| Simona Diaconu | Miercuri, 11 Noiembrie 2009 |
În intervalul 1991-1998, Argentina trebuia să implementeze reforme structurale şi să facă privatizări, ceea ce a condus la reducerea inflaţiei. Însă, de la jumătatea lui 1998, pe fondul problemelor economice cu care s-au confruntat Rusia şi Brazilia, performanţele economice ale Argentinei s-au deteriorat semnificativ, astfel că statul sud-american, intrat în recesiune, apelează la FMI pentru finanţarea deficitului bugetar, ajuns la 2,5%.
Intervenţia pentru salvarea cursului, limitată
Noua conducere a Argentinei, instalată la putere în decembrie 1999, solicită sprijinul FMI. În martie 2000, conducerea Fondului a aprobat acordarea unui nou împrumut, de 7,2 miliarde de dolari către Agentina, pentru a susţine programele economice guvernamentale. În comunicatul remis de FMI la acea dată se precizează că “autorităţile din Argentina au arătat că vor folosi banii cu multă precauţie”. Urmând politicile convenite cu FMI, Argentina trebuia să înregistreze o creştere a produsului intern brut de 3,5% în 2000 şi de 4% în anii următori.
În 2002, moneda naţională a Argentinei a suferit o devalorizare de aproape 70% în raport cu dolarul, iar produsul intern brut a scăzut cu 11%. În ianuarie 2003, conducerea FMI a aprobat acordarea unui împrumut în valoare de 2,98 de miliarde de dolari Argentinei. Suma urma să acopere toate obligaţiile de plată pe care Argentina le avea către Fond până în august 2003.
Conform noului acord, Argentina trebuia să găsească pârghiile necesare pentru a menţine stabilitatea economică în timpul campaniei electorale din 2003, în urma căreia urma să fie ales un nou preşedinte. Între reformele convenite cu FMI, se numără şi cele privind sistemul bancar, sistemul fiscal şi politica monetară, scopul fiind reducerea inflaţiei. Implicarea băncii centrale a Argentinei în salvarea monedei naţionale, prin vânzarea rezervelor valutare, a fost limitată.
În 2006, produsul intern brut al Argentinei a crescut cu 8,5% faţă de 2005, până la 494,3 miliarde de dolari. În 2007, PIB a sporit cu 8,7%, la 537,3 miliarde de lei, iar în 2008 s-a înregistrat un plus de 6,8%, până la 573,9 miliarde de dolari, cea mai importantă pondere fiind deţinută de servicii. Veniturile statului s-au ridicat la 86,65 de miliarde de dolari, iar cheltuielile la 82,85 miliarde de dolari. Inflaţia s-a redus de la 8,8% în 2007 la 8,6% în 2008.
Din debitor, creditor
Brazilia a luat un împrumut pe 15 luni, în valoare de 30,4 miliarde de dolari de la FMI în 2002, cel mai mare împrumut acordat vreodată de Fond. Din nou, acordarea împrumutului a fost urmată de schimbarea conducerii politice, în ianuarie 2003, ceea ce a condus la un val de îngrijorare la nivelul actorilor de pe scena economică. Aceştia erau îngrijoraţi că politicile economice vor accentua condiţiile financiare nefavorabile, apărute în perioada septembrie-octombrie 2001. Una dintre obligaţiile asumate de Brazilia era atingerea ţinte de inflaţie de 4%.
În luna octombrie a acestui an, liderii de la Brasilia s-au angajat oficial că vor cumpăra obligaţiuni emise de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în valoare de 10 miliarde dolari, provenite din rezervele statului. Astfel, liderul mondial în producţia de cafea devine pentru prima oară în istorie creditor al instituţiei şi al comunităţii internaţionale.
Anul trecut, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost de aproape 7.000 de euro. Cea mai mare parte a brazilienilor lucrează în servicii (66%), agricultură (20%) şi industrie (14%).
Prezidenţialele, dăunătoare şi pentru Ucraina
În toamna lui 2008, Ucraina a încheiat un acord stand-by cu FMI în valoare de 16,5 miliarde de dolari. Aflat în pre-campanie electorală, preşedintele Yushchenko a promulgat legea care prevede majorarea salariilor şi a pensiilor cu 20% în 2010. Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat ulterior că Ucraina a “deraiat” şi că, în această situaţie, va fi foarte dificil să încheie următoarea evaluare a programului.
În prezent, Ucraina se confruntă cu probleme financiare, care nu îi permit să îşi asigure necesarul de gaze pentru această iarnă.
Dacă în 2006 produsul intern brut a crescut cu 7,3% faţă de 2005, până la 306,6 miliarde de dolari, avansul continuând şi în 2007, când PIB a urcat cu 7,9%, până la 330,9%, în 2008 creşterea economică s-a temperat. Astfel, PIB a sporit cu 2,7%, până la 339,8 miliarde de dolari.
Anul trecut, veniturile la bugetul de stat s-au ridicat la 56,65 miliarde de dolari, iar cheltuielile la 59,24 de miliarde de dolari. Deficitul bugetar s-a cifrat la 10,3%, iar inflaţia a avansat de la 12,8% în 2007 la 25,2% în 2008.
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu