Guvernul lui Băsescu, în stand-by până la alegeri

Anca Simina Romulus Georgescu

Luni, 09 Noiembrie 2009

În componenţa guvernului său, premierul desemnat Liviu Negoiţă vrea să propună atât miniştri din guvernul Boc, cât şi din guvernul Croitoru. Guvernul Liviu Negoiţă are puţine şanse să fie votat înainte de alegeri, chiar dacă lista candidaţilor pentru ministere va fi trimisă astăzi parlamentului. Liderii PSD şi PNL discută despre amânarea şedinţei dedicate guvernului şi, implicit, despre instalarea executivului după alegerile prezidenţiale. De cealaltă parte a baricadei, şi oamenii lui Traian Băsescu iau în calcul

că nu se va ajunge la vot înainte de 22 noiembrie. Într-o astfel de variantă, Negoiţă ar putea să renunţe la mandat şi să reia procedura de formare a guvernului, incluzând pe listă şi miniştrii din partidele care l-ar susţine pe Traian Băsescu în turul al doilea.

Varianta amânării votului din parlament a fost discutată, neoficial, de liderii PSD, în timp ce liberalii deja au prezentat-o oficial. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a invocat posibilitatea ca parlamentarii nici să nu mai discute de spre cabinetul Negoiţă, în semn de protest faţă de refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a-l desemna premier pe Klaus Johannis, sus ţi nut de majoritatea parlamentară.

„După părerea mea, parlamentul nu ar mai avea de ce să se reunească. Noi

am luat toate măsurile pe care le puteam lua ca majoritate parlamentară, ca partide conştiente şi mai departe, şi mai mult de atâta nu avem ce face, decât să aşteptăm ca, în urma alegerilor, preşedinţia României să revină unui om normal, unui om care respectă legile, Constituţia, partenerii politici şi opinia publică”, a spus Antonescu.

Mai explicit, viceliderul grupului PNL din Cameră, Eugen Nicolăescu a avansat şi data instalării noului executiv: după 6 decembrie.

Negoiţă, sprijinit de PDL şi de independenţi

Pe de altă parte, Liviu Negoiţă a declarat, ieri, că guvernul său va include şi miniştrii nominalizaţi de Lucian Croitoru. El a adăugat că are spriiinul PDL şi al parlamentarilor independenţi, nu şi pe cel al grupului minorităţilor.

Negoiţă nu a exclus includerea în echipa sa a unor specialişti. Premi erul desemnat a făcut aceste de cla raţii după ce s-a întâlnit ieri, din nou, la Palatul Victoria, cu liderii PDL, grupul minorităţilor şi parlamentari independenţi. PNL şi PSD au refuzat să discute cu Ne go i ţă, iar întâlnirea cu UDMR urma să aibă loc aseară, după închiderea ediţiei.

Generalul Oprea, vehiculat la Apărare

Din discuţiile de ieri, din interiorul PDL, rezultă că printre independenţii care vor fi păstraţi se numără Cătălin Predoiu la Justiţie, dar şi Bogdan Aurescu la Externe. Noul guvern ar putea fi completat cu o serie de alţi in dependenţi, printre care şi fostul PSD-ist Gabriel Oprea, vehiculat pentru Ministerul Apărării.

În PDL se estima că Liviu Ne - goiţă se va prezenta în parlament cu un guvern de 14-16 mini s te re, a cărui componenţă nu va diferi foarte mult de actualul cabinet Boc sau guvernul Croitoru.

Deşi în rândul democrat-liberalilor există o reticenţă în a risca, din nou, un vot negativ în parla ment, care ar putea afecta imaginea respinşilor, participarea în guvernul Negoiţă este, cel puţin în această fază, considerată sarcină de partid. Astfel, în acest cabinet se vor re găsi în continuare oameni ca Radu Berceanu, Vasile Blaga, Sulfina Barbu, Gheorghe Pogea sau Adriean Videanu.

În cazul acestuia din urmă se ia în calcul transformarea Ministerului Economiei într-unul al Energiei

, urmând ca IMM-urile şi Comerţul să intre într-un portofoliu separat. Negoiţă i-a făcut o ofertă şi lui Varujan Pambuccian să preia Ministerul Comunicaţiilor, dar acesta nu a vrut să devină ministru pentru că minorităţile îl susţin pe Johannis.

PDL-iştii estimează că nu se va ajunge la vot înainte de 22 noiembrie. Într-o astfel de situaţie este luată, în calcul, susţin surse de la vârful partidului, inclusiv varianta ca Liviu Negoiţă să-şi depună, după primul tur, mandatul. În acest caz, tot el va relua procedura formării guvernului într-o nouă învestitură, prin includerea unor miniştri din formaţiunile cu care PDL s-ar alia.

INTERPRETĂRI

De câte feluri este amânarea şi cum se justifică ea

Potrivit Constituţiei, preşedintele poate să dizolve parlamentul dacă acesta nu a votat un guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri.

Preşedintele nu poate dizolva parlamentul în ultimele şase luni de mandat, însă a ameninţat că o va face dacă va fi reales. Liberalul Mihai Voicu a declarat însă că parlamentarii pot stabili şedinţa de vot pe 20 decembrie, când expiră termenul de 60 de zile. Potrivit regulamentului şedinţelor comune, Birourile Permanente stabilesc data „la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei guvernului”.

Voicu a declarat că termenul respectiv s-ar referi la perioada

în care trebuie stabilită data, nu la intervalul până la care guvernul trebuie votat. Chiar şi Liviu Negoiţă are sfaturi pentru cei care se tem de anticipate să voteze guvernul (împiedicând respingerea a două guverne) şi, dacă nu le convine, să-l pice peste câteva luni.
Sursa: Evenimentul zilei