| Mihaela Năftănăilă | Vineri, 17 Iulie 2009 |
Sveti Stefan şi Dubrovnik sunt două staţiuni de vis de la malul Mării Adriatice unde se pot vizita cetăţi vechi, se poate sta la plajă sau se pot admira străduţele înguste. Cele zece zile petrecute în ţări din fosta Iugoslavie (Slovenia, Croaţia, Muntenegru) şi în Italia, la Veneţia, nu mi-au dat aproape deloc ocazia să mă odihnesc. Am fost mai tot timpul pe drumuri, dar am vizitat locuri foarte frumoase, care mi-au rămas definitiv în suflet. Un traseu de aproape 3.800 de kilometri pe care îl recomand celor dornici de drum şi de aventură, care preferă şi altceva decât să stea cu burta la soare.
Cu cortul în Sveti Stefan, printre flori de iasomie
Prima oprire pe tărâm străin o facem în Sveti Stefan, o staţiune aflată la malul Mării Adriatice, în Muntengru. S-a înserat, şi parfumul greu al florilor de iasomie s-a lăsat deja în aer. Plaja este pustie, aşa că punem corturile la voia întâmplării. Nici nu apucăm bine să savurăm ceaiurile calde, că ploa ia ne trimite la culcare.
Dimineaţa, descoperim o grădină plină de măslini, iasomie, chiparoşi şi flori de gura-leului. Maşinile care opresc în parcări sunt semnul limpede că am ajuns într-o staţiune de lux.
Drumul continuă pe ţărmul Mării Adriatice până ieşim din oraşul Sveti Stefan, care este o mare serpentină. Îl străbatem rapid, în aproape 45 de minute şi, pe la amiază, ne aşezăm în Budva la o terasă. Nu mai avem niciun chef să continuăm drumul cu maşina. Şi totuşi o facem.
La gazdă în Dubrovnik
Ajungem în Croaţia, la Dubrovnik, seara, pe la orele 19.00. Căutăm campingul Solitude, cel mai mare din staţiune, dar rămânem până la urmă la o gazdă. Preţurile pentru o noapte de cazare sunt oarecum similare: 11 euro la camping, 14 euro, la apartamente.
Nu pierdem prilejul de a vizita cetatea Dubrovnik. Pe străzi, veselie mare. Este sezonul nunţilor, iar petrecăreţii dau turul oraşului cu maşina. Sunt nebuni şi glăgioşi. Suntem vrăjiţi de atmosferă, dar în scurt timp trebuie să renunţăm la plimbare fiindcă începe să plouă.
A doua zi ne reîntoarcem în cetatea Dubrovnik, pe care croaţii au reuşit să o reconstruiască într-un mod uitmitor, după ce a fost distrusă în timpul războiului. Plătim 7,5 euro (50 kuna) ca să ne urcăm pe zidurile cetăţii.
După trei ore de vizitat cetatea, „ridicăm ancora” şi ne continuăm drumul către graniţa cu Bosnia. Vameşii ne fac semn să tre cem, fără niciun control. Pe la 17.45, după o învârteală a la GPS, ajungem în Split. Doi tipi pe care îi găsim într-un bar ne conduc în centru, la terasa International Diners Club, unde se poate mânca bine.
Plecăm târziu de la terasă, aşa că cetatea din Split o vizităm tot noaptea. Este foarte frumos amenajată şi pare să fi suferit mai puţin din cauza războiului, în comparaţie cu Dubrovnikul.
În Parcul Naţional Plitvice
Următoarea oprire este la Plitvice, unde vizităm, timp de cinci ore, o parte din Parcul Naţional (aproape 300 de kilometri pă traţi). Vedem o mulţime de lacuri, cascade şi râuri, numeroase plante şi specii de păsări. Parcul adă posteşte 321 de specii de fluturi, 161 de specii de păsări, 21 de specii de lilieci, ne informează pliantul primit la intrare.
Ca orice român care se respectă, ajungem şi în oraşul Pula. Singurul obiectiv intresant de vizitat aici este Arena, o clădire în stil roman, din care au mai rămas nişte catacombe. Biletul costă aproximativ 5 euro.
PREŢURI
Pregătiţi monede pentru autostradă
DE NEOCOLIT
Nu rataţi peştera de la Postojna şi pleşcaviţa din Zagreb
Cum ne aflăm foarte aproape, ne aruncăm şi până în Italia. Oprim pe coasta Cavallino, unde găsim unul dintre cele mai dotate campinguri. Are două psicine, ieşire la malul mării, piste de bicicletă, sală de internet, supermarket.
Înnoptăm aici, iar a doua zi luăm vaporaşul către celebra Ve neţie. Ies în evidenţă aici tarabele cu rochii, bijuterii, măşti şi alte suveniruri. Din cauza turiştilor care se înghesuie să facă cumpărături şi poze, cu greu găsim un loc din care să putem admira în tihnă clădirile. Gondolierii ne îmbie la plimbări pe canale, la preţuri piperate.
Prin Slovenia, cu maşina şi cu trenuleţul
În următoarea zi, călătorim până în Slovenia, la Postojna, unde găsim o peşteră interesantă. Vizitabil e doar primul nivel, celalalte fiind inundate. Toată călătoria o facem cu un trenuleţ turistic, pe un traseu care durează două ore.
Ajungem iniţial la 50 de metri sub pământ, apoi mai jos, la 100 de metri, unde admirăm galerii foarte frumoase. Atracţia peşterii este „brilliantul”, o stalacmită imensă, despre care se spune că ar fi cea mai albă din peşteră. Aici aflăm cât de greu cresc stalctitele şi stalacmitele: un milimetru la 15 ani.
De la Postojna până la Ljubljana ajungem într-o oră. Capitala Sloveniei este cel mai occidental oraş din această tură. Trubadurii dau spectacole în centru, iar bicicliştii pedalează de zor pe piste special amenajate.
După ce mâncăm, pornim din nou la drum către Cadez, un oraşel în care găsim un camping cu băi termale. Ne reîntoarcem însă în Croaţia, iar ultima oprire o facem la Zagreb. Are câteva parcuri mari, o catedrală frumoasă, iar în piaţă, la terase, se poate degusta cea mai delicioasă pleşcaviţa.
De la Belgrad la „Republica Socialistă România”
Spre seară ne îndreptăm către Belgrad. Blocuri mari şi urâte ne amintesc de oraşele din România. Străbatem capitala Serbiei în grabă, dar apucăm să vedem că oraşul este plin de tineri care se pregătesc de petrecere.
Ultimul indicator pe care îl întâlnim la ieşirea din Serbia ne arată direcţia către „Republica Socialistă România”.
Sursa: Evenimentul zilei
Cu cortul în Sveti Stefan, printre flori de iasomie
Prima oprire pe tărâm străin o facem în Sveti Stefan, o staţiune aflată la malul Mării Adriatice, în Muntengru. S-a înserat, şi parfumul greu al florilor de iasomie s-a lăsat deja în aer. Plaja este pustie, aşa că punem corturile la voia întâmplării. Nici nu apucăm bine să savurăm ceaiurile calde, că ploa ia ne trimite la culcare.
Dimineaţa, descoperim o grădină plină de măslini, iasomie, chiparoşi şi flori de gura-leului. Maşinile care opresc în parcări sunt semnul limpede că am ajuns într-o staţiune de lux.
Drumul continuă pe ţărmul Mării Adriatice până ieşim din oraşul Sveti Stefan, care este o mare serpentină. Îl străbatem rapid, în aproape 45 de minute şi, pe la amiază, ne aşezăm în Budva la o terasă. Nu mai avem niciun chef să continuăm drumul cu maşina. Şi totuşi o facem.
La gazdă în Dubrovnik
Ajungem în Croaţia, la Dubrovnik, seara, pe la orele 19.00. Căutăm campingul Solitude, cel mai mare din staţiune, dar rămânem până la urmă la o gazdă. Preţurile pentru o noapte de cazare sunt oarecum similare: 11 euro la camping, 14 euro, la apartamente.
Nu pierdem prilejul de a vizita cetatea Dubrovnik. Pe străzi, veselie mare. Este sezonul nunţilor, iar petrecăreţii dau turul oraşului cu maşina. Sunt nebuni şi glăgioşi. Suntem vrăjiţi de atmosferă, dar în scurt timp trebuie să renunţăm la plimbare fiindcă începe să plouă.
A doua zi ne reîntoarcem în cetatea Dubrovnik, pe care croaţii au reuşit să o reconstruiască într-un mod uitmitor, după ce a fost distrusă în timpul războiului. Plătim 7,5 euro (50 kuna) ca să ne urcăm pe zidurile cetăţii.
După trei ore de vizitat cetatea, „ridicăm ancora” şi ne continuăm drumul către graniţa cu Bosnia. Vameşii ne fac semn să tre cem, fără niciun control. Pe la 17.45, după o învârteală a la GPS, ajungem în Split. Doi tipi pe care îi găsim într-un bar ne conduc în centru, la terasa International Diners Club, unde se poate mânca bine.
Plecăm târziu de la terasă, aşa că cetatea din Split o vizităm tot noaptea. Este foarte frumos amenajată şi pare să fi suferit mai puţin din cauza războiului, în comparaţie cu Dubrovnikul.
În Parcul Naţional Plitvice
Următoarea oprire este la Plitvice, unde vizităm, timp de cinci ore, o parte din Parcul Naţional (aproape 300 de kilometri pă traţi). Vedem o mulţime de lacuri, cascade şi râuri, numeroase plante şi specii de păsări. Parcul adă posteşte 321 de specii de fluturi, 161 de specii de păsări, 21 de specii de lilieci, ne informează pliantul primit la intrare.
Ca orice român care se respectă, ajungem şi în oraşul Pula. Singurul obiectiv intresant de vizitat aici este Arena, o clădire în stil roman, din care au mai rămas nişte catacombe. Biletul costă aproximativ 5 euro.
PREŢURI
Pregătiţi monede pentru autostradă
- Taxe de autostradă şi viniete
> 5 euro - Serbia
> 26 euro - Croaţia
> 6 euro - Italia
> 35 euro - vinietă Slovenia
> 10 euro - ecotaxă Muntenegru
- Preţ combustibil
> 60 euro - primul plin
> 45 euro - motorină Croaţia
> 15 euro - motorină Serbia
- Plată parcări
> 8 euro - Croaţia
> 13 euro - Croaţia (amendă)
> 5 euro - Ljubljana (Slovenia)
- Cheltuieli cazare camping
> 14 euro - apartament Dubrovnik (1 noapte)
> 10 euro - Medjeva (Croaţia)
> 25 euro - Veneţia (2 nopţi)
- Alte cheltuieli
> berea - echivalentul a 3-4 euro
> îngheţata - 60 eurocenţi
DE NEOCOLIT
Nu rataţi peştera de la Postojna şi pleşcaviţa din Zagreb
Cum ne aflăm foarte aproape, ne aruncăm şi până în Italia. Oprim pe coasta Cavallino, unde găsim unul dintre cele mai dotate campinguri. Are două psicine, ieşire la malul mării, piste de bicicletă, sală de internet, supermarket.
Înnoptăm aici, iar a doua zi luăm vaporaşul către celebra Ve neţie. Ies în evidenţă aici tarabele cu rochii, bijuterii, măşti şi alte suveniruri. Din cauza turiştilor care se înghesuie să facă cumpărături şi poze, cu greu găsim un loc din care să putem admira în tihnă clădirile. Gondolierii ne îmbie la plimbări pe canale, la preţuri piperate.
Prin Slovenia, cu maşina şi cu trenuleţul
În următoarea zi, călătorim până în Slovenia, la Postojna, unde găsim o peşteră interesantă. Vizitabil e doar primul nivel, celalalte fiind inundate. Toată călătoria o facem cu un trenuleţ turistic, pe un traseu care durează două ore.
Ajungem iniţial la 50 de metri sub pământ, apoi mai jos, la 100 de metri, unde admirăm galerii foarte frumoase. Atracţia peşterii este „brilliantul”, o stalacmită imensă, despre care se spune că ar fi cea mai albă din peşteră. Aici aflăm cât de greu cresc stalctitele şi stalacmitele: un milimetru la 15 ani.
De la Postojna până la Ljubljana ajungem într-o oră. Capitala Sloveniei este cel mai occidental oraş din această tură. Trubadurii dau spectacole în centru, iar bicicliştii pedalează de zor pe piste special amenajate.
După ce mâncăm, pornim din nou la drum către Cadez, un oraşel în care găsim un camping cu băi termale. Ne reîntoarcem însă în Croaţia, iar ultima oprire o facem la Zagreb. Are câteva parcuri mari, o catedrală frumoasă, iar în piaţă, la terase, se poate degusta cea mai delicioasă pleşcaviţa.
De la Belgrad la „Republica Socialistă România”
Spre seară ne îndreptăm către Belgrad. Blocuri mari şi urâte ne amintesc de oraşele din România. Străbatem capitala Serbiei în grabă, dar apucăm să vedem că oraşul este plin de tineri care se pregătesc de petrecere.
Ultimul indicator pe care îl întâlnim la ieşirea din Serbia ne arată direcţia către „Republica Socialistă România”.
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu