| Clarice Dinu | Luni, 23 Noiembrie 2009 |
Criza politică şi concurenţa pe acelaşi electorat au redus şansele „candidaţilor-surpriză”.
Greşelile de strategie şi criza politică din această toamnă aproape că au anulat şansele la prezidenţiale ale unor candidaţi care, la începutul verii, păreau a avea potenţialul de a da peste cap calculele electorale ale principalilor actori politici de la Bucureşti. Sorin Oprescu, Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor sau Kelemen Hunor s-au înscris în lista pre zi den ţi a bililor care nu au reuşit să livreze surpriza alegerilor de ieri.
Start pierdut
Înscrierea în cursa pentru Cotroceni a lui Sorin Oprescu a fost o variantă luată în calcul atât de el, cât şi de adversarii săi politici imediat după câştigarea Primăriei Capitalei. Edilul-şef al Bucureştiului nu şi-a manifestat deschis însă intenţiile, adoptând o strategie în crescendo, care să alimenteze un orizont de aşteptare.
Amânarea unui anunţ clar privind candidatura a avut însă un efect invers şi asta pentru că Sorin Oprescu s-a înscris în cursă abia la începutul lui octombrie, în plină criză politică după ieşirea PSD de la guvernare. Primarul a încercat să se prezinte drept o alternativă la actorii politici care au în vedere doar propriul interes.
Strategia însă nu a avut aproape niciun efect, în condiţiile în care tandemurile Traian Băsescu - PDL, Mircea Geoană - PSD şi Crin Antonescu - PNL au monopolizat agenda publică, fiind cei care care deţineau rolul principal în punerea în scenă a crizei politice, începând cu căderea guvernului şi până la constituirea unui nou cabinet. Cota lui Oprescu în sondaje nu numai că nu s-a menţinut 8-10%, ci chiar a scăzut până spre 5-6%.
Vadim versus Gigi
Revenit în prim-plan după europarlamentare, la care PRM a obţinut aproape 9%, Corneliu Vadim Tudor s-a văzut în situaţia de a suporta concurenţa celui cu care a făcut tandem la alegerile pentru Parlamentul European - Gigi Becali. Patronul Stelei s-a înscris în cursa pentru cucerirea aceluiaşi electorat cu al liderului PRM, chiar înainte ca acesta din urmă să-şi declare intenţia de a candida. Cotele celor doi dau, adunate, aproape cât rezultatul PRM la europarlamentare.
Radicalii nu l-au vrut pe Kelemen
Disputele liderilor comunităţii maghiare au redus semnificativ şansele prezidenţiabilului UDMR, Kelemen Hunor. Dacă Uniunea şi radicalii au reuşit la europarlamentare să aibă o listă comună, istoria nu s-a repetat în cazul prezidenţialelor. CNMT-ul condus de Laszlo Tokes şi-a declarat, cu jumătate de gură, susţinerea pentru Kelemen cu doar 5 zile înaintea alegerilor, până atunci clamându-şi menulţumirea faţă de prezidenţiabilul Uniunii. Aripa dură a maghiarilor, PCM, nu s-a împăcat însă cu varianta UDMR.
AGENDA
Vizibilitate redusă în mass-media
Agenda mass-media în campania electorală s-a concentrat în jurul lui Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, cotaţi în sondaje cu cele mai mari şanse de a intra în turul II. Ei au monopolizat emisiunile electorale ale posturilor de televiziune comerciale, iar pe ultima sută de metri şi pe cele ale televiziunii publice.
Ultimele două săptămâni ale campaniei s-au desfăsurat în massmedia în jurul negocierilor pentru o dezbatere, care s-a pus, în cele din urmă, în scenă cu doar trei actori, Băsescu, Geoană şi Antonescu, deşi iniţial erau luaţi în calcul şi Sorin Oprescu şi Kelemen Hunor. Aceştia doi din urmă s-au ales cu o întâlnire faţă în faţă la Realitatea TV, înainte de marea dezbatere a „granzilor”. Ceilalţi şapte prezi den ţiabili au apărut sporadic în emisiuni dedicate campaniei.
De asemenea, TVR, care „a dinamitat” o con fruntare în formulă de cinci, a organizat o dezbatere de consolare pentru candidaţii cu şanse reduse la care au participat Remus Cernea, Ovidiu Iane, Constantin Rotaru, Ninel Potârcă. Eduard Manole a refuzat să se prezinte, protestând faţă de politica de discriminare în cazul unor candidaţi.
Sursa: Evenimentul zilei
Greşelile de strategie şi criza politică din această toamnă aproape că au anulat şansele la prezidenţiale ale unor candidaţi care, la începutul verii, păreau a avea potenţialul de a da peste cap calculele electorale ale principalilor actori politici de la Bucureşti. Sorin Oprescu, Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor sau Kelemen Hunor s-au înscris în lista pre zi den ţi a bililor care nu au reuşit să livreze surpriza alegerilor de ieri.
Start pierdut
Înscrierea în cursa pentru Cotroceni a lui Sorin Oprescu a fost o variantă luată în calcul atât de el, cât şi de adversarii săi politici imediat după câştigarea Primăriei Capitalei. Edilul-şef al Bucureştiului nu şi-a manifestat deschis însă intenţiile, adoptând o strategie în crescendo, care să alimenteze un orizont de aşteptare.
Amânarea unui anunţ clar privind candidatura a avut însă un efect invers şi asta pentru că Sorin Oprescu s-a înscris în cursă abia la începutul lui octombrie, în plină criză politică după ieşirea PSD de la guvernare. Primarul a încercat să se prezinte drept o alternativă la actorii politici care au în vedere doar propriul interes.
Strategia însă nu a avut aproape niciun efect, în condiţiile în care tandemurile Traian Băsescu - PDL, Mircea Geoană - PSD şi Crin Antonescu - PNL au monopolizat agenda publică, fiind cei care care deţineau rolul principal în punerea în scenă a crizei politice, începând cu căderea guvernului şi până la constituirea unui nou cabinet. Cota lui Oprescu în sondaje nu numai că nu s-a menţinut 8-10%, ci chiar a scăzut până spre 5-6%.
Vadim versus Gigi
Revenit în prim-plan după europarlamentare, la care PRM a obţinut aproape 9%, Corneliu Vadim Tudor s-a văzut în situaţia de a suporta concurenţa celui cu care a făcut tandem la alegerile pentru Parlamentul European - Gigi Becali. Patronul Stelei s-a înscris în cursa pentru cucerirea aceluiaşi electorat cu al liderului PRM, chiar înainte ca acesta din urmă să-şi declare intenţia de a candida. Cotele celor doi dau, adunate, aproape cât rezultatul PRM la europarlamentare.
Radicalii nu l-au vrut pe Kelemen
Disputele liderilor comunităţii maghiare au redus semnificativ şansele prezidenţiabilului UDMR, Kelemen Hunor. Dacă Uniunea şi radicalii au reuşit la europarlamentare să aibă o listă comună, istoria nu s-a repetat în cazul prezidenţialelor. CNMT-ul condus de Laszlo Tokes şi-a declarat, cu jumătate de gură, susţinerea pentru Kelemen cu doar 5 zile înaintea alegerilor, până atunci clamându-şi menulţumirea faţă de prezidenţiabilul Uniunii. Aripa dură a maghiarilor, PCM, nu s-a împăcat însă cu varianta UDMR.
AGENDA
Vizibilitate redusă în mass-media
Agenda mass-media în campania electorală s-a concentrat în jurul lui Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, cotaţi în sondaje cu cele mai mari şanse de a intra în turul II. Ei au monopolizat emisiunile electorale ale posturilor de televiziune comerciale, iar pe ultima sută de metri şi pe cele ale televiziunii publice.
Ultimele două săptămâni ale campaniei s-au desfăsurat în massmedia în jurul negocierilor pentru o dezbatere, care s-a pus, în cele din urmă, în scenă cu doar trei actori, Băsescu, Geoană şi Antonescu, deşi iniţial erau luaţi în calcul şi Sorin Oprescu şi Kelemen Hunor. Aceştia doi din urmă s-au ales cu o întâlnire faţă în faţă la Realitatea TV, înainte de marea dezbatere a „granzilor”. Ceilalţi şapte prezi den ţiabili au apărut sporadic în emisiuni dedicate campaniei.
De asemenea, TVR, care „a dinamitat” o con fruntare în formulă de cinci, a organizat o dezbatere de consolare pentru candidaţii cu şanse reduse la care au participat Remus Cernea, Ovidiu Iane, Constantin Rotaru, Ninel Potârcă. Eduard Manole a refuzat să se prezinte, protestând faţă de politica de discriminare în cazul unor candidaţi.
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu