Poezie...

Inca mai discut cu amicul meu de pe Infinitaria despre poezii. Tocmai mi-a trimis o noua serie de poezii si texte de proza... Cum imi este greu sa fac aprecieri asupra textelor, as vrea sa "supun dezbaterii publice", cum s-ar spune, aceste texte. Le voi posta pe rand, unul cate unul.
Iata un nou fragment de poezie:

Oglinda imi vorbeste cu glas stins ;
Se-arata
Luminos-indepartata,
Melancolic-surazatoare,
Primavaratec-deznadajduita,
Matinal-somnoroasa,
Vie si stearsa.
Oglinda, oglinjioara,
Prietena mea cenusie
Ca o patura scamosata,
Unde naiba te vei duce ?
Unde iti vor arde oasele ?
Unde te vor scuipa strainii ?
Cum imi vei tarsai amintirea ?
Papusarul tau a obosit
Tot asteptand
Caderea definitiva a cortinei.
A obosit
Atarnandu-si seara de seara
Masca in cui.
Indrazni-va oare
Sa si-o sparga de peretele realului ?
Indrazni-va oare
Sa te ascunda ?
Nu vreau sa-mi pierd identitatea.
Templul sacru numit Eu
Nu vrea sa simta bucuria falsa
De fotografie, a lumii.
Nu vrea sa-si sparga capul
De trepte linse de alte
Mii de talpi
Alcatuind Colectivul,
Monstru la fel de sacru,
La fel de crud ca o constiinta fumeganda.
Scrum de tigara, cuvinte precum « convingeri »,
Precum « socializare »,
Aruncate pe un ton profesoral.
El ucide persoana .
El ucide Eul .
El arde copertile subiectivitatii !
Ba nu !
Spargeti oglinda,
Distrugeti treptele,
Sfasiati pardesiul celor multi
Inchideti, in fine, robinetul !
Individul va triumfa.

Deci... Ce parere aveti? Astept in continuare comentariile voastre.