joi, 19 noiembrie 2009

Cum s-a adaptat bucătăria de lux la criza economică

Andreea Ştefan
Joi, 19 Noiembrie 2009
Recesiunea a lovit din plin restaurantele de lux. Dacă până anul trecut ele erau frecventate în special de bancheri, dezvoltatori imobiliari sau aviatori, în 2010
patronii acestor localuri s-au luptat cu spravieţurirea, pentru că, tocmai aceste categorii au fost cele mai afectate de criză.


În anul crizei, consumaţia de pe o zi întreagă a echivalat de cele mai multe ori cu o notă de plată a unui singur client, din vremurile bune.

Directorul resturantului Arcade, Crin Şerb, povesteşte că cea mai dificilă perioadă a anului a fost în această vară, pe perioada vacanţei, când încasările de la sfârşitul unei zile nu depăşeau 600 de lei.

Despre recesiune, scăderea vânzărilor şi supravieţuirea bucătăriei de lux în România, evz.ro a stat de vorbă cu reprezentanţii celor mai importante restaurante de lux din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre ei aşteaptă acum luna decembrie şi perioada Sărbătorilor, când organizarea de evenimente pentru companii va compensa minusurile de pe perioada întregului an.

Cum a gonit Primăria clienţii Arcade

La Arcade clienţii nu au fost puşi pe fugă de criză, cât de Primăria Sectorului 1.
Şi asta pentru că timp de luni de zile, accesul la restaurantul situat în apropierea Televiziunii Române a fost îngreunat de muncitorii şi utilajele puse în funcţiune pentru reabiliatea străzilor.

Pe lângă accesul anevoios, nici servitul mesei în grădina generoasă a restaurantului nu era prea plăcut pe fundalul asurzitor al utilajelor şi al prafului de ciment.

„Asfaltatul a început din mai. Muncitorii veneau la lucru, dar nu făceau mai nimic toată ziua. Nu puteai să intri sau să ieşi, dar mai ales nu puteam face aprovizionarea. În plus
, Primăria nu ne-a anunţat despre începerea programului
de reabilitare a străzilor ”, a spus directorul resturantului, Crin Şerb.


Aceleaşi feluri, comenzi mai mici

În ceea ce
priveşte scăderea încasărilor şi a numărului de clienţi generate de criză, Şerb spune că dacă anul trecut consumaţia medie de persoană se ridica la 200 de lei, în 2009, nota de plată medie nu a depăşit 150 de lei, iar cel mai scump meniu comandat tot în acest an a fost de 60 de euro.

Chiar dacă comandă mai puţin, clienţii şi-au păstrat aceleaşi gusturi, iar reprezentantul Arcade spune că cel mai des se comandă aperitivele, compuse din feluri precum rulori tempura cu somon şi avocado, nuci, parmezan, crema de rosii confiate, creveţi black tiger in phyllo sau inele de calamar crocant. Un singur fel dintr-un astfel de aperitiv costă 25 de lei.

De asemenea, peştele şi raţa sunt printre cele mai căutate feluri la acest restaurant, iar o porţie de peşte, de 250 de grame, are un preţ cuprins între 45-69 de lei.

70 de lei- porţia de raţă de Franţa

Felurile de mâncare preparate pe bază de raţă, importată din Franţa, costă aici aproximativ 70 de lei.

În ceea ce priveşte băuturile, clientului i se oferă ca facilitate să îşi aducă de acasă băutura preferată, în cazul în care ea nu există în meniu, o practică mai puţin obişnuită în restaurantele româneşti.

Cel mai scump restaurant a scăzut preţurile

Deschis în urmă cu trei ani, în fosta reşedinţă a familiei Tătărăscu ,construită în 1920 pe strada Polonă, restaurantul Heritage s-a vrut a fi cel mai scump din Bucureşti, adresându-se în special bancherilor.

Anul acesta, pe fondul crizei, reprezentanţii localului au fost nevoiţi să scadă mult preţurile faţă de anii trecuţi.

Astfel, o porţie de Risotto Arborio cu ciuperci girolle, usturoi confiat şi sos reducţie vita costă 50 de lie, în timp ce o supă de scoici cu şofran are un preţ de 25 de lei.


Cotletul de porc, mai scump decât felurile exotice


Ceva mai mult costă o porţie de piept de pui caramelizat cu oţet balsamic, miere şi tresa de dovlecel, care are un preţ de 72 de lei.

Tradiţionalul cotlet de porc cu piure de cartofi Ratte costă 85 de lei pe poţie.

Ceva mai ieftin este desertul, care are un preţ cuprins între 35 şi 40 de lei. Pentru 35 de lei, puteţi consuma Minestrone de citrice, chou chou caramelizate şi îngheţată de praline, iar cu 40 de lei feluri precum tartă de capşuni cu zabaion de fistic şi îngheţată sau o
selecţie de branzeturi proaspete, maturate cu dulceaţă de cireşe negre

Comandă fără meniu

La Aquarium clienţii nu mai cer meniul când vin să comande. Şi asta pentru că sunt mai mereu aceiaşi şi comandă cam aceleaşi feluri de mâncare. Din această cauză cărţile cu felurile de mâncare şi listele de preţuri stau la adăpost de ochii neiniţiaţilor.

Criza nu pare să fi ajuns aici pentru că reprezentanţii localului spun că dacă anul trecut le călcau pragul zilnic 80 de persoane, anul acesta vin în jur de 100.

În schimb, nota de plată pentru o consumaţie medie, de persoană, a scăzut anul acesta, de la aproximativ 80-100 de lei, cât era anul trecut, la 60-80 de lei.

Noi l-am vizitat însă în jurul prânzului, într-o zi de lucru, iar în restaurant, clienţii puteau fi număraţi pe degete.

Fotografiatul interzis

Cu toate că de afară restaurantul nu pare prea atrăgător, servirea şi discreţia fac din el un loc preferat de oamenii de afaceri străini şi mai ales de bancheri.

Personalul nu ne lasă să fotografiem nimic din cauză că “afară arată urât iar înăuntru sunt clienţi care cer discreţie“.

Aici, cele mai comandate feluri de mândare sunt cele pe bază de peşte, fructe de mare şi paste. Cea mai ieftină porţie de peşte, de 250 de grame, costă aici 65 de lei, iar una de paste cu fructe de mare, 35 de lei.

Cu toate acestea, chelnerii spun că la un prânz se consumă cel puţin două feluri de mâncare.

La capitolul băuturi, cel mai mai ieftin fel de vin, românesc, costă 54 de lei, în timp ce cel mai scump, italienesc, costă aici 1.200 de lei.


Sursa: Evenimentul zilei

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu