| Roxana Preda | Luni, 30 Noiembrie 2009 |
Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a precizat astăzi că reprezentanţii partidului său vor depune proiectul de înfiinţare a comisiei pentru revizuirea Constituţiei, astfel încât voinţa exprimată de români în cadrul referendumului din 22 noimebrie să se regăsească în legea fundamentală.
Flutur a mai spus că, deşi deputaţii şi senatorii se află mai mult în teritoriu, este necesar ca procedura de revizuirea să fie demarată cât mai repede. Propunerea PD-L se referă la o comisie comună, din 21 deputaţi şi senatori, un reprezentant al Guvernului, unul al preşedintelui României şi al Avocatului Poporului.
Preşedintele-candidat Traian Băsescu a clamat succesul referendumului şi a cerut urgentarea procedurilor. Ulterior, el a spus că ia în calcul organizarea unui nou plebiscit pe tema eliminării imunităţii pentru miniştrii, parlamentari şi preşedinte.
PD-L mai solicită procedură de urgenţă pentru Legea responsabilităţii fiscale, Flutur argumentând că dacă ar fi existat un astfel de act normativ, România nu se afla în situaţia de a avea blocate zeci de miliarde de euro în proiect care sunt realizate în proporţie de doar 20%.
Lungul drum al revizuirii
Procedura revizuirii Legii fundamentale este una extrem de greoaie. Propunerile de modificare sunt discutate în cadrul unei comisii parlamentare speciale şi pot fi adoptate cu o majoritate de două treimi, ceea ce implică existenţa unui acord de principiu între partide.
Abia după ce comisia elaborează proiectul de revizuire, acesta este supus dezbaterii plenului, urmând ca apoi el să fie validat printr-un nou referendum naţional.
În vreme ce PD-L vrea Parlament unicameral, PNL doreşte menţinerea actualului sistem, cu reducerea numărului aleşilor şi delimitarea clară a atribuţiilor celor două camere. Candidatul PSD la preşedinţie Mircea Geoană a susţinut că procedurile parlamentare trebuie demarate, însă el nu s-a pronunţat pe fondul problemei, precizând doar că este nevoie de o amplă dezbatere.
Constituţia din 1991 a fost revizuită în 2003, în special, pentru punerea ei în acord cu legislaţia NATO şi UE. La acea dată imunitatea parlamentară a fost limitată la opiniile politice, astfel încât deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Avizul Legislativului este necesar doar în cazul arestării, al reţinerii şi al percheziţiei. Privilegiaţi în privinţa imunităţii sunt foştii sau actualii miniştri, care sunt şi parlamentari. În baza unei decizii a Curţii Contituţionale, referitoare însă la Legea răspunderii ministeriale, aceştia nu pot fi cercetaţi decât după avizul Legislativului.
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu