duminică, 7 iunie 2009

"Aprovizionarea" cu carti


Sunt "condamnata" adesea sa citesc enorm si am adesea un sentiment de frustrare ca nu reusesc sa parcurg si sa asimilez toata informatia existenta in jur si, adesea, extrem de necesara. Daca se mai adauga la necesitatea de informare profesionala si cititul "de placere", din pasiune, totul se complica enorm, avand in vedere ca sunt cititor extrem de pasionat, inrait chiar.
Daca problema timpului si a energiei necesare lecturii se rezolva oarecum (caci cititul, fiind aproape ca un "drog", gasesc aproape mereu timpul necesar, valorificand orice clipa libera ivita, renuntand chiar la anumite activitati mai putin importante in acel moment), se pune problema procurarii materialului pentru lectura (carti, presa scrisa...)... ceea ce este o problema reala uneori si extrem de stringenta.
Cea mai la indemana "sursa" de carti ar fi biblioteca personala: aici cartile te asteapta neconditionat sa le deschizi si sa le citesti. Necazul este ca teancul de carti este citit in totalitate, intr-un final, si singura modalitate de a citi ceva, rezumandu-te doar la cartile proprii, este sa reiei lectura acestora... iar si iar...
In cazul in care vrei (si trebuie...) sa citesti carti noi, mereu altele, este sa le procuri din alta parte. O varianta (gratuita sau cu costuri extrem de mici, simbolice...) ar fi o biblioteca publica sau bibliotecile prietenilor, rudelor sau cunostintelor... Numai ca si aici exista o limitare... legata de problema financiara, in primul rand, a achizitionarii cartilor si de spatiul limitat, adesea destul de redus, de depozitare. Asa ca, mai devreme sau mai tarziu, si in cazul acesta se vor epuiza posibilitatile citirii unor carti noi, mereu altele. Imi amintesc de vremurile cand, eleva fiind, cea mai importanta sursa de carti, pe langa biblioteca personala, era biblioteca publica municipala, mult mai mare ca biblioteca scolii sau biblioteca mea de acasa, librariile neavand suficient de multe carti noi pentru a le putea cumpara. Cititor pasionat fiind, profitand de faptul ca nu prea aveam altceva de facut in timpul liber (televiziune, cluburi, discoteci, fiind ca si inexistente, iar cele 3 cinematografe din oras nereusind nici ele sa-mi ocupe intreg timpul liber, oricat as fi vrut...), citeam enorm, in asa fel ca, in cativa ani, gaseam cu greu o carte noua, necitita inca. Asa ca aveam doar doua variante: ori reluam lectura cartilor citite candva, ori duceam o adevarata lupta pentru cautarea, totusi, a unor carti inca necitite, urmarind in disperare cartile aduse inapoi la biblioteca de ceilalti cititori pentru a vedea daca vreuna din ele se merita a fi citita.
In timp, am redescoperit o noua sursa de carti noi: librariile si tarabele cu carti de la colturile strazilor. Avantajul? Mereu gaseam carti noi, altele si altele, relativ ieftine la inceput, dar din ce in ce mai scumpe pe masura ce timpul treceam. Si totusi... Cumpararea cartilor a devenit cea mai convenabila modalitate de achizitionare a lor; indiferent cat ar fi fost de scumpe, gaseam mereu bani pentru ele... putin cate putin, treptat-treptat, cartile noi, asteptand sa fie citite, se adunau intr-un teanc la indemana pe o masuta sau la capul patului, urmand ca, pe masura ce erau citite, sa-si ocupe locul in biblioteca.
Acum aproape singura modalitate de a pune mana pe o carte noua este... sa o cumpar, fie de la o librarie sau taraba de oriunde din oras, fie din magazinele virtuale mai nou aparute pe Internet. Cumpar si real si virtual, cele doua modalitati de a cumpara avand si avantaje si dezavantaje. Cumparand de la librariile "clasice", "reale", pot vedea cartea asa cum arata ea in realitate, o pot pipai, o pot rasfoi, hotarandu-ma apoi daca o cumpar... sau poate nu. Ar fi insa si un dezavantaj: in orasele mici, de provincie, ajung mai putine carti ca in orasele mari, universitare. Motivul? Orice magazin de carti, fie librarie mai mare sau mai mica, fie doar taraba, este o... unitate comerciala, interesata de a vinde cartile. Ori in orasele mici cumparatorii fiind destul de putini si, adesea, cu posibilitati financiare mai mult sau mai putin limitate, se aduc aici doar cartile care se pot vinde cu siguranta si relativ usor si repede. Asa ca, cel putin uneori, am luat in considerare cumparaturile virtuale. Acestea au avantajul ca, avand "piata de desfacere" mai larga, practic in toata tara, gasesti pe ele aproape orice carte aparuta pe piata, cu conditia ca aceasta... inca sa mai fie "in stoc", neepuizata. In plus, chiar daca, eventual, platesti si "taxele de transport", economisesti timpul si banii necesari deplasarii... intr-un oras mai mare de unde sa-ti poti cumpara cartea necesara, uneori, imperios.
In ultimul timp, cel putin, s-au diversificat posibilitatile de a "pune mana" pe o carte noua. Conteaza doar bunavointa de a o avea si de a o citi.....

29 comentarii:

doareu spunea...

Buna ziua!
Da, aveti dreptate. Acum se pot cumpara carti mult mai usor. Folosesc adesea metoda online. Ultima carte cumparata astfel, a fost "Eseuri despre gorie" de Spiridon Popescu (versuri).

Cristina spunea...

Si eu am folosit metoda online o data, anul trecut. Aveam nevoie de o carte de pediatrie pentru un examen si am preferat sa o cumpar online decat sa ma deplasez, sa zicem, pana la Iasi, doar pentru acea carte.
Metoda este mult mai comoda. Cartile iti ajung acasa fie prin curier rapid, fie la posta, de unde se poate ridica coletul destul de simplu.

doriana spunea...

Buna seara d-na doctor!
Despre carti...cartile sunt pasiunea mea.Imi place foarte mult sa citesc. Ele fac parte din viata mea,..., uneori subiectul lor iti umple sufletul cu acea stare de bine, alteori te intristeaza, dar mereu avem cate ceva de invatat din ele. Ma bucur ca ati facut acest blog in care ati abordat acest subiect. Ultima mea carte cumparata se intituleaza: ,, O FEMEIE BOGATA" de Kim Kiosaki. Eu ma regasesc foarte mult in aceasta carte, pe care v-o recomand si dvs. daca acceptati sa intrati in afacerea mea Amway. E bine sa nu lasati ,,folclorul roman" despre aceasta afacere sa va influenteze. Daca va intereseaza va rog sa-mi lasati un mesaj. Eu am nr. dvs. de tf.(v-am abordat aici pe lumea e mica daca va mai amintititi). Sa auzim de bine. Multa sanatate, Mihaela

Flori Dante spunea...

Aveti mare dreptate cu librariile din orasele mici au ajuns sa vanda orice in afara de carti online sa cumperi este o solutie dar i-mi rapeste placerea sa rasfoiesc o carte inainte de a o cmpara.

Cristina spunea...

E adevarat, librariile online iti rapesc placerea de a rasfoi o carte, dar iti ofera posibilitatea de achizitionare rapida si comoda a cartilor absolut necesare la un moment dat. Ma refer de pilda la cartile de stricta specialitate, cuprinse in bibliografia pentru anumite examene ce trebuie sustinute in timp relativ scurt.

rellou spunea...

Lectura,fie ea si online,cu sau fara miros de hartie,este necesara,chiar vitala pentru evolutia spiritului uman.Ea dezvolta imaginatia,creativitatea.
In Franta se citeste enorm,peste tot,in metrou,tren,chiar si pe strada.Inclin sa cred ca e singurul mod de a face fata stresului din ce in ce mai accentuat.
Din pacate in Romania se citeste foarte putin, locul lecturii fiind ocupat de savurarea unor emisiuni proaste, grotesti,vulgare ale unor posturi de televiziune cu un target precis.

Cristina spunea...

Era o perioada cand citeam si eu la fel: oriunde, in tren, pe strada, in parc... Si acum sunt tentata sa fac la fel, numai ca uneori oboseala este cu mult prea mare.
Da, lectura poate fi un mod potrivit de a face fata stresului. Cum ar spune un concitadin de-al meu: "Nu iaste mai cu folos zabava decat cetitul cartilor"... Uneori trecerea aceasta spre lumea povestilor cuprinse in carti te face sa te detasezi macar putintel de stresul lumii cotidiene.
Si, crede-ma, sunt momente cand prefer sa citesc decat sa ma uit la acele emisiuni de televiziune de care vorbeai. Intotdeauna atunci cand stau in fata televizorului am alaturi o carte, o revista sau o publicatie rebusistica.

rellou spunea...

Depinde si de calitatea artistica sau stiintifica a cartilor sau a textelor supuse lecturii.
Lectura de proasta calitate poate dauna evolutiei noastre spirituale.
De aceea e bine sa facem o selectie riguroasa si sa recomandam prietenilor cartile pe care le-am gasit interesante.
Eu sunt un "condamnat" la lectura pe viata si ma bucur de acest lucru.

Cristina spunea...

"Condamnata" la lectura pe viata sunt si eu. Poate ca un rol important in acest sens l-a avut si faptul ca nu am avut parte de prea multa televiziune in copilarie, asa ca a trebuit sa-mi umplu timpul cu ceva. Iar lectura era cea mai la indemana ocupatie.
Carti bune? Carti proaste? Greu de apreciat inainte de a le citi. Poate ca depinde si de gustul fiecaruia dintre noi. Nu stiu insa daca recomandarile prietenilor ne pot orienta foarte bine spre un anumit gen de lectura. Aici depinde si de capacitatea fiecaruia dintre noi de a intelege si aprecia fiecare carte citita. Iar aceasta capacitate se formeaza si se modeleaza in timp.

rellou spunea...

Depinde de prieteni(oricum tu ti-i alegi).O recomandare prinde bine, chiar daca o carte va fi citita din snobism. Eu cred ca toti am fost snobi la inceputul evolutiei noastre spirituale.Pe parcurs se dezvolta simtul critic care duce la o selectie a textelor.

Cristina spunea...

Mda... depinde uneori si de prieteni... Dar cred ca uneori gusturile in materie de lectura pot diferi destul de mult.
O recomandare prinde bine, fie ca reusesti sau nu sa citesti cartea respectiva. Iar recomandarile pot veni nu doar de la prieteni, ci, practic, de oriunde...
Alteori cartile pot fi citite tinand cont si de alte... criterii, ca sa le spunem asa: fie ne place stilul autorului si vrem sa citim cat mai multe din cartile sale, fie am vazut o ecranizare, o dramatizare a cartii si aceasta transpunere scenica (sau pe marele sau micul ecran) si-a lasat amprenta asupra sufletului nostru... etc, etc, etc.....

Daniel spunea...

Nu am mai citit o carte buna de pe vremea cand eram in liceu si aveam mai mult timp liber pentru lecturile extra-scolare. Literatura universala era una din materiile mele preferate. Avea, profesoara care se ocupa de noi, un stil aparte de a-si organiza orele si de a ne insufla din pasiunea sa pentru lectura. E doar una din persoanele cu o asemenea "boala contagioasa" pe care am avut placerea sa o intalnesc si fata de care am un deosebit respect.
Biblioteca a fost principala sursa de lectura. Cea de acasa era mai mult.. mobilier si cuprindea in cea mai mare parte carti din literatura romaneasca, poezie. Raman un consumator de proza, de autori clasici.

Cristina spunea...

Nici eu nu prea mai am timp pentru lectura... desi citesc, inca, totusi destul de mult. Sa fie vorba de nevoia tot mai imperioasa de a citi? Posibil... Posibil sa fie vorba si de oferta din ce in ce mai generoasa de carti, desi este mereu loc de mai bine.
Daca inainte vreme citeam si eu mai mult clasici, acum incerc sa citesc din ce in ce mai mult si literatura contemporana. Nevoia de diversificare? Se prea poate...

Daniel spunea...

Recomandati-mi si mie cateva titluri din literatura contemporana cu o scurta descriere. Ma gandesc sa imi fac un abonament la biblioteca, desi scopul e mai mult conditionat de specificul facultatii la care sunt inscris (literatura de specialitate stufoasa).

Cristina spunea...

Greu de spus; lista poate fi extrem de lunga. Poti intra, insa, pe cateva site-uri specializate (bookblog.ro, tamada.ro si altele), unde vei gasi extrem de multe asemenea recomandari. Ce zici? Incerci?

Gabriel Leonard spunea...

Eu citesc cartile care mi se cer la scoala...indeosebi la limba romana.Acum citesc CODUL RUTIER. :D

Cristina spunea...

Si eu citeam, printre altele, cartile care mi se cereau la scoala... Si era o lista destul de lunga. Norocul meu era ca, fiind copil destul de "precoce", citisem in prealabil multe dintre aceste carti, asa ca la a doua sau la a... nu stiu cata lectura, cititul mergea mult mai repede. Ce sa spun? Lista era uneori incredibil de lunga.
Codul rutier nu l-as citi... decat pentru scoala de soferi...

Gabriel Leonard spunea...

Nu sunt multe persoane ca dumneavoastra. Din cate observ ati citit TONE pana astazi.

Cristina spunea...

Intr-adevar am citit destul de mult. M-a avantajat si faptul ca stiu sa citesc... de la vreo 4 ani.
Din pacate, mi-au mai ramas multe carti necitite, si asta pentru ca, in materie de literatura, nu am preferinte, desi cam o gama larga de posibilitati de lectura; in plus lucrez intr-un domeniu in care noutatile apar in cantitate enorma si foarte rapid, asa ca sunt "condamnata" sa citesc nu "tone" de carti, ci garnituri intregi de vagoane de tren incarcate cu carti.

Gabriel Leonard spunea...

Niciodata nu veti reusi sa cititi "tot".

Cristina spunea...

De acord, dar poate ca acesta este tot farmecul lecturii: sa-ti doresti sa citesti "tot" si sa constati ca nu reusesti sa citesti decat foarte putin din ceea ce iti doresti. Asa dorinta de a citi ramane mereu la fel de intensa.

Gabriel Leonard spunea...

In curand nu cred ca veti mai avea acelas chef ca altadata. Parerea mea!

Cristina spunea...

E posibil sa nu mai am atata energie si timp ca altadata, chef va ramanea mereu. Intr-adevar, dupa examenul de bacalaureat mi-am dorit o scurta pauza de lectura, din cauza ca citisem, mai bine spus recitisem, multe carti din literatura romana. Asa ca imi doream fie sa citesc cu totul altceva decat cartile impuse, fie sa nu mai citesc deloc. Din fericire... mi-a trecut...

Gabriel Leonard spunea...

Ce e mult strica. :D

Cristina spunea...

Uneori da... Nu si in ceea ce priveste lectura... Parerea mea...

Hoffa spunea...

Frumos articol. Si mie imi place sa citesc, dar nu fac din asta prioritatea nr.1; citesc doar cand am timp sau vreau sa ma relaxez.

Imediat ce au aparut librariile online, am inceput si eu sa rasfoiesc ceva mai mult. Prima carte pe care ma comandat-o a fost: "Demonii" de Dostoievski. Minunata!

loredana spunea...

nu am incercat metoda asta dar poate ca ...am sa vad

Cristina spunea...

Metoda are avatntajele ei... Eu am incercat-o

Anonim spunea...

intradecar cumparatul cartilor on line este cea mai lejra metoda ...te scutrste de a mai umbla ore in sir pt o carte .si eu folosesc aceeasi metoda