Nu le-a păsat de bursă, de cotaţia leului, de numărul de şomeri în continuă creştere, de greva generală ce va avea loc lunea viitoare. Social-democraţii şi democrat-liberalii nu s-au mai putut răbda unii pe alţii. Evz.ro vă arată care sunt plusurile şi minusurile miniştrilor PSD, ce măsuri antireformă au luat, dar şi politici folositoare au adoptat.
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Dan Nica, ministrul „gafă după gafă”
Cele aproape opt luni de mandat ale lui Dan Nica la şefia ministerului-mamut al Administraţiei şi Internelor au fost marcate, pe de-o parte,
de promisiunile neonorate - cea mai importantă dintre acestea vizând reorganizarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (fostul „Doi ş-un sfert”) – un serviciu secret „zdruncinat” serios de scandaluri, în special în primele două luni ale anului, când tandemnul Hrebenciuc – Vanghelie s-a luptat din răsputeri să-şi instaleze favoriţii (mulţi dintre ei controversaţi) la conducerea uneia dintre cele mai importante structuri ale MAI.
Pe de altă parte, Nica a fost poate singurul ministru PSD al cabinetului Boc care „a excelat” la capitolul gafe. Prima dintre acestea, „comisă” chiar în perioada în care Nica era încă interimar la Interne, i-a pus pe jar pe oficialii Centrului de Monitorizare a Consumului de Droguri de la Lisabona şi a obligat poliţia şi oficialii ministerului să le transmită dezminţirile de rigoare oficialilor europeni. Astfel, la începutul lunii februarie, Nica asigura, public, că patru tone de cocaină pură, confiscate de autorităţile braziliene, urmau să ajungă în România „fiind destinate exclusiv consumului intern”. „Ar fi însemnat că toată populaţia României ar fi avut cocaină la discreţie pentru câţiva ani buni”, comentau, la acea dată, specialiştii antidrog.
Cocaină pentru toată România
O altă declaraţie publică care a făcut „vâlvă” şi l-a obligat pe şeful poliţiei constănţene să-şi contrazică ministrul a vizat aşa-zisa arestare a unui infractor periculos care ar fi „comandat” toate jafurile armate comise în judeţul Constanţa în ultimele luni.
Aceasta a fost precedată de caracterizarea făcută de Nica lui Serghei Gribenco, unul dintre suspecţii în cazul dublului asasinat, comis, la începutul acestui an, în faţa unei case de schimb valutar din Braşov şi nesoluţionat încă. Gribenco – urmărit internaţional pentru înşelăciune – a fost prezentat de Nica drept un infractor de talie internaţională, „profesionist în crimă organizată şi cu pregătire contrainformativă”.
Gafele lui Nica au culminat cu declaraţiile referitoare la „suspiciunile de turism electoral”. „Dacă informaţia pe care eu o am e că nu mai există autocare libere în România pentru închiriat pe data de 22 noiembrie şi 6 decembrie, înseamnă că are legătură cu faptul că românii s-au hotărât brusc să plece în excursii la mănăstire sau în alte locuri ale României sau cineva s-a hotărât să organizeze vreo operaţiune de turism electoral”, a declarat Nica. Aceasta e declaraţia care i-a atras revocarea din funcţie şi ruperea alianţei cu PDL.
La „minusurile” mandatului lui Nica se adaugă şi numirea pe posturi-cheie din minister a unor oameni agreaţi de Vanghelie şi Hrebenciuc: Cristian Făiniş, secretar de stat pe probleme de ordine publică (prim-adjunct al ministrului), Mihai Călinescu, împuternicit la comanda Poliţiei Capitalei, Gelu Drăjneanu (care şi-a prezentat, însă, demisia ieri) şi Păun Iordache, şef şi respectiv, prim-adjunct al DGIPI.
În plus, tot Nica e cel care a decis desfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, lăsând în aer proiecte care ar fi putut atrage milioane de euro destinate tratamentului dependenţilor de alcool şi droguri, pe ultimii lăsându-i în mâinile poliţiei. (Raluca Dan)
MINISTERUL MEDIULUI
Nicolae Nemirschi n-a mai apucat să caute lostriţa
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi - care şi-a propus la începutul mandatului să găsească lostriţele de România până la jumătatea lunii
decembrie 2009, să-i bage în ţarcuri şi să-i taxeze pe românii care ies la picnic - a avut o singură realizare în timpul mandatului: Programul „Rabla 3 in 1”. Mai exact, guvernul a aprobat propunerea ministrului de a se putea cumula trei prime de casare (a 3.800 de lei fiecare) pentru cumpărarea unei maşini noi, în cadrul Programului de înnoire a parcului auto.
Anchetă şi PET-uri
În scurtul mandat, Nemirschi a trecut şi printr-o comisie de anchetă parlamentară, care a verificat modul în care a acordat contractul „Campania de promovare a Programului Operaţional Sectorial Mediu, Lot II - Difuzare/Publicare” firmei Ars Advertising. În urma anchetei, parlamentarii au recomandat Curţii de Conturi, Autorităţii de Audit de lângă Curtea de Conturi, Ministerului Finanţelor, ANRMAP-ului, Consiliului Concurenţei şi Gărzii Financiare să facă verificări la Ministerul Mediului. Demersul era menit să lămurească eficienţa cheltuirii banilor publici, nu doar în ceea ce priveşte contractul încheiat cu Ars, ci şi în privinţa celorlalte acţiuni ale ministerului sub conducerea lui Nicolae Nemirschi.
Concret, toată activitatea ministrului se reduce la simple declaraţii legate de proiecte viitoare: taxa pentru PET-uri, închiderea gropilor de gunoi neconforme cu normele europene, „vânătoarea lostriţei” – un proiect care ar fi costat 30.000 de euro. Timp de nouă luni, la Ministerul Mediului au venit 160 de milioane de euro, gradul de absorbţie a fondurilor europene fiind de doar 12,47%, Majoritatea banilor au fost însă accesaţi de fostul ministru al mediului, Attila Korodi.
Nepotism şi furturi de laptopuri
Nicolae Nemirschi - prieten al primarului Constanţei, Radu Mazăre, şi fost viceprimar al acestui municipiu - a ”ieşit în evidenţă” şi în scandalul legat de numirea finei sale, Virginia Ştefănică, fost director al Direcţiei de taxe şi impozite din cadrul Primăriei Constanţa, în funcţia de secretar general al Ministerului Mediului.
N-a scăpat de ochii presei nici momentul în care Nemirschi şi doi dintre subalternii săi au fost „uşuraţi” de hoţi de laptopurile de pe birouri, sub ochii „vigilenţi” ai angajaţilor celor două firme care asigurau, la acel moment, paza instituţiei. (Antoaneta Etves)
MINISTERUL AGRICULTURII
Ilie Sârbu a început în forţă, dar a terminat cu restanţe
Chiar dacă şi-a început mandatul cu pumnul de fier, fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, a avut şi minusuri în cele nouă luni de
activitate. Astfel că, după ce a demis mai mulţi directori din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), acesta a tergiversat timp de mai multe luni Codul de Bune Practici, pe care l-a şi aplicat la final. Totodată, Sârbu se poate lăuda şi cu performanţa de a fi atras mai multe fonduri europene decât predecesorul său, Dacian Cioloş, în aceeaşi perioadă de timp.
La fel de bine a încercat şi implementarea „Jandarmeriei Pădurilor”, proiect care a rămas încă neterminat, deşi nu i se dădeau mai mult de două trei luni de realizare. Revenind la problema plăţilor din agricultură, putem spune că acestea au fost accelerate şi aproape aduse la zi, în cele trei trimestre de mandat ale lui Ilie Sârbu. În legătură Programul SAPARD, acesta a fost prelungit pentru implementare, până la sfârşitul anului 2009. La capitolul irigaţii, din cele 560.000 hectare pregătite, s-au irigat 393.000 ha.
O bilă neagră, care i se poate acorda fostului ministru, este strategia pe agricultură. Deşi, în primăvară, premierul Emil Boc a anunţat că agricultura este cea care ne poate scoate din criză, au trecut mai mult de trei luni şi proiectul de strategie solicitat ministrului nu a ajuns pe masa guvernului. (Paul Barbu)
MINISTRUL PENTRU IMM-URI
Constantin Niţă, artizanul impozitului forfetar
Constantin Niţă, cel care a condus Ministerul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, comerţ şi mediul de afaceri, este artizanul impozitului
forfetar. El a propus ca noua taxă să fie aplicată pe afacerile firmelor din domeniile cu cea mai mare evaziune fiscală. Niţă nu a mai fost însă de acord cu varianta Ministerului de Finanţe, impozitul minim. Din acest motiv, el s-a contrazis în repetate rânduri în declaraţii cu ministrul PDL al Finanţelor, Gheorghe Pogea.
Măsurile pe care le-a luat pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, pe perioada de criză economică, au fost însă insuficiente: sute de mii de IMM-uri au fost nevoite să-şi declare falimentul sau să-şi suspende activitatea pe o perioadă nelimitată.
Totuşi, micii patroni apreciază deciziile pe care le-a luat chiar la începutul mandatului său pentru reducerea birocraţiei. Astfel, s-a redus timpul pentru avizarea unor acte, iar procedurile pentru accesarea fondurilor europene de către firme au fost simplificate, procesul derulându-se mai repede şi cu mai puţine acte la dosar.
În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, lucrurile se mişcă greoi. Firmele româneşti au cheltuit numai 300.000 de euro, din suma de 80 de milioane de euro, pentru care au fost semnate deja contracte de finanţare din fonduri UE. Exporturile României au căzut cu aproape o cincime în primele şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Comisiile mixte, forumurile şi întâlnirile pe care le-a avut au însemnat prea puţin pentru a reuşi să revigoreze domeniul, puternic afectat de criză.
Printre ultimele propuneri ale lui Constantin Niţă s-au numărat: posibilitatea ca tinerii de până în 35 de ani să-şi poată înfiinţa o firmă cu un capital social de 10 lei, legea privind activitatea de lobby, precum şi reglementarea holdingurilor româneşti. (Ana Bâtcă)
MINISTERUL MUNCII
Marian Sârbu a plecat cu patru zile înainte de greva generală a bugetarilor
Instalat în funcţia de ministru al muncii la începutul anului, Marian Sârbu îşi poate adjudeca eticheta de „părinte” al legii salarizării unitare,
care va pune în aceeaşi grilă toţi bugetarii, inclusiv pe cei din agenţiile „speciale” cu venituri proprii, proiect la care s-au mai chinuit înaintea lui alţi doi miniştri. Aceeaşi lege i-a adus însă critici şi chiar o cerere de demisie din partea sindicatelor bugetarilor, pe motiv că profesorii, medicii şi funcţionarii publici rămân „cenuşăresele” sistemului. Asta, după ce coeficienţii de salarizare negociaţi, timp de trei luni, cu partenerii sociali au fost reduşi de două ori, cu aproape 50%. Sârbu a plecat din fruntea ministerului fix cu patru zile înainte de greva generală pe care reprezentanţii bugetarilor au programat-o pentru luni, 5 octombrie.
Tot Sârbu este şi cel care a pus în practică o idee a ministrului PNL care l-a precedat, Mariana Câmpeanu, şi anume pensia minimă socială, în valoare de 350 de lei. Ea va fi plătită începând de astăzi, 1 octombrie, în ciuda deficitului constant de la bugetul de pensii. În plus, valoarea punctului de pensie a crescut anul acesta cu 5%.
Deşi la audierile din Parlament a promis că va încerca şi indexarea pensiilor de la stat, dar şi că va pune în aplicare legea de creare a sistemului de pensii pentru agricultori, aceste măsuri au rămas doar pe hârtie, din lipsă de bani.
Neterminate rămân şi propunerile de modificare a legilor din domeniul muncii, mai puţin actualul Cod al Muncii - care e „opera” sa, adică legea conflictelor de muncă, a contractelor colective, a sindicatelor şi a patronatelor, dar şi cea a pensiilor, care ar fi însemnat în principal eliminarea pensiilor speciale. Aceasta din urmă va putea fi continuată însă de coordonatorul grupului de lucru, PDL-istul Mihai Şeitan, consilierul lui Emil Boc.
Colaborare în familie
Presa centrală a relatat şi despre un alt „aport” al lui Sârbu, în afară de expertiza de fost ministru şi sindicalist. După venirea lui, fosta soţie, Elena, a fost instalată - pe 16 februarie 2009 - în funcţia de director de cabinet a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii. În luna mai, aceasta a fost avansată pe postul de director al Departamentului Resurse Umane, potrivit ziarului „Cotidianul”.
Chiar cu o zi înainte de a-şi da demisia din Guvernul Boc, ministrul Marian Sârbu şi-a prezentat bilanţul celor nouă luni de mandat şi s-a lăudat cu măsurile anticriză, care au diminuat impactul crizei pe partea de şomaj şi piaţa muncii. Este vorba de prelungirea cu trei luni a perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj şi scutirea de la plata CAS şi a impozitului pe veniturile acordate lucrătorilor, în perioada de întrerupere temporară a activităţii angajatorilor, pe o perioadă de maximum trei luni. Prin aceste măsuri anticriză, a estimat Sârbu, au fost evitate peste 110.000 de disponibilizări colective, iar în jur de 42.000 de şomeri au mai fost sprijiniţi de stat trei luni în plus. Tot în perioada mandatului său, ministerul a semnat contracte de finanţare pentru proiecte din fonduri europene în valoare de aproape 500 de milioane de euro, pentru măsuri active de ocupare pentru şomeri şi alte grupuri dezavantajate. (Oana Crăciun)
MIINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
Multe crize şi dosare nerezolvate
Scurtul mandat al ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, a prins un moment favorabil – decizia de la Haga din februarie, care a
acordat României câştig de cauză în delimitarea platoului continental al Mării Negre, în diferendul istoric cu Ucraina.
Relaţiile cu vecinii, prioritate anunţată de Diaconescu de la bun început, au înregistrat însă multe blocaje. Principalul, în relaţia cu Chişinăul. Problemele bilaterale au rămas în aer, inclusiv semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră. În contextul evenimentelor post-electorale din Moldova şi a impunerii de vize României, Bucureştiul nu s-a bucurat de o susţinere fermă din partea UE. Bruxellesul a adoptat o poziţie prudentă faţă de evenimentele de la Chişinău şi chiar a criticat Bucureştiul pentru decizia de a simplifica procedurile privind obţinerea cetăţeniei române.
Tensiuni care nu erau necesare au apărut în martie şi în relaţia cu Ungaria, atunci când autorităţile de la Bucureşti au apreciat că vizita preşedintelui maghiar Laszlo Solyom în secuime ar fi inoportună, stârnind nemulţumirea Budapestei. Un blocaj major a fost înregistrat în relaţia cu Ucraina. Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Ucraina a fost anulată în vară, pe fondul neînţelegerilor legate de încheierea Convenţiei privind micul trafic la frontieră. Relaţiile erau deja tensionate după ce Bucureştiul a decis expulzarea a doi diplomaţi ucraineni, într-o posibilă legătură cu scandalul spionului Florice Achim, iar Kievul a răspuns cu o măsură similară.
Vize SUA, monitorizare UE pe justiţie
Criză a existat şi în relaţia cu Italia, pe tema infracţiunilor românilor din Peninsulă. Diaconescu a respins propunerile Romei privind limitarea libertăţii de circulaţie a unor cetăţeni români. În plină criză însă, consulul României la Torino, Iulia Buje, a tensionat suplimentar situaţia, eludând normele diplomatice, pentru a declara că ministrul italian de interne, Roberto Maroni, ar fi angajat, la negru, cetăţeni români.
În relaţia cu UE, România nu a reuşit să obţină ridicarea mecanismului de monitorizare pe justiţie. O misiune cu care Diaconescu a fost mandatat de parlament – obţinerea portofoiului pentru agricultură în Comisia UE – rămâne la rândul ei nerezolvată. La capitolul energie, Bucureştiul a obţinut sprijinul UE pentru construirea conductei Nabucco, în ciuda reticenţei altor state membre.
În relaţia cu Rusia, vizita lui Diaconescu la Moscova, în februarie, a redeschis un dialog ce se poticnea de ani buni. Marile dosare, inclusiv importul direct de gaze, se află încă în discuţie. Vizita ministrului la Washington a reiterat parteneriatul strategic cu SUA.Optimismul lui Diaconescu privind ridicarea vizelor SUA până la sfârşitul anului nu s-a dovedit însă întemeiat. (Adrian Cochino)
MINISTERUL EDUCAŢIEI
Abramburica pleacă, „Spiru” rămâne
Încă de la intrarea în Ministerul Educaţiei, cu două zile înainte de Crăciunul anului 2008, Ecaterina Andronescu a promis schimbări radicale.
În primul rând, s-a aplecat asupra evaluărilor naţionale, care suferiseră oricum multe schimbări în anii precedenţi: un bacalaureat simplificat şi organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pentru a evita fraudarea acestuia, înlocuirea tezelor cu subiect unic cu evaluări după modelul internaţional. Aceste două deziderate le-a şi înfăptuit, cu mici modificări.
Prin ordin de ministru, a întrodus - la clasa a VIII-a - testele după modelul celor internaţionale, PISA, iar prin hotărâre de guvern a modificat metodologia examenului de bacalaureat. Acesta va fi susţinut încă din timpul anului şcolar, începând cu 11 ianuarie, când se vor realiza evaluările unor competenţe la limba română, o limbă străină sau cele digitale. Abia la sfârşitul lunii iunie 2010 vor începe probele scrise - doar trei, nu şapte, cum erau până acum.
Legea educaţiei, moştenirea PSD
De departe cel mai răsunător „scandal” din mandatul lui Andronescu a fost războiul între minister şi Unversitatea „Spiru Haret”. Înverşunată să aducă instituţia particulară în legalitate, „munca” ministrului demisionar va rămâne în coadă de peşte, în condiţiile în care un ordin recent le dă celor de la „Spiru” şi un răgaz să se pună în regulă până la sfârşitul acestui an.
Realizarea cea mai mare a Ecaterinei Andronescu este Legea educaţiei naţionale, care va rămâne legată de numele său, chiar dacă mai multe puncte din aceasta îi aparţin şefului Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, Mircea Miclea. Astfel, prin acest act normativ, s-a impus obligativitatea grupei pregătitoare la grădiniţă şi învăţământul gratuit până la terminarea liceului. De numele lui Andronescu rămâne legată şi hotărârea de a scoate din curriculum şcolar orele de educaţie fizică şi sport şi iniţiativa ca lipsa acestora să fie suplinită prin aducerea copiilor pe terenurile de sport de la şcoală la sfârşitul săptămânii, sâmbăta şi duminica.
Ultima „ispravă” a ministrului este emiterea unui ordin prin care directorii de şcoli şi inspectorii şcolari vor fi validaţi tot de ministru, decizie care intră în contradicţie cu descentralizarea prevăzută de noua lege a educaţiei. Conform actului normativ care urmează să intre în vigoare din 1 septembrie 2010, directorii ar fi numiţi de consiliile de administraţie ale şcolilor formate, în proporţii egale, de profesori, părinţi şi membri ai consiliului local. (Andreea Archip)
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Ion Bazac: antireformă în spitale, politici bune la medicamente
În cele nouă luni de mandat, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a luat multe decizii care au bulversat sistemul, însă a reuşit să facă o politică
corectă în privinţa medicamentelor. La capitolul minusuri putem menţiona mai multe măsuri. A dat un ordin prin care a cerut ca directorii de spitale mari, care au şi clinici universitare, să fie şi profesori. Această iniţiativă a generat numeroase proteste în spitale, pentru că manageri excelenţi, care puseseră pe picioare spitalele în pragul dezastrului au fost înlăturaţi peste noapte.
Ion Bazac nu a avut curajul să introducă sisteme care să aducă mai mulţi bani în sănătate: a amânat coplata, nu a stabilit pachetul minimal de servicii medicale, ceea ce menţine sistemul într-o situaţie de moarte clinică.
A lăsat mult de dorit în ceea ce priveşte gestionarea bugetului sănătăţii, care a scăzut spectaculos de la peste 4 la sută din PIB la puţin peste 3 la sută. În acest moment banii disponibili pentru serviciile medicale esenţiale fiind extrem de puţini.
Ministrul PSD-ist al Sănătăţii a avut şi părţi bune. El are meritul de a fi introdus chiar în ultima zi de mandat un sistem intens folosit în ţările vestice în domeniul medicamentelor, numit cost-volum, care aduce sume semnificative la buget. Mai exact, prin acest sistem producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească, vor contribui la finanţarea sistemului public de Sănătate cu 5% până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.
În plus, datorită unei iniţiative tot în domeniul medicamentelor s-a ajuns în situaţia în care preţul pe piaţa românească să fie cel mai scăzut din Europa.
Nu în ultimul rând, strategia gândită de experţii în epidemilogie şi sănătate publică pe care Bazac i-a chemat la Ministerul Sănătăţii pentru controlul gripei porcine a fost extrem de eficientă, cel puţin până acum. (Mihaela Năftănăilă)
Un alt ministru demisionar este Victor Ponta, reponsabil de relaţia cu Parlamentul. Activitatea acestuia, pe parcursul celor nouă luni de guvernare comună, nu poate fi contabilizată.
Sursa: Evenimentul zilei












vab банк
RăspundeţiŞtergerevab банк
[url=http://globalist.org.ua/?p=19244]vab банк[/url]
http://globalist.org.ua/?p=19244 - vab банк