Marii sportivi salvează educaţia fizică

Andreea Archip

Sâmbătă, 28 Noiembrie 2009

Îngrijorată de sedentarismul elevilor, o profesoară din Capitală s-a aşezat pe banca de rezervă şi a adus în sala de sport foşti campioni.

Pentru ca elevii să nu mai participe la orele de educaţie fizică doar de pe „banca de rezervă a şcolii”, Mariana Fugasin, profesor de sport la Liceul „Constantin Brâncoveanu” din Bucureşti

, îi aduce în sală pe Gabriela Szabo, Octavian Bellu, Marian Drăgulescu şi Răzvan Lucescu. Ea speră că, prin puterea exemplului, marii sportivi vor transforma în pasiune ceea ce acum reprezintă doar „un obiect care-ţi creşte media la sfârşit de an”.

„Ora de sport cu campionii” a început în urmă cu două săptămâni, pe 18 noiembrie, şi l-a avut la cârmă pe gimnastul Drăgulescu, iar pe 20 noiembrie atleta Szabo a făcut parte din clasa îndrumată de Mariana Fugasin, pentru ca apoi să „conducă” chiar ea ora. Vinerea viitoare, pe 4 decembrie, pentru o oră, Bellu va fi profesor de sport la „Brâncoveanu”, urmând ca, în ianuarie, liceenii să bată mingea cu Lucescu.

Scutiri pentru boli inexistente

„Am observat, împreună cu alţi colegi de-ai mei, că scade numărul elevilor care frecventează orele de sport, îşi iau scutiri fără să aibă probleme de sănătate. Aşa mi-a venit ideea de a aduce la ore mari campioni”, spune profesoara.

„Am vrut să le ofer elevilor modele care să le spună cum le-a schimbat viaţa sportul, câte ţări au văzut, ce premii au obţinut şi, de ce nu, câţi bani câştigă. După primele întâlniri, îi simt pe copii mai entuziaşti... m-am gândit chiar ca, pe viitor, fetelor să le aduc o campioană de aerobic”, adaugă Mariana Fugasin.

În multe unităţi de învăţământ din România însă nu s-a schimbat nimic în privinţa sportului. Reforma planurilorcadru pentru educaţie fizică, gândită prost de la început, a fost lăsată de izbelişte. Asta, cu toate că, în martie, dorinţa fostului ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu de a reduce

orele de sport a stârnit reacţii dure din partea dascălilor, a părinţilor şi chiar a elevilor.

Andronescu a precizat ulterior că, în locul acelor ore, se vor organiza ansambluri sportive în afara orarului, unde copiii vor face echipe. Nici acest lucru nu s-a întâmplat. Drept urmare, şcolile care organizau înainte activităţi extraşcolare sportive o fac şi acum, iar cei care nu erau interesaţi de această disciplină se limitează şi în prezent la orele pentru care primesc note.

Specialiştii în educaţie consideră că, odată scos sportul de la bacalaureat, ar putea să dispară şi interesul pentru această materie în timpul liceului.

Sportul, o plăcere

Şi în alte şcoli se organizează, de ani buni, activităţi în afara orarului, dar nu graţie ordinului de ministru din acest an. De exemplu, la Şcoala nr. 30 „Grigore Ghica Voievod” din Capitală, directoarea Mihaela Macovei adună laudele pentru puştii care intră în liga profesionistă de baschet.

La o oră oarecare, în sala imensă se aliniază vreo 25 de fete îmbrăcate în echipament sportiv, mai scunde sau mai înalte, mai grăsuţe sau mai silfide. Profesoara începe programul obişnuit de încălzire: rotiri de cap, exerciţii pentru umeri şi mâini, rotiri de bazin, fandări, alergare uşoară.

Cât priveşte planul de „atragere” a copiilor către educaţia fizică, pus pe hârtie de Ecaterina Andronescu, Macovei crede că acesta n-are fundament: „I deea suna bine, dar nu putea fi pusă în aplicare”. Organizarea de „asociaţii sportive şcolare”, spune dascălul, e condiţionată de participarea la concursuri, fapt imposibil dacă acestea includ toată clasa.

"Copiii au devenit sedentari, de la an la an numărul celor obezi creşte. Din şcoala generală vin elevi fără ţinută corectă şi cu o capacitate redusă de a face efort.",

Mariana Fugasin, profesor de sport, Liceul „Constantin Brâncoveanu”, Bucureşti

ÎN EUROPA

De la şapte la numai două ore de sport pe săptămână

Nu doar România se confruntă cu astfel de probleme, dacă luăm în calcul

datele raportului „Situaţia actuală şi re comandările pentru educaţia fizică în Uniunea Europeană”, realizat în 2007. Potrivit acestuia, în toate statele s-a redus, de-a lungul timpului, numărul orelor de sport săptămânale.

Exemplul cel mai concludent în acest sens e Danemarca, unde numărul orelor a scăzut de la şapte la patru în 1937, de la patru la trei în 1958, de la trei la două în 1970. Acum, programa şcolară prevede între una şi trei ore de sport pe săptămână. Şi în Franţa, numărul orelor de educaţie fizică a scăzut de la cinci la trei, în 1978.

În Austria, de la trei-patru lecţii de sport săptămânale s-a ajuns la doar două în ciclul primar şi la una în cel gimnazial şi liceal. Potrivit aceluiaşi raport, în Cipru, cele două lecţii de câte 40 de minute pe săptămână sunt adesea abandonate pentru „obiecte fundamentale, ca matematica sau literatură”.

În Finlanda, de la trei ore s-a ajuns la două şi jumătate pe săptămână, iar în Irlanda, în multe şcoli nici măcar nu mai există lecţii de sport.

În prezent, elevii români au câte două ore de sport în fiecare săptămână. Ex cepţie fac cei din clasa a VIII-a: aici există o oră obligatorie, dar şcolarii pot alege, în detrimentul unui alt opţi onal, încă o oră de educaţie fizică.

Ultimele studii arată că elevii români cărora le place mişcarea renunţă cu plăcere la jocurile pe calculator

pentru o „miuţă” în curtea şcolii. Ceilalţi însă „se apără” de sport cu o scutire de la medic, pentru o boală fictivă, şi se bucură de timpul liber în faţa unei porţii de cartofi prăjiţi cu cheeseburger.

Un copil din patru e obez

Din păcate, şi statisticile privitoare la creşterea cazurilor de obezitate sunt îngrijorătoare. Unu din patru copii români are probleme cu greutatea. În plus, puţini părinţi reacţionează la tulburările de greutate ale celor mici.

Statisticile sunt şi mai dramatice la nivelul întregii populaţii: un sfert dintre români sunt obezi, iar jumătate au probleme cu greutatea.

În plus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că numărul adolescenţilor obezi a crescut, principalele cauze fiind mâncarea nesănătoasă şi sedentarismul. Aceste date plasează România pe locul trei în Europa, după Anglia

şi Polonia.

Tocmai din această cauză, profesorii de sport militează pentru creşterea numărului de ore de educaţie fizică, cu ajutorul cărora „săi poată dezlipi” pe copii de monitorul computerului.

Sursa: Evenimentul zilei