joi, 19 noiembrie 2009

Copilul meu udă patul. Ce fac?

Alina Vătăman
Joi, 19 Noiembrie 2009
Udarea patului în timpul nopţii de către copiii cu vârste de peste cinci ani este o problemă medicală care, în timp, devine una socială.

Ea poartă denumirea de enurezis nocturn, iar statisticile arată că, în prezent, afectează un procent de 15-20% dintre populaţia cu vârsta de cinci ani, 6-10% din populaţia de şapte ani, fiind prezentă, într-un procent destul de semnificativ la persoanele adolescente şi adulte.

Băieţii sunt de două ori mai afectaţi decât fetele


Enurezisul primar constă în udarea patului la un copil care a făcut acest lucru dintotdeauna. Rareori, cauza este o tulburare urologică, din sfera medicinii interne. În ceea ce-i priveşte pe copii, când aceştia nu au „scăpări” de urină în timpul zilei, astfel de incidente fiind exclusiv nocturne, manifestarea este pusă exclusiv pe seama cauzelor neurologice.

„Acest tip de patologie are nevoie de foarte multă atenţie atât din punct de vedere
medical, dar şi psihologic, deoarece este o afecţiune delicată”, este de părere Claudia Onea, director Euroclinic, unde se află primul centru de „Enurezis nocturn” din România. Aceasta adaugă că în afară de tratamentul
de specialitate, copiii au nevoie de foarte mare înţelegere şi din partea familiei, deoarece, neglijenţa sau proasta informare pot avea consecinţe grave asupra dezvoltării sociale a viitorului adult.

„Enurezisul nocturn este o problemă de medicină socială pentru
că, după vârsta de 5-6 ani, când copilul începe să conştientizeze relaţia lui cu lumea, începe să-şi definească personalitatea şi sesizează că nu este conform cu cei din jurul lui”, spune medicul Chiriac Babu, specialist
în nefrologie pediatrică.

Astfel, copii care urinează involuntar în timpul nopţii şi la vârste „înaintate” încep să îşi dea seama că se deosebesc de colegii de la grădiniţă, de membrii familiei şi, în cazul în care sunt respinşi de cei din jur, apar primele probleme psihice, ajungând să se izoleze sau să îşi găsească refugiu printre alţi indivizi cu probleme.

„Urinarea involuntară nocturnă poate să apară din cauza lipsei de cultură a părinţilor care nu dau suficientă importanţă fenomenului, a alimentaţiei proaste, astfel copilul ajungând să se îmbolnăvească şi, asociat cu aceasta, să apară diferite probleme comportamentale”, medicul Chiriac Babu, specialist în nefrologie pediatrică.

Cum ştiu că are enurezis?

Pentru ca problema să fie depăşită la timp, iar efectele negative de durată asupra psihicului copilului să fie evitate, medicii spun că cea mai importantă este diagnosticarea timpurie.

Un semnal de alarmă în acest sens ar trebui să apară atunci când copilul udă patul noaptea
în mod frecvent şi are vârsta mai mare de cinci ani. Medicii recomandă părinţilor să se prezinte la un specialist încă de la primele simptome şi spun că, dacă diagnosticarea este făcută până la vârsta de 3 ani, recuperarea este rapidă şi fără consecinţe emoţionale.

Primele trei contacte cu medicul trebuie făcute exclusiv de către părinţi, fără prezenţa copilului. „Părinţii trebuie educaţi ei înşişi pentru a avea un comportament adecvat unei astfel de situaţii”, spune medicul nefrolog.

Sunt părinte. Cum procedez?

În primul rând, trebuie să se observe cu atenţie anumiţi factori care pot determina această situaţie, unul dintre cei mai frecvenţi fiind consumul mare de lichide în timpul zilei sau al nopţii. Există însă şi elemente de natură psihologică, precum tulburările de comportament sau deficitul de atenţie care pot determina enurezisul. La acestea se pot adăuga antecedentele familiale – unul dintre părinţi a suferit, la rândul său, de această afecţiune, context în care, spun medcii, problemele copilului vor dispărea la aceeaşi vârstă la care au dispărut şi cele ale părintelui.

În astfel de cazuri, părintele are un rol deosebit de important, spune doctorul Babu. El recomandă acelora care au copii cu o enurezis să abordeze problema cu delicateţe, să nu se transforme într-un inchizitor şi, mai ales, să nu trateze copilul de parcă ar fi o greşeală ireparabilă. Astfel, cel mic ajunge să se închidă în sine.

O metodă eficientă de prevenire a acestor incidente nocturne este aceea a alarmei de noapte, special concepută pentri astfel de situaţii. Aceasta se declanşează atunci când copilul a udat patul, ajungându-se ca, în timp, cel mic să deprindă capacitatea de a se trezi la timp pentru a urina numai la baie.


Sursa: Evenimentul zilei

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu