Mai suportă România un rând de alegeri?

Analiştii economici susţin că întârzierea formării unui guvern stabil ameninţă cursul de schimb şi majorează costurile de finanţare a deficitului bugetar

Indiferent cine va câştiga, duminică, al doilea tur de scrutin al alegerilor prezi­den­ţiale, perspectivele de formare a unui guvern cu pu­teri depli­ne, susţinut de o majoritate parlamentară, care să prezinte cât mai rapid un proiect credibil de buget pe 2010 şi să asigure implementarea mă­su­rilor solicitate de FMI pentru deblocarea următoarei tranşe de împrumut, sunt incerte. O eventuală agravare a crizei politice, care ar genera deznodământul alegerilor anticipate, poate duce inclusiv la retrogradarea ratingului de ţară al României, cu consecinţe dezastruoase asupra economiei, spun analiştii chestionaţi de SFin.
În momentul actual, organizarea de alegeri anticipate ar avea în mod cert un impact puternic negativ asupra acti­vităţii economice, atât prin amplificarea incertitudinii, cât şi prin amânarea refor­me­lor şi prin lărgirea dezechilibrului fiscal, a declarat, pentru SFin, Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, senior economist la ING România.
„Este absolut necesară formarea unui guvern stabil, care să fie capabil să implementeze măsurile convenite cu FMI şi UE. Luptele politice şi lipsa unui guvern stabil pun în primejdie inclusiv adoptarea monedei unice în 2015 şi, practic, înrăutăţesc în mod considerabil perspectivele de creştere economică ale României pe termen lung, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai”, a arătat Alexandru-Chideşciuc.
La sfârşitul săptămânii tre­cute, marja CDS a Româ­niei, reprezentând prima de risc solicitată de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni româneşti, a revenit peste nivelul de 3%, în pofida acordului politic dintre PNL şi PSD şi a succesului emisiunii de titluri de stat în valută a Ministerului Finanţelor Pu­bli­ce (MFP).

Riscăm retrogradarea ratingului
Prelungirea incertitudinii politice este extrem de ris­cantă, e de părere şi Aurelian Dochia, consultant financiar şi membru în consiliul de con­ducere al Centrului Ro­mân de Politici Economice (CEROPE). „Pieţele financiare sunt primele care ar reacţio­na negativ la aflarea veştii că nu s-a putut forma un gu­vern, consecinţele fiind, pro­babil, o creştere a riscului de ţară, poate chiar depunctarea de către agenţiile de rating, ca­re ar atrage dificultăţi spo­rite de finanţare, în primul rând pentru bugetul public, dar, pe cale de consecinţă, şi pentru sectorul privat”, a arătat Dochia. Acesta este de părere că, în ipoteza aleger­i­lor anticipate, chiar şi acordul cu FMI ar putea fi pus sub semnul întrebării. „În acest caz, moneda naţională s-ar de­precia rapid, cu impact asu-pra populaţiei şi a firmelor care au credite în valută, şi asu­pra băncilor, care ar cu­noaş­te o creştere a creditelor neperformante până la limita stabilităţii. Pentru întreaga economie, incertitudinea este cea mai proastă soluţie şi sper din toată inima să nu ajun­gem acolo”, a adăugat Aure­lian Dochia.

S-ar scumpi finanţarea deficitului
„Dacă România ar suporta alegeri anticipate? Va trebui să suporte, dacă se va ajunge acolo”, este de părere şi Lau­rian Lungu, managing partner al institutului de previ­ziuni macroeconomice Ma­cro­analitica. Acesta arată că, într-o astfel de variantă, efec­tele s-ar resimţi, în principal, pe două paliere: execuţia bu­getară şi creşterea riscului de ţară.
„Cât de toleranţi vor ră­mâ­ne investitorii străini şi instituţiile financiare internaţionale, în acest context, ră­mâne de văzut. Însă prelungirea crizei politice creează premisele creşterii dobânzii la titlurile de stat. Într-un astfel de scenariu, creşte incertitudinea asupra evaluării ne­cesarului de finanţare guvernamentală, care depinde însă şi de alţi factori: evoluţia in­flaţiei, a economiei şi a deficitului bugetar”, ne-a declarat Lungu.
Joia trecută, MFP a împrumutat de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat în valută, o sumă-record, de 1,42 miliarde de euro, echivalentă cu aproximativ 1,2% din PIB-ul estimat pe 2009 şi apropiată de valoarea tranşei a treia de la FMI, amânată pentru anul viitor. Dobânda emisiunii este de 4,25%, cu un punct procentual mai redusă decât cea de la precedentele împrumuturi în valută contractate de MFP anul acesta, însă ex­plicaţia este aceea că maturitatea ultimului împrumut este de doar un an, faţă de a celorlalte două, a căror scadenţă este programată peste trei, respectiv cinci ani.

Împrumuturile în euro depind de BCE
Pe lângă posibilitatea creş­terii riscului de ţară al Ro­mâ­niei, din cauza accentuării in­stabilităţii politice, costurile de finanţare a deficitului bu-getar ar putea creşte şi din mo­tive care nu ţin de auto­ri­tăţile de la Bucureşti. Astfel, atât oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi cei ai băncilor centrale din statele membre ale zonei euro discută posibilitatea de a renun­ţa, în curând, la politica de a acorda băncilor împrumuturi nelimitate cu dobândă fixă şi trecerea la împrumuturi cu dobândă variabilă, ca şi relua­rea operaţiunilor de furni­za-re de fonduri prin licitaţie.
De altfel, guvernatorul BCE, Jean-Claude Trichet, de­clara recent că băncile riscă să devină dependente de lichiditatea ieftină şi abundentă fur­nizată în timpul crizei de băncile centrale. „Administra­rea analgezicelor trebuie opri­tă, dacă se doreşte ca pacienţii să revină pe propriile picioa­re”, a spus Trichet.
Acest lucru ar putea scumpi costul finanţărilor în euro pentru subsidiarele ro­mâneşti ale băncilor străine şi, pe cale de consecinţă, ar ridica dobânzile la titluri de stat în valută. Asta în condi­ţiile în care emisiunile în euro par să fie ultima soluţie de finanţare a deficitului bu­ge­tar, după ce decizia MFP de a nu plăti dobânzi mai mari de 10% la împrumuturile în lei a dus la semieşecul ulti­melor licitaţii de titluri de stat în lei. În plus, succesul împrumutului în valută contractat de Finanţe săptămâna trecută se datorează deciziei anteri­oa­re a BNR, care, prin reducerea rezervelor minime obligatorii la euro de la 30 la 25%, a eli­berat băncilor exact suma cu care acestea au creditat MFP: 1,4 miliarde de euro.

Croitoru: „Logica economică ar trebui să fie dominantă în raport cu cea politică”
„Astăzi, logica economică ar trebui să fie dominantă în raport cu cea politică”, a declarat, pentru SFin, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi fost premier desemnat. Potrivit aces­tuia, pe termen scurt, orice întârziere în formarea guvernului amână eliberarea tranşelor de bani de la FMI şi UE, iar de aici apar costuri mari în termenii ratelor dobânzii la care se obţin banii pentru finanţarea cheltuielilor publice, în scăderea încrederii, în amânarea reluării creditării şi a creşterii economice. „Pe de altă parte, formarea rapidă a unui guvern care nu va im­ple­menta angajamentele cu UE, FMI, Banca Mondială şi alte in­sti­tuţii financiare ar putea avea costuri şi mai mari”, susţine Croitoru.
Acesta arată că, într-o astfel de eventualitate, cursul de schimb „va deraia substanţial”. „Abia atunci vom vedea adevărata faţă a crizei economice. Inflaţia va creşte, dobânzile vor creşte, firmele şi populaţia vor pierde şi mai multe venituri şi locuri de muncă, iar sistemul financiar, care până în prezent s-a comportat bine, va avea probleme mari. O criză şi mai adâncă îl va lovi dur pe omul de rând şi nu pot să exclud reflectarea ei în mişcări sociale profunde sau în pericolele care ar putea rezulta pentru democraţie. De aici şi opinia mea că, în această perioadă de criză, problema adevărată a României este constrângerea financiară care a dus la încheierea acordurilor, este problema economică”, a conchis Croitoru.

Sursa: Saptamana financiara