Grădini zoologice la care nu vrei să revii

Andreea Dogar

Sâmbătă, 05 Septembrie 2009

Grădinile zoologice din România, cu animale înghesuite în cuşti murdare şi strâmte, betonate, fără verdeaţă, cu bine-cunoscutul bazin cu apă stătută în mijloc, au intrat recent în atenţia presei străine, când publicaţia News of the World i-a îndemnat pe britanici să adune 150.000 de lire sterline, bani necasari pentru a muta 14 lei de la grădina zoologică din Oradea în Yorkshire Wildlife Park, cu scopul de a împiedica eutanasierea lor.

În opinia Veronicăi Tulpan, coordonator de proiecte naţionale la fundaţia Vier Pfoten, atâta timp cât grădinile zoologice nu au ce să ofere publicului, nu vor reuşi nici să-l încurajeze să vină. "Cei mai mulţi oameni se întorc plângând de acolo. Te duci, o vizitezi, a doua oară nu mai calci pe acolo", rezumă ea situaţia gravă în care se regăsesc acestea.

Aproape jumătate din grădinile zoologice nu au autorizaţie

În România sunt 42 de grădini zoologice, însă numai 24 dintre ele sunt autorizate. Restul sunt în procedură de autorizare (6), au autorizaţia expirată şi nu au depus cerere pentru emiterea uneia noi (3), au autorizaţia suspendată deoarece nu au îndeplinit criteriile de funcţioanare (2) sau nu sunt autorizate (7). În cazul acestora din urmă, agenţiile regionale pentru protecţia mediului au recomandat închiderea lor şi înstrăinarea animalelor către alte grădini zoologice.

Una dintre principalele carenţe ale grădinilor zoologice din România este lipsa spaţiului, spune Tulpan. Deşi normele europene prevăd un anumit spaţiu necesar pentru fiecare tip de specie, în practică, legislaţia se loveşte de obstacole. De exemplu, multe grădini zoologice nu au unde să se extindă deoarece terenurile din apropiere sunt proprietate privată.

"Aceste grădini au fost create în perioada comunistă, care ştim cum a funcţionat. Între timp, oamenii şi-au mai revendicat terenurile şi sunt situaţii în care oricât ai vrea să extinzi, nu ai unde", explică ea. O soluţie ar fi reducerea numărului de animale astfel încât cele rămase să aibă condiţii cât mai bune. Legea prevede un spaţiu de 1.500 de metri pătraţi pentru lei şi tigri, iar pentru urşi 800 de metri pătraţi.

"Totul se reduce la bani şi la management"

Parcurile zoologice sunt finanţate de către primării, dar pot primi bani de la bugetul de stat sau din fonduri europene dacă realizează proiecte de finanţare: "Până la urmă, totul se reduce la bani şi la management-ul grădinii zoologice. Dacă este un manager bun, va şti să se descurce şi va crea un proiect de finanţarea astfel încât acesta să fie aprobat de ministerul mediului", explică Tulpan.

În martie 2008, Ministerul Mediului a anunţat că 14 grădini zoologice din ţară vor primi 38 de milioane de euro de la Guvern, bani ce vor fi alocaţi până în 2012 grădinilor zoologice din Oradea, Braşov, Reşiţa, Turda, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Târgu Mureş, Ploieşti, Rădăuţi, Bârlad, Râmnicu Vâlcea, Slatina şi Timişoara.

Tot ce se întâmplă cu grădinile zoologice este în mâna statului român. Atâta vreme cât statul român se va implica în această problemă şi o va lua în serios, se va găsi şi o soluţie. Deoarece e o problemă atât de mare, sunt atât de multe animale, încat niciun ONG nu îşi poate asuma responsabilitatea rezolvării ei, Veronica Tulpan, coordonator de proiecte naţionale la fundaţia Vier Pfoten

În anii trecuţi, câteva grădini zoologice s-au confruntat cu neplăcuta situaţie a animalelor care evadau. Acesta a fost cazul jaguarului Betty de la Grădina Zoologică Băneasa, care a scăpat din cuşcă în noiembrie 2007. Verdictul anchetei realizate de experţii poliţiei a fost că femela a putut ieşi deoarece ochiurile plasei nu erau prinse între ele, iar din cauza uzurii în timp, aceasta s-a rupt.

Deoarece nu au reuşit să o tranchilizeze, Betty a fost împuşcată de către îngrijitori în timp ce încerca să sară gardul parcului. La ora la care jaguarul a ieşit din cuşcă, în perimetrul grădinii se mai aflau patru vizitatori. O întâmplare similară s-a petrecut în septembrie 2008, când tot un jaguar a scăpat din cuşcă la Grădina Zoologică din Târgu Mureş.

Elefantul Gaya de la grădina zoologică din Bucureşti a murit în toamna anului 2006 în timp ce personalul grădinii încerca să o convingă să intre în adăpostul de iarnă. Pentru că nu reuşeau, au fost folosiţi câinii de la jandarmerie ca să o sperie şi să o facă să intre în adăpost. Gaya şi-a rupt însă un picior şi a murit, iar medicii care i-au făcut autopsia au spus că de vină au fost bolile

provocate de vârsta înaintată.

Leii pleacă spre Africa de Sud

Dacă nu reuşesc să atragă investiţii sau nu primesc fonduri

europene sau de la buget, grădinile zoologice sunt închise. Acesta a fost cazul celei din Buhuşi, închisă în 2007, după 30 de ani de funcţionare. Dar odată cu închiderea apar alte probleme deoarece cu greu să găsesc spaţii în alte grădini unde animalele să poată fi transferate. Din acest motiv, închiderea unei grădini zoologice durează de la două luni la doi ani.

Animalele norocoase au şansa de a părăsi cuştile mici pentru a fi duse în ţări exotice. Astfel, 20 de lei şi un tigru de la grădina zoologică din Tecuci au fost transferaţi de către Vier Pfoten în parcul natural Lionsrock din Africa de Sud. Alţi patru lei de la grădinile zoologice din Bacău şi Buhuşi au fost trimişi într-o rezervaţie naturală din aceeaşi ţară de Asociaţia pentru Protecţia Animalelor din România şi de Fundaţia britanică "Born Free".

Singura grădină zoologică privată din România a fost amenajată de către un om de afaceri în comuna Ilişeşti, la 15 kilometri de Suceava. Ea adăposteşte 400 de exemplare de animale şi păsări strânse de-a lungul a cinci ani de zile. "Principiul este următorul: respecţi legislaţia şi normele de spaţiu care trenuie îndeplinite, poţi primi autorizaţie, nu e nicio problemă. Oricine îşi poate deschide o grădină zoologică atâta vreme cât respectă litera legii", conchide Tulpan.


Sursa: Evenimentul zilei