Dafora intră în bătălie pentru construcţia Nabucco

Teodora Vasâlca

Vineri, 13 Noiembrie 2009

Grupul Dafora, controlat de omul de afaceri Gheorghe Călburean, cu activităţi în domeniul forajului petrolier şi al construcţiei de conducte magistrale, vrea să câştige contractul pentru realizarea segmentului românesc al gazoductului Nabucco, pentru care construcţiile sunt programate să demareze în 2011.

„Dorim să semnăm contractul pentru toată lucrarea pe segmentul românesc al conductei şi o să subcontractăm o parte dintre operaţiuni, pe care noi nu le putem acoperi. Sper că vom reuşi să cîştigăm lucrările. Condmag este numărul unu pe conducte magistrale pe piaţa locală”, a spus Căburean, într-o conferinţă de presă la Sighişoara.

Potrivit Top 300 Capital, averea lui Căburean se ridică la 148 - 154 milioane euro.

Acţionarii Nabucco - Transgaz, OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şi Botas (Turcia) – au anunţat recent că vor negocia cu BERD şi BEI contractarea unor împrumuturi în valoare totală de circa 1,5 miliarde euro. Prin proiectul Nabucco se doreşte aducerea gazelor din ţări precum Irak, Iran, Turkmenistan, Azerbaidjan către statele europene.

Energia geotermală, investiţia viitorului

De altfel, activitatea

Condmag a susţinut foarte bine rezultatele grupului în primele nouă luni, înregistrând afaceri de 187 milioane lei şi un profit de 18 milioane lei, creşterea ambilor indicatori fiind de 100% faţă de perioada similară a anului trecut.

Totodată, omul de afaceri intenţionează să îşi dezvolte businessul pe partea de energie geotermală, prin compania Transgex Oradea, care deţine licenţe de exploatare pentru peste 50% din aceste resurse din România. Călburean a intrat pe acest segment în 2000, când a achiziţionat de la Fondul Proprietăţii de Stat compania IPEC Cluj.

„Energia geotermală este o sursă sigură, dacă ştii cum să o gestionezi. Este o sursă mult mai ieftină decât gazul şi mai bună”, spune Călburean.

El a explicat că sursa geotermală poate fi folosită pentru încălzirea centralizată a oraşelor sau pentru producţia de energie electrică. De pildă, în acest moment, oraşul Beiuş (judeţul Bihor

) este încălzit în totalitate doar cu energie geotermală furnizată de Trangex. Pentru a investi în acest sector, compania vrea să colaboreze cu primăriile, care au la îndemână posibilitatea de a accesa bani europeni - cu grant de până la 98% din valoarea proiectelor -, dar şi cu fonduri de investiţii străine sau alţi parteneri privaţi. Pe partea de energie geotermală, firma vrea să intre şi în Germania, pe activitatea de foraj.

De asemenea, grupul Dafora intenţionează să fie prezent şi pe segmentul de cogenerare (producţia simultană de energie electrică şi termică) şi eficienţă energetică, în România.

Cum a supravieţuit Dafora crizei

Grupul, cu activităţi diverse, printre care foraj petrolier, construcţii, turism, industrie alimentară, estimează pentru acest an afaceri de 500 milioane lei şi un profit de peste 22 milioane lei, în creştere faţă de rezultatele de anul trecut, când cifra de afaceri a fost de 492 milioane lei, iar profitul de 13 milioane lei. Rezultatele au fost afectate de scăderea activităţii pe piaţa de construcţii cu circa 40%, dar şi pe cea de foraj petrolier, unde diminuarea a fost de aproximativ 10%.

„Sectorul construcţiilor a fost mai puţin controlat, exista posibilitatea de a se acorda credite foarte simplu

, băncile ademeneau dezvoltatorii imobiliari. Noi am făcut achiziţii în active – clădiri şi terenuri – la preţuri destul de bune, lucru care ne va ajuta în viitor”, susţine Călburean.

În condiţiile de piaţă actuale, compania a analizat inclusiv posibilitatea renunţării la activitatea de construcţii. Compania a păstrat însă activitatea, dar a redus cu 30% personalul din construcţii, cel necalificat şi angajat pe perioadă determinată, însemnând în jur de 200 de persoane. În plus, strategia grupului pe partea de construcţii s-a schimbat, orientându-se mai ales pe proiectele mari, ca antreprenor general, urmând ca o parte din lucrări să fie subcontractate altor firme specializate, cu personalul propriu.

Dafora se va orienta pe partea de reabilitare apă-canal şi construcţia de drumuri, unde estimează contracte de circa 20 milioane euro până la finele anului, şi nu pe sectorul rezidenţial.

Pe grup, numărul personalului s-a redus cu circa 10%, cifra estimată pentru finele anului fiind de 3.250 de angajaţi. Compania a încercat să îşi păstreze personalul calificat, mai ales pe partea de foraj, greu de găsit.

Petrolul ieftin a redus investiţiile

Scăderea preţului petrolului a afectat şi activitatea de foraj. Criza gazelor a tras însă un semnal de alarmă şi a făcut ca firmele de stat Romgaz şi Transgaz să continue investiţiile în sector, spune Călburean.

„Conducerea Romgaz şi-a dat seama că trebuie să gestioneze mai bine sectorul de gaze naturale, pentru a scăpa de dependenţa de Rusia şi compania este singura care a dorit să-şi finalizeze investiţiile”, a explicat omul de afaceri sibian, notând că politica adoptată de Petrom, cel puţin pe partea de petrol, a fost diferită. „Petrom, din păcate pentru noi, şi-a redus drastic planul de investiţii pentru petrol. La sfârşit de an am simţit însă o revogirare şi la Petrom, odată cu revenirea preţului petrolului”, a adăugat Călburean.

De altfel, ieftinirea ţiţeiului a determinat şi îngheţarea activităţilor pe pieţele externe unde Dafora era prezentă – Bulgaria

, Ucraina sau ţări din Africa de Sud. Acum firma vrea să reia activităţile de foraj pe pieţele internaţionale, în acest sens compania având discuţii pentru lucrări în Ucraina şi Bulgaria, unde a derulat proiecte în trecut. De asemenea, tatonează pieţele din Libia şi Kuweit, unde avantajul major este încheierea de contracte pe termen lung, de peste 2 ani.

Banii de la FMI, fără rezultate

Pe partea de investiţii, au fost făcute doar cele strict necesare, celelalte fiind suspendate sau anulate. Firma a evitat să ia credite. De altfel, Călburean a remarcat că acum băncile sunt mult mai „îndârjite”.

„Băncile, care anul trecut aveau altă poziţie şi veneau la discuţii, acum sunt "duşmanul" nostru. Acum, vin mai dârji, poate şi din cauză că nu pot amâna la nesfârşit credite neîncasate. Bine, noi nu suntem în situaţia de a fi pe lista neagră la bănci”, a explicat patronul Dafora. El a adăugat că, pe de altă parte, băncile se simt confortabil să crediteze statul.

În ceea ce priveşte pachetul de finanţare externă luat de România, Călburean spune că se aştepta ca acesta să se regăsească în investiţii, dar nu s-a întâmplat aşa.

Ce spune despre politica anticriză a guvernului: „Cred că şi-au propus să ne ajute, dar nu au reuşit. Lucrurile s-au oprit undeva”, adăugând că nu s-a realizat că în primul rând creşterea economică a venit din sectorul construcţiilor, iar acum acest sector nu mai este sprijinit. În acest sens, programul Prima Casă „cred că a fost pentru bănci, care aveau proiecte de care erau interesate, şi pentru apartamentele vechi”.

Mai notează că investitorii au nevoie de stabilitate: „Statul trebuie să garanteze o stabilitate, că anumite lucruri trebuie făcute pentru a ajuta anumite sectoare de activitate, prin garanţii, trebuie să investim în energie. Intervenţia statului trebuie să fie permanentă”.
Despre Rusia? „Cred că am pierdut o piaţă la nivel de ţară”.

Sursa: Evenimentul zilei