| Andreea Archip | Luni, 09 Noiembrie 2009 |
Despre toate şi ceva mai mult s-a vorbit, timp de două săptămâni, în trenuri, pe relaţia Cluj-Bucureşti, între gări şi halte, între oraşe-capitală de regiuni şi localităţi care nu ocupă decât un punct pe hartă. Provocatorii: echipa „trenSformers” care a iniţiat proiectul de investigaţie şi intervenţie artistică, şi care este formată din cinci tineri, din Bucureşti şi din provincie. Scopul: prejudecăţile la români.
Şi ce loc era mai potrivit pentru a întâlni oameni fermecători prin simplitate şi geniali prin naturaleţe? Trenurile personale. Aseară, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cei cinci artişti - Paul Duncă, Zoe Olaru, Ioana Păun, David Schwartz, Constantin Vică - au prezentat proiectul-pilot „trenSformers”, des fă şurat în luna august a acestui an, şi filmuldocument realizat la finalul demersului.
Cine bea mai mult
Iniţial, totul trebuia să înceapă cu o bătaie în tren. Între un moldovean şi un ardelean. La un moment dat, gluma se îngroaşă: unul din tre ei îi aruncă celuilalt bagajul pe geam. Călătorilor le era testată astfel percepţia faţă de locuitorii Capitalei şi faţă de provinciali.
„Am renunţat la ideea teatrului virtual pentru că am fi plecat şi noi de la premisa că românii chiar au o problemă cu zona geografică de unde e celălalt. De fapt, noi am plecat de la un articol de pe realitatea.net - numit «Miticii, denumirea bucureştenilor în presa clujeană. Cum comentaţi?» -, care era foarte instigativ şi a stârnit multe reacţii la fel de agresive”, spune clujeanca Ioana Păun, unul dintre cei cinci „trenSformerşi”.
Călătorii au intrat în joc şi au arătat, din nou, că viaţa bate orice show TV şi că oamenii ştiu să convieţuiască în ciuda clişeelor care înceţoşează imaginile de pe sticlă.
Stewarzii personalelor
Cu bunăvoinţă de la CFR şi cu bani din propriile buzunare pentru bilete, tinerii au fost, timp de două săptămâni, o prezenţă mai obişnuită decât cea a controlorilor pe trenurile personale din apropierea Clujului şi a Bucureştiului.
Înainte de a pleca la drum pentru a descoperi diferenţele culturale dintre bucu reş teni şi provinciali, cei cinci au făcut un workshop la Cluj, în care au stabilit itinerariul şi paşii proiectului.
„Ne-am gândit că trebuie să fim un fel de stewarzi în tren. La început, făceam ceva tam-tam. Ştergeam geamurile cu eşarfele pe care le aveam, întrebam călătorii dacă au nevoie de ceva. Astfel aflau ei că vor participa la ceva special”, explică şi bucureşteanul Paul Duncă.
„Pe lângă testarea opiniilor, am vrut să le oferim oamenilor o ex pe ri enţă artistică, dar la care să nu fie doar spectatori. Ci să participe la procesul de creaţie”, arată David Schwartz.
Lui Constantin Vică şi Zoe Olaru, care au completat echipa, li s-au alăturat alţi doi tineri (Tania Cucoreanu şi Andrei Ioniţă, echipa Veioza Arte), care au arhivat filmuleţele făcute în tren, şi alţi doi care au făcut live blog ging, comentând pe blogurile personale, în timp real, ceea ce se întâmpla în călătorii.

PROIECT. Cu prejudecăţi scrise pe hârtie, artiştii au luat la pas trenurile personale
Răspuns la chestionar: cei mai beţivi sunt moldovenii
La început, oamenii din tren au răspuns la nişte chestionare. „De exemplu, îi întrebam care sunt mai beţivi. La asta, pe primul loc au ieşit moldovenii. Îi întrebam cine găteşte mai bine sau cine se îmbracă mai bine. Apoi, veneam cu nişte cartoane pe care erau scrise, mare, câteva dintre comentariile la articolul de pe realitatea.net. Şi ne plimbam prin tren fără să spunem nimic. Şi începeau reacţiile: «Ce vrei, domnişoară, bani?» sau «De ce crezi asta?», referindu-se la ce scrie pe cartonaş”, mai povesteşte Ioana.
Încetul cu încetul, oamenii au intrat în jocul părerilor despre ceilalţi. „Le spuneam că poate «miticii» sunt aşa pentru că trăiesc mai mulţi într-un spaţiu mai mic şi poate asta le influenţează comportamentul, fiind mai stresaţi. Şi, uşor, marea rivalitate se stin gea. Recunoşteau şi că ardelenii sunt mai înceţi, dar şi că sunt mai organizaţi”, spune David.
Ioana îşi aminteşte cum un băieţel care mergea cu familia în Dej a rezumat diferenţele dintre locuitorii ţării. „L-am întrebat ce ar face dacă ar avea un prieten care i-ar vorbi urât doar pentru că e ardelean. A zis că l-ar ignora şi i-ar spune să vină la el acasă, să vadă cum e”, povesteşte tânăra.
În plus, băieţelul i-a dat o bomboană altuia, care era din Bucureşti, iar acesta din urmă i-a dat un pahar cu suc. La despărţire, şi-au făcut cu mâna. „Ideea nu e că ar putea să rămână prieteni pe viaţă, dar discuţiile s-ar muta în altă direcţie. Şi noi am plecat cu un statement în cap, dar după toată călătoria mi-am dat seama că, per ansamblu, a fost o experienţă «deschizătoare »”, conchide Ioana.

ÎNTREBĂRI. Cine găteşte mai bine, cine bea mai mult, cine e mai agale şi de ce?
Proiectul continuă şi la anul
Experienţa din tren i-a marcat, într-un fel sau altul, pe fiecare dintre artiştii „trenSformeri”.
„Părinţii mei sunt din Cluj, dar eu m-am născut în Bucureşti. Nu ştiam mare lucru despre ardeleni. Cunoscându- i, mi-au plăcut foarte mult, e mult mai multă linişte acolo. În trenurile din Ardeal, parcă şi oamenii îmi păreau mai frumoşi fizic”, spune Paul. Şi adaugă: „Dacă mă pui să aleg între a sta o săptămână în Ardeal şi una în Bucureşti, precis aleg Ardealul”.
„În vagoanele cu care am mers în jurul Bucureştiului, ca prim impact, e deprimant. Şi oamenii sunt altfel. Era unul care voia să-şi taie jugulara, îl ţineau controlorii, alţii erau beţi; nouă, fiind fete, ne mai puneau mâna pe nu ştiu unde”, îl completează Ioana, care ţine să menţioneze însă că, odată intraţi în vorbă cu oamenii, totul decurgea normal. Munca „trenSformerilor” poate fi văzută, în detaliu, şi pe blogul http://trensformers.wordpress.com. Proiectul independent şi gratuit, marca TangaProject, care îşi propune să descopere activ şi creativ diferenţele regionale şi să provoace mecanismele percepţiei sociale - va continua şi anul viitor, promit artiştii.

ARTIŞTII. De la stânga la dreapta, Paul, David, Zoe, Constantin şi Ioana
PĂRERI DIN PERSONAL
Bucureştenii citesc mai mult pentru că n-au ce face
„TrenSformerii” le-au dat călătorilor pliante cu harta metrouluI şi cu informaţii despre mijloacele RATB. Artiştii au adunat de la românii-clienţi CFR sugestii cu privire la locurile care merită văzute în Capitală: „Clubul Bon Ton”, „parcul acvatic”, „grădina zoologică”, Club Control, „magazinele de pe Lipscani”, „gheretele din Bucur Obor”, „(magazinele de) shopping pentru fete”, „Ceainăria Cărtureşti”, „aerogara Băneasa, pentru că e mai intim şi are o arhitectură mai frumoasă”, „studiourile Buftea, ca să vezi unde se fac telenovelele”, „Europa, tot ce vrei şi ce nu vrei”, „Dragonul Roşu nu mai zicem”, „Parcul «Lia Manoliu »” etc.
Şi tot de la un client CFR, cei cinci au aflat, pe la mijlocul lui august, că bucureştenii se cam „autozeifică” şi deaici fiţele care-i recomandă. La chestionarul- fulger de testare a preju de că ţilor, călătorul Nea Costel din Sighişoara n-a dat verdicte, dar a făcut câteva precizări: clujenii sunt încăpăţânaţi şi prea lenţi, gătesc, fără doar şi poate, prea gras şi beau mai mult alcool decât „miticii”. În plus, bucureştenii citesc mai mult decât ardelenii pentru că n-au nimic altceva de făcut, iar ardelenii sunt mai duşi la biserică din motive istorice.
Sursa: Evenimentul zilei













0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu