miercuri, 4 noiembrie 2009

Manolescu, Breban şi Agopian se luptă pentru şefia scriitorilor

Simona Chiţan
Miercuri, 04 Noiembrie 2009
Candidaţii care s-au înscris, cu programe de management, la alegerile din 23 noiembrie, pentru conducerea Uniunii Scriitorilor din România (USR) sunt: Nicolae Manolescu, preşedinte al USR din 2005, Ştefan Agopian, Nicolae Breban, Constantin Stan, Dan Mircea Cipariu.

Alegerile pentru şefia USR se vor desfăşura la sala Amfiteatru a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB). Programele candidaţilor se găsesc pe siteul Uniunii Scriitorilor.

Gârbea, preşedinte al Asociaţei Scriitorilor

Horia Gârbea este noul preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB).El a primit luni, la sediul organizaţiei, 194 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Constantin Stan, Gelu Vlaşin şi Boris Marian, au obţinut 66, 19, respectiv 5 voturi.

Asociaţia Scriitorilor Bucureşti face parte din Uniunea Scriitorilor din România, are peste 1.200 de membri şi este formată din şase secţii, în funcţie de genul literar abordat: Poezie, Proză, Critică, Dramaturgie, Traduceri şi Copii şi Tineret.

INTERVIU

Horia Gârbea: „Prioritatea absolută trebuie să fie protecţia celor vârstnici”

Evz.ro: Sunteţi preşedintele în exerciţiu al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB). Care este bilanţul cu care ASB se prezintă în ultimii patru ani?
Horin Gârbea:
Raportul pe care l-am prezentat la Adunarea ASB de luni, 2 noiembrie, cuprinde vreo 5 pagini. Notez doar câteva activităţi importante coordonate şi organizate de mine material şi logistic, cât şi dedicând o activitate personală susţinută pentru reuşita lor şi o intensă promovare mediatică: „Poezie de Bucureşti”, „Scriitori pe Calea Regală”, „Clubul Dramaturgilor”, „Colocviile George Călinescu şi tânăra critică”, „Semicentenarul revistei Luceafărul”, „Fetivalul comediei româneşti Festco cu lecturi publice ale membrilor”, „Centenarul SSR-USR”, „Primăvara poeţilor”. La toate aceste acţiuni am participat direct în faza de pregătire, la desfăşurarea efectivă şi la realizarea ecoului lor în mass-media.

Restul este munca de zi cu zi, care nu se desfăşoară numai la ASB, ci oră de oră zi şi noapte. Trebuie să menţionez parteneriatul excepţional al Primăriei Sectorului 2, care a sprijinit activităţile noastre. Ceremoniile de decernare ale premiilor ASB pe anii 2003-2008 rămân poate cele mai frumoase amintiri. Acolo s-a recunoscut şi onorat valoarea!

Ce proiecte aveţi pentru viitor, acum cu un nou mandat de preşedinte?
Îmi propun ca în perioada 2009-2013 să coordonez în continuare, în calitate de preşedinte Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. Fac lucrul acesta pentru că situaţia ASB şi USR este complicată şi necesită la conducere o persoană experimentată. Am în vedere şi continuitatea unor acţiuni începute şi stabilizate în ultimii 6 ani de când conduc Asociaţia. Abia acum ele pot funcţiona bine şi lasă loc extinderii în alte proiecte. Pornesc de la situaţia de fapt, reală, a ASB, pe care o cunosc mai bine decât oricine. Ne aflăm într-o criză economică generală, globală, care nu ne poate ocoli.

Membrii ASB sunt în general persoane în vârstă, media fiind de peste 70 de ani. ASB este o filială a USR şi depinde de Uniune, aceasta trecând şi ea, inerent, prin recesiune: slabă colectare a timbrului literar şi oricum scăderea pieţei de carte, bugete tot mai mici la cultură, la MCC, AFCN, ARCUB şi alte instituţii. Personalul USR şi ASB este puţin şi slab retribuit. I se cer adevărate minuni.

Din aceste motive, voi manifesta grijă şi prudenţă în administrarea Asociaţiei, voi căuta să atrag parteneriate solide şi pe termen lung şi să le consolidez pe cele existente. Voi căuta să nu fac modificări spectaculoase cu rezultate impredictibile. Consider că USR, implicit ASB ca filială, trebuie să apere în primul rând ce a câştigat cu greu în ultimii ani: indemnizaţiile pentru pensionari, conform legii 8 pe 2006, completată de legea 4 pe 2007, indemnizaţiile de merit, trecerea timbrului literar la editori cu condiţia colectării lui cât mai bune

, atribuirea fondurilor din timbru prin concurs de proiecte la care membrii şi secţiile ASB să aplice susţinut.

Orice încercare de restructurare violentă a ASB în numele unor pretinse avantaje viitoare, constituie un proiect himeric şi sinucigaş. Primele victime ale unei eventuale atomizări a Uniunii vor fi desigur membrii pensionari. Nici indemnizaţiile noastre nu vor fi ocolite de valul de reduceri dacă nu ne vom apăra eficient. În acest moment, prioritatea absolută a Uniunii şi a ASB trebuie să fie protecţia, în special a celor vârstnici în faţa crizei financiare
. Nu voi neglija creaţia, dar voi avea în vedere mai ales creatorii ca persoane.

Dar scriitorul Horia Gârbea, ce proiecte literare are „pe trăgaci”?
Am încheiat un roman fantesy pentru copii, îl voi publica în 2010. Am gata o antologie a poeziei generaţiei ‚90, în pregătire la o editură cunoscută. Lucrez la un musical după o piesă de-a mea ce va avea premiera la teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti în regia lui Lucian Sabados, încă în 2009 voi lansa printr-o lectură cu actori piesa mea „Misterul Pianinei”. Voi continua să scriu despre cărţile confraţilor mei, ei merită întreaga atenţie.

Sunteţi un important dramaturg nouăzecist. Care este piesa pe care o socotiţi exponenţială?
Generaţia mea are mulţi dramaturgi buni. Exponenţiale sunt piesele mele „Pescăruşul din livada de vişini” (mai jucată) şi „Doamna Bovary sunt ceilalţi”, mai puţin jucată din păcate. Cu ele au început intertextualitatea teatrală şi teatrul postmodern la noi, alături de piesele Alinei Mungiu. Apoi „Leonida XXI”, care e o piesă numai din citate preluate din opera lui I.L.Caragiale. Nu s-a jucat încă. Exponenţială e în felul ei şi „Cafeaua domnului ministru” care va cunoaşte a 6-a montare diferită, acum la Botoşani. S-a jucat în versiunea ploieşteană de peste 100 de ori.

Ce a făcut, până acum, Horia Gârbea pentru Uniunea Scriitorilor? Mai este uniunea o întreprindere viabilă?
Uniunea nu e o întreprindere, e o instituţie a prestigiului moral şi a demnităţii creatorilor. E perfect viabilă şi e cea mai mare şi mai funcţională de acest fel din Europa în acest moment, invidiată de confraţii din multe ţări. Uniunile similare din Germania sau Polonia, Lituania sau Bulgaria nu se pot compara în niciun caz cu USR prin drepturile obţinute pentru creatori şi prin revistele şi proiectele susţinute. Totul, notaţi, fără susţinere de la stat. Am făcut multe pentru USR şi vreau să fac şi mai multe, atât în plan administrativ şi logistic, cât şi în cel al creaţiei. Nu e loc să le enumăr şi nici timp să socotesc câte nopţi am alocat acestei Uniuni.

Cum vi se pare lupta
pentru şefia Uniunii Scriitorilor?
N-aş spune că e o luptă. Este o competiţie de programe, dar fundamental conducătorii ce se propun vor acelaşi lucru: prestigiu pentru breaslă şi management eficient al resurselor. Diferă metodele şi credibilitatea lor, aici se va decide viitorul preşedinte care, sper, va colabora cu toţi scriitorii responsabili şi va şti să asculte sugestii, păreri, idei de dezvoltare
.

În campanie recentă, aţi primit lovituri pe care le-aţi considera, oarecum, sub centură?
Nu aş zice. Ca să fac o glumă, ar fi şi greu pentru că eu sunt mic: cine ar vrea să mă lovească sub centură ar trebui să se aplece mult şi ar risca un genunchi în bărbie. Repet că e o simplă glumă. (Interviu realizat de Larisa Ionescu)

SCRIITOR
Pasiunea sa, teatrul

Dramaturgul şi criticul literar Horia Gârbea s-a născut pe 10 august 1962, în Bucureşti. Este doctor în inginerie, din 1999, şi profesor la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din Bucureşti, din 1987. A publicat opt volume cu caracter ştiinţific şi didactic. În domeniul literar, el a debutat în 1982, cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al secţiei de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. Apoi, din noiembrie 2003, a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, fiind ales preşedinte al ASB în 2005. Este membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.

Printre volumele scrise de Horia Gârbea se numără „Decembrie, în direct”, texte

pentru teatru (1999, Editura All), „Cine l-a ucis pe Marx?”, teatru, (2001, Editura Vinea), „Vacanţă în infern” , critică, (2003, Editura Carte de Suflet) şi "Creşterea iguanelor de casă", poezie, (2003, Editura Vinea), „Trecute vieţi de fanţi şi de birlici, Viaţa şi uneori opera personajelor” (Cartea Românească, 2008).

Sursa: Evenimentul zilei

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu