Moartea pasagerului (Ion Minulescu)

lui Perpessicius

Octombre-a zugravit pe cer,
Cu nori de-argint, de plumb si de otel,
Tavanul unei cameri de hotel
In care s-a-mpuscat un pasager...

Miroase-a igrasie...
Din tavan,
Bucati de tencuiala-ncep sa cada
Octombre-si varsa ploaia rece-n strada
Si pasageru-si spala rana in lighean...

In varful unui plop, o cioara,
Sau poate palaria neagra din cuier
A pasagerului ce-a vrut sa moara,
Intreaba vantul:
- Cat mai e pana la cer?...

Si, dupa cateva minute de tacere,
Porneste-n zbor, din plopul desfrunzit,
Spre cimitirul din apropiere...
.........................................................................
Probabil pasgerul a murit!...