Crăciunul, vârf de epidemie

Geta Roman

Miercuri, 11 Noiembrie 2009

În statele UE, gripa A/H1N1 se răspândeşte într-un ritm alarmant, iar spre finalul anului s-ar putea atinge vârful epidemiei, ceea ce va aglomera spitalele.

Printr-o agenţie înfiinţată în urmă cu cinci ani, în Uniunea Europeană se monitorizează atent evoluţia epidemiei de gripă nouă, ca şi orice boală transmisibilă care apare

în spaţiul european.

Pentru a lupta cu noua gripă, s-a activat, încă de la apariţia primelor cazuri în Mexic, Departamentul de urgenţe din cadrul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC). Aici sunt făcute în per ma nenţă monitorizări asupra evoluţiei virusului.

Montitorizare în toate ţările europene

„Pe baza datelor strânse în special de la medicii de familie, dar şi din spitale şi laboratoare din toate ţările UE, monitorizăm răspândirea virusului. În Europa, şi acest tip de gripă, ca şi altele, a evoluat de la vest la est, primele ţări afectate fiind Marea Britanie şi Spania. Asta a oferit avantaje celorlalte ţări din Europa, care au avut timp să se pregătească”, spun experţii în situaţii de ur genţă ai Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile, care are sediul la Stockholm.

„Ceea ce putem spune până acum despre această pandemie este că a fost una bună, care nu s-a răspândit repede. Datele despre evoluţia virusului din SUA au venit repede, ceea ce a ne-a oferit timp pentru a avea vaccin”, mai spun experţii ECDC.

Chiar dacă pregătirile se fac de mult timp, surprizele nu sunt excluse. „Avem un avantaj major, din 2005 ne pregatim pentru pandemie, însă suntem conştienţi de faptul că nici un plan nu supravieţuieşte contactului cu inamicul”.

Pentru că fiecare pandemie e diferită, „sistemul gândit trebuie adaptat la schimbări”, afirmă Angus Nicoll, expertul în gripă al ECDC, şeful Departamentului de intervenţii în pandemie.

Secţiile de terapie intensivă, în prima linie

Angus Nicoll recomandă europenilor să se asigure că sunt pregătiţi „să lupte cu gripa în preajma Craciunului şi a anului nou”, când se va atinge vârful epidemiei în multe sate.

Asta înseamnă că mai ales spitalele şi secţiile de terapie intensivă să fie pregătite pentru primirea bolnavilor, dar şi vaccinarea unui număr cât mai mare de oameni.

„Pentru a decide cine face prioritar vaccinul, ar trebui să se ţină cont de grupurile de risc. Din datele colectate până acum, rezultă că un copil

care suferă de astm are un risc de patru ori mai mare să moară din cauza gripei noi faţă de unul care nu are probleme respiratorii, iar o femeie gravidă - un risc de 10 ori mai mare”, mai spun specialiştii ECDC. Pentru că la început cantitatea de vaccin disponibilă va fi mică, grupurile în care mortaliatea s-a dovedit a fi mare ar trebui protejate prioritar.

În statele europene unde s-au comandat multe vaccinuri sunt consideraţi grup de risc inclusiv bătrânii care, deşi au un risc mai mic de a lua acest virus pentru că el a mai circulat, pot dezvolta complicaţii majore.

DEZBATERE

Ce se ştie şi ce nu se ştie despre noul virus

Experţii Centrului European pentru Controlul Bolilor Trasmisibile au pus la punct liste clare cu lucrurile pe care le-au aflat deja despre noul virus, dar şi cu cele care sunt încă un mister.

NU SE ŞTIE:

• dacă ar putea să apară, la un moment dat, o rezistenţă la tratamentul cu medicamentele antivirale;
  
  
• care va fi rata de atac (câte îmbolăviri vor fi şi câte decese va cauza);
  
  
• ce eficienţă vor avea măsurile de intervenţie pentru combaterea virusului;
  
  
• durata şi numărul exact de valuri ale noii pandemii;
  
  
• cât de sigure sunt medicamentele care sunt folosite.

SE ŞTIE:

• modul de transmitere (pe cale
  aeriană, prin obiecte sau persoane contaminate);
  
  
• cum se manifestă virusul nou;
  
  
• ce efect au măsurile de igienă personală şi faptul că, în perioada caldă, transmiterea virusului este mai scăzută.

UNIUNE CU STATE SUVERANE

Fiecare stat european îşi alege strategia de luptă

„Motoarele noastre rulează la viteză maximă pentru a acorda sprijin ţărilor UE în lupta cu gripa nouă. Deciziile pe care fiecare stat le ia în această privinţă sunt însă «suverane», noi oferim doar recomandări”, spun experţii agenţi ei europene care se ocupă de gripa nouă. Măsurile luate în fiecare stat membru UE au fost diferite, ceea ce a in fluenţat răspândirea virusului.

Germania şi România sunt singurele state europene care au încercat să ţină gripa sub control

prin izolarea şi tratarea tuturor celor confirmaţi. În Marea Britanie sau Spania, virusul a fost „lăsat să circule”, ceea ce explică mi lioanele de îmbolnăviri.

Suveranitatea statelor europene în a decide ce metode de protecţie să aleagă se vede şi în modul în care s-au făcut achiziţiile de vaccinuri pentru noua gripă. Spre exemplu, în Suedia s-a comandat suficient vaccin pentru a face două doze pentru fiecare cetăţean, iar în Franţa peste 80 de milioane de doze. Comenzile mai mari s-au făcut în ideea că nu se ştie exact câte doze ar putea fi necesare pentru a se asigura protecţia.

În Germania, numărul de vaccinuri comandate este mult mai mic, ca şi în România, acoperindu-se puţin peste jumătate din populaţie.

„Pandemia nu poate fi oprită nici prin vaccin, însă cei vulnerabil pot fi protejaţi cu ajutorul

lui”, consideră experţii ECDC.

În cele mai multe state europene din Vest campania de imunizare contra gripei noi a început deja, fiindcă s-au făcut comenzi de vaccinuri cu mult timp în urmă, dar şi în Ungaria, care îşi fabrică singură vaccinurile.

Sursa: Evenimentul zilei