| Dan Arsenie | Duminică, 01 Noiembrie 2009 |
Dacă şapte obiective din România se află deja în Patrimoniul Mondial UNESCO, alte 10 propuneri aşteaptă de ani buni să fie înscrise pe lista care oferă notorietate şi protecţie. Ansamblul Brâncuşi, Munţii Retezat şi Rodnei, centrul Sibiului şi alte zece locuri, aproape toate înscrise în 1991 pe lista de aşteptare, nu au fost încă admise.
Biserica mănăstirii Suceviţa
Cea mai nouă propunere a venit în 2005, când Delegaţia României pe lângă UNESCO a propus Biserica "Învierii" de la Mănăstirea Suceviţa. Monumentul era cât pe ce să intre în Patrimoniu în 2009, dar a "picat" dintr-un motiv stupid: documentaţie incompletă. Biserica este reprezentativă pentru arhitectura monastică din Moldova secolului XVI.
Centrul istoric Sibiu şi ansambul de pieţe
Deşi teritoriul ocupat de oraşul de astăzi a fost locuit încă din neolitic, urbea este atestată documentar în anul 1191. Centrul istoric prezintă o combinaţie unică de arhitectură gotică, romantică, renascentistă şi stiluri specifice secolelor XIX-XX. Printre obiectivele care susţin pledoaria Sibiului la Patrimoniul Mondial UNESCO se numără Biserica Evanghelică "Sfânta Maria" (sec XIV), Casa Altenberger (sec XV) şi Palatul Brukenthal (sec XVIII). Centrul istoric, întins pe 80 de hectare, a fost înscris pe listă de primăria din oraş în 2004.
PANORAMĂ. Sibiul văzut din Turnul Sfatului
CITIŢI ŞI:
"Mica Vienă" s-a mutat la Sibiu
Mănăstirea Neamţ
Cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova se află pe lista de aşteptare a UNESCO încă din 1991. Monumentul este reprezentativ pentru arhitectura românească medievală. Lăcaşul este ctitorit de Ştefan cel Mare, la sfârşit de secol XV. Pe locul actualei mănăstiri, Petru I Muşat construise, în 1403, o biserică din piatră, pentru a aduce o favoare lumii monahale, care formase aici un centru încă din secolul al XII-lea.
CITIŢI ŞI:
Credinţa fără sfârşit şi-a găsit adăpost sub Ceahlău
Bisericile bizantine şi postbizantine de la Curtea de Argeş
Obiectivul se află pe lista de aşteptare din 1991. Sunt vizate două ansambluri separate, unul fiind Mănăstirea Argeşului (sec. XVI), iar celălalt - un un grup de obiective din prima jumătate a mileniului: Curtea Princiară, Biserica Sfântul Nicolae şi Biserica Sfântul Nicoară.
Ansambul monumental "Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu
Obiectivul se află pe lista de aşteptare din 1991. Faimosul scultor gorjean a dedicat monumentele sale, expuse în oraşul din Gorj, eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Ansamblul include "Coloana infinitului", "Poarta Sărutului", "Aleea Scaunelor" şi "Masa tăcerii", ultimele trei fiind grupate în Parcul Central. Acestea au fost realizate în 1937. Brâncuşi consideră că Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ridicată în 1927, este complementară ansamblului său.
TÂRGU JIU. Coloana Infinitului, operă a lui Constantin Brâncuşi
Ansamblul rupestru Basarabi
Complexul, situat la 15 kilometri de litoral, a adăpostit prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri româneşti. A fost descoperit în urmă cu doar 50 de ani, la 11 iunie 1957, după lucrările de extindere a zonelor de exploatare a cretei din apropierea Canalului Dunăre-Marea Neagră. O inscripţie a demonstrat că ansamblul datează din anul 992.
Codrul secular Slătioara
Încă din 1991 aşteaptă să intre în lista UNESCO o rezervaţie din judeţul Suceava, de pe versantul estic al masivului Rarău. Codrii seculari se întind pe 1.065 hectare de teren. Principala atracţie sunt molizii de 400 de ani şi casele de lemn din satul Slătioara. O mare problemă este însă la capitolul drumuri, cel care leagă Gura Humorului de Câmpulung Moldovenesc fiind o cale aproape impracticabilă.
PĂDUREA SECOLELOR. Codrii Slătioarei, pe lista de aşteptare a UNESCO din 1991
CITIŢI ŞI:
Codrii seculari Slătioara, catedrala de lemn a Rarăului
Biserica Densuş
Tot în 1991 a fost propusă pe lista de aprobare şi Biserica Densuş, din Ţara Haţegului. Lăcaşul este unul dintre cele mai vechi construite din piatră, datând din secolul XIV. Construită în primă fază în stil romantic târziu, biserica a primit mai târziu un aspect preponderent gotic. Picturile din interior datează din secolul al XV-lea.
CITIŢI ŞI:
Biserica Densuş, un templu românesc
Biserica "Trei Ierarhi" din Iaşi
Lăcaşul a fost ridicat în 1639, fiind unic în arhitectura românească şi în cea post-bizantină. Construcţia şi decoraţiunile combină tradiţia bizantină cu elemente caracteristice artei din Moldova şi Ţara Românească. Faţadele sunt îmbrăcate de dantelăria în piatră. După ce biserica a fost prădată de turci şi apoi administrată de călugării greci, aceasta a fost renovată de Carol I, între 1888 şi 1904.
CITIŢI ŞI:
Iaşiul, capitala religioasă a ţării
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Fortificaţia bastionară ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea este principalul obiectiv propus în candidatura oraşului la Patrimoniul Mondial. Însă Alba Iulia propune un ansamblu de monumente, pe lângă fortificaţie fiind incluse Catedrala Catolică "Sfântul Mihail" (sec. XIII), Palatul princiar (sec. XVI), Catedrala Ortodoxă a Unificării (1922) şi câteva clădiri istorice din secolele XVII-XIX, dintre care amintim biblioteca Batthyaneum şi Palatul Apor.
AER VECHI. Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Culele din Oltenia
Culele sunt clădiri înalte, cu ziduri cu metereze şi au aspectul unor mici cetăţi. Cele mai multe astfel de clădiri au fost construite în jurul anului 1650, de boierii români care încercau să îşi apere bunurile de turci. Totuşi, cea mai veche culă datează din secolul al XVI-lea. Cula Greuceanu, de la Măldăreşti (judeţul Olt), respectă întocmai unicul stil arhitectural românesc, cel brâncovenesc.
În Oltenia, cele mai multe cule sunt în judeţele Olt, Gorj, Mehedinţi şi Dolj. În total, sunt 12 astfel de clădiri.
Rezervaţia paleontologică Sînpetru
Satul hunedorean are o valoare imensă pentru paleontologi, deoarece aici au fost descoperite urme ale unor specii dispărute de crocodili, broaşte ţestoase şi dinozauri. Rezervaţia este inclusă în Geoparcul Dinozaurilor "Ţara Haţegului". Acesta din urmă a fost acceptat, în 2005, în Reţeaua Globală a Geoparcurilor (aflată deja sub egidă UNESCO).
Vârful Pietrosu, masivul Rodnei
Pietrosu este cel mai înalt vârf din masiv şi din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali, cu 2.303 metri. Piscul este împărţit de judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Rezervaţia naturală "Pietrosu Mare" a fost înfiinţată în 1932, pentru conservarea populaţiei de capre negre şi a speciilor de plante rare.
GREU DE CUCERIT. Munţii Rodnei au unele dintre cele mai dificile trasee din Orientali
CITIŢI ŞI:
În Rodnei, cu stâncile la picioare şi capul în nori
Şapte obiective, recunoscute între 1993 şi 1996
Primele obiective româneşti din patrimoniu au fost un grup de şapte biserici din Moldova, mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania şi, pe lângă aceste obiective culturale, Delta Dunării. Acestea au fost recunoscute încă din 1993.
Pentru ţara noastră, următorul moment important a fost 1999, când alte trei grupuri de obiective intrau în Patrimoniul Mondial. Centrul istoric Sighişoara devenea prima parte de oraş românesc protejată de UNESCO. În acelaşi an, erau incluse cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi Bisericile de lemn din Maramureş.
Obiective din România în Patrimoniul Mondial:
Biserici din Moldova – anul înscrierii 1993
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, satul Arbore
Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor
Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa
Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi
Biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota
Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava
Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ
Mănăstirea Hurezi – anul înscrierii 1993
Sate cu biserici fortificate din Transilvania - anul înscrierii 1993, 1999
Sub acest titlu sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi ce cuprind: în 1993 - Cetatea bisericească din Biertan/Birthelm împreună cu nucleul satului; în 1999, în extensia poziţiei Biertan, au fost incluse în patrimoniul mondial alte şase localităţi cu cetăţi şi biserici fortificate din Transilvania pentru ca civilizaţia săsească pe cale de dispariţie să fie reprezentată mai complex: Calnic (jud. Alba), Prejmer (jud. Braşov), Saschiz (jud. Mureş), Valea Viilor (jud. Sibiu), Viscri (jud. Braşov).
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei anul înscrierii 1999
Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte
Costeşti Cetăţuia
Costeşti Blidaru
Luncani – Piatra Roşie
Baniţa
Căpâlna
Centrul istoric Sighişoara - anul înscrierii 1999
Biserici de lemn din Maramureş - anul înscrierii 1999
Biserica intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Bârsana)
Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti)
Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti)
Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud Deal)
Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş)
Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)
Biserica Sfântul Arhangel (Rogoz)
Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti)
Sursa: Evenimentul zilei
Biserica mănăstirii Suceviţa
Cea mai nouă propunere a venit în 2005, când Delegaţia României pe lângă UNESCO a propus Biserica "Învierii" de la Mănăstirea Suceviţa. Monumentul era cât pe ce să intre în Patrimoniu în 2009, dar a "picat" dintr-un motiv stupid: documentaţie incompletă. Biserica este reprezentativă pentru arhitectura monastică din Moldova secolului XVI.
Centrul istoric Sibiu şi ansambul de pieţe
Deşi teritoriul ocupat de oraşul de astăzi a fost locuit încă din neolitic, urbea este atestată documentar în anul 1191. Centrul istoric prezintă o combinaţie unică de arhitectură gotică, romantică, renascentistă şi stiluri specifice secolelor XIX-XX. Printre obiectivele care susţin pledoaria Sibiului la Patrimoniul Mondial UNESCO se numără Biserica Evanghelică "Sfânta Maria" (sec XIV), Casa Altenberger (sec XV) şi Palatul Brukenthal (sec XVIII). Centrul istoric, întins pe 80 de hectare, a fost înscris pe listă de primăria din oraş în 2004.
PANORAMĂ. Sibiul văzut din Turnul Sfatului
CITIŢI ŞI:
"Mica Vienă" s-a mutat la Sibiu
Mănăstirea Neamţ
Cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova se află pe lista de aşteptare a UNESCO încă din 1991. Monumentul este reprezentativ pentru arhitectura românească medievală. Lăcaşul este ctitorit de Ştefan cel Mare, la sfârşit de secol XV. Pe locul actualei mănăstiri, Petru I Muşat construise, în 1403, o biserică din piatră, pentru a aduce o favoare lumii monahale, care formase aici un centru încă din secolul al XII-lea.
CITIŢI ŞI:
Credinţa fără sfârşit şi-a găsit adăpost sub Ceahlău
Bisericile bizantine şi postbizantine de la Curtea de Argeş
Obiectivul se află pe lista de aşteptare din 1991. Sunt vizate două ansambluri separate, unul fiind Mănăstirea Argeşului (sec. XVI), iar celălalt - un un grup de obiective din prima jumătate a mileniului: Curtea Princiară, Biserica Sfântul Nicolae şi Biserica Sfântul Nicoară.
Ansambul monumental "Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu
Obiectivul se află pe lista de aşteptare din 1991. Faimosul scultor gorjean a dedicat monumentele sale, expuse în oraşul din Gorj, eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Ansamblul include "Coloana infinitului", "Poarta Sărutului", "Aleea Scaunelor" şi "Masa tăcerii", ultimele trei fiind grupate în Parcul Central. Acestea au fost realizate în 1937. Brâncuşi consideră că Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ridicată în 1927, este complementară ansamblului său.
TÂRGU JIU. Coloana Infinitului, operă a lui Constantin Brâncuşi
Ansamblul rupestru Basarabi
Complexul, situat la 15 kilometri de litoral, a adăpostit prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri româneşti. A fost descoperit în urmă cu doar 50 de ani, la 11 iunie 1957, după lucrările de extindere a zonelor de exploatare a cretei din apropierea Canalului Dunăre-Marea Neagră. O inscripţie a demonstrat că ansamblul datează din anul 992.
Codrul secular Slătioara
Încă din 1991 aşteaptă să intre în lista UNESCO o rezervaţie din judeţul Suceava, de pe versantul estic al masivului Rarău. Codrii seculari se întind pe 1.065 hectare de teren. Principala atracţie sunt molizii de 400 de ani şi casele de lemn din satul Slătioara. O mare problemă este însă la capitolul drumuri, cel care leagă Gura Humorului de Câmpulung Moldovenesc fiind o cale aproape impracticabilă.
PĂDUREA SECOLELOR. Codrii Slătioarei, pe lista de aşteptare a UNESCO din 1991
CITIŢI ŞI:
Codrii seculari Slătioara, catedrala de lemn a Rarăului
Biserica Densuş
Tot în 1991 a fost propusă pe lista de aprobare şi Biserica Densuş, din Ţara Haţegului. Lăcaşul este unul dintre cele mai vechi construite din piatră, datând din secolul XIV. Construită în primă fază în stil romantic târziu, biserica a primit mai târziu un aspect preponderent gotic. Picturile din interior datează din secolul al XV-lea.
CITIŢI ŞI:
Biserica Densuş, un templu românesc
Biserica "Trei Ierarhi" din Iaşi
Lăcaşul a fost ridicat în 1639, fiind unic în arhitectura românească şi în cea post-bizantină. Construcţia şi decoraţiunile combină tradiţia bizantină cu elemente caracteristice artei din Moldova şi Ţara Românească. Faţadele sunt îmbrăcate de dantelăria în piatră. După ce biserica a fost prădată de turci şi apoi administrată de călugării greci, aceasta a fost renovată de Carol I, între 1888 şi 1904.
CITIŢI ŞI:
Iaşiul, capitala religioasă a ţării
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Fortificaţia bastionară ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea este principalul obiectiv propus în candidatura oraşului la Patrimoniul Mondial. Însă Alba Iulia propune un ansamblu de monumente, pe lângă fortificaţie fiind incluse Catedrala Catolică "Sfântul Mihail" (sec. XIII), Palatul princiar (sec. XVI), Catedrala Ortodoxă a Unificării (1922) şi câteva clădiri istorice din secolele XVII-XIX, dintre care amintim biblioteca Batthyaneum şi Palatul Apor.
AER VECHI. Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Culele din Oltenia
Culele sunt clădiri înalte, cu ziduri cu metereze şi au aspectul unor mici cetăţi. Cele mai multe astfel de clădiri au fost construite în jurul anului 1650, de boierii români care încercau să îşi apere bunurile de turci. Totuşi, cea mai veche culă datează din secolul al XVI-lea. Cula Greuceanu, de la Măldăreşti (judeţul Olt), respectă întocmai unicul stil arhitectural românesc, cel brâncovenesc.
În Oltenia, cele mai multe cule sunt în judeţele Olt, Gorj, Mehedinţi şi Dolj. În total, sunt 12 astfel de clădiri.
Rezervaţia paleontologică Sînpetru
Satul hunedorean are o valoare imensă pentru paleontologi, deoarece aici au fost descoperite urme ale unor specii dispărute de crocodili, broaşte ţestoase şi dinozauri. Rezervaţia este inclusă în Geoparcul Dinozaurilor "Ţara Haţegului". Acesta din urmă a fost acceptat, în 2005, în Reţeaua Globală a Geoparcurilor (aflată deja sub egidă UNESCO).
Vârful Pietrosu, masivul Rodnei
Pietrosu este cel mai înalt vârf din masiv şi din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali, cu 2.303 metri. Piscul este împărţit de judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Rezervaţia naturală "Pietrosu Mare" a fost înfiinţată în 1932, pentru conservarea populaţiei de capre negre şi a speciilor de plante rare.
GREU DE CUCERIT. Munţii Rodnei au unele dintre cele mai dificile trasee din Orientali
CITIŢI ŞI:
În Rodnei, cu stâncile la picioare şi capul în nori
Şapte obiective, recunoscute între 1993 şi 1996
Primele obiective româneşti din patrimoniu au fost un grup de şapte biserici din Moldova, mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania şi, pe lângă aceste obiective culturale, Delta Dunării. Acestea au fost recunoscute încă din 1993.
Pentru ţara noastră, următorul moment important a fost 1999, când alte trei grupuri de obiective intrau în Patrimoniul Mondial. Centrul istoric Sighişoara devenea prima parte de oraş românesc protejată de UNESCO. În acelaşi an, erau incluse cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi Bisericile de lemn din Maramureş.
Obiective din România în Patrimoniul Mondial:
Biserici din Moldova – anul înscrierii 1993
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, satul Arbore
Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor
Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa
Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi
Biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota
Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava
Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ
Mănăstirea Hurezi – anul înscrierii 1993
Sate cu biserici fortificate din Transilvania - anul înscrierii 1993, 1999
Sub acest titlu sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi ce cuprind: în 1993 - Cetatea bisericească din Biertan/Birthelm împreună cu nucleul satului; în 1999, în extensia poziţiei Biertan, au fost incluse în patrimoniul mondial alte şase localităţi cu cetăţi şi biserici fortificate din Transilvania pentru ca civilizaţia săsească pe cale de dispariţie să fie reprezentată mai complex: Calnic (jud. Alba), Prejmer (jud. Braşov), Saschiz (jud. Mureş), Valea Viilor (jud. Sibiu), Viscri (jud. Braşov).
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei anul înscrierii 1999
Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte
Costeşti Cetăţuia
Costeşti Blidaru
Luncani – Piatra Roşie
Baniţa
Căpâlna
Centrul istoric Sighişoara - anul înscrierii 1999
Biserici de lemn din Maramureş - anul înscrierii 1999
Biserica intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Bârsana)
Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti)
Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti)
Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud Deal)
Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş)
Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)
Biserica Sfântul Arhangel (Rogoz)
Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti)
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu