Tristete

Sunt trist si nu stiu de ce tristetea e asa de mare. Poate pentru ca ma simt singur si parasit. Nimeni nu vine sa imi spuna o vorba buna, nimeni nu vine sa imi dea o mangaiere. Poate ca sunt batran si puterile m-au lasat; dar nu uitati ca v-am fost credincios toata viata. Chiar in clipa mortii, imi pare rau ca plec de langa voi; mi-as dori in acel moment sa imi fiti alaturi, sa ma tineti in brate pentru a-mi da ultima suflare. Stiu ca ma iubiti si ca suferinta mea va doare. Stiu ca dupa ce nu voi mai fi, ma veti plange ca pe copilul vostru mult iubit. Dar nu fiti tristi; chiar si dupa moarte, de acolo unde voi fi, ma veti simti aproape. Voi fi mereu in amintirile voastre, in ochii vostri privind in gol... Si sa nu uitati ca va iubesc si va voi iubi mereu!