Peter Gross: Internetul impune un nou model de business în jurnalism

Oana Dan

Vineri, 20 Noiembrie 2009

Renumitul profesor american de origine română conturează, pentru evz.ro, tabloul evoluţiei presei online din România şi indică drumul pe care ar trebui s-o apuce media tradiţionale. Născut la Timişoara în 1949, Peter Gross a emigrat cu familia la vârsta copilăriei. El este un reputat cunoscător al evoluţiei mass-media în ţările din fostul bloc comunist. După căderea comunismului s-a implicat în procesele de organizare a învăţământului jurnalistic din ţările Europei Centrale şi de Est, fiind alături de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) din Bucureşti încă de la înfiinţare şi punând bazele Facultăţii de Jurnalism din Timişoara în 1992.

Gross a organizat programe de training pentru jurnaliştii români şi cei din zona balcanică. A publicat numeroase cărţi, cercetări şi studii asupra evoluţiei şi dinamicii jurnalismului în tinerele democraţii, printre cele mai cunoscute fiind „Colosul cu picioarele de lut” şi „Mass media şi democraţia”. Profesor şi director la Universitatea din Tennessee, Statele Unite, Gross se află în România cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de la înfiinţarea primei facultăţi de jurnalism din ţară.

Evz.ro: Cum vedeţi dezvoltarea jurnalismului online din ultima vreme din România şi care sunt avantajele şi dezavantajele acesteia?
Peter Gross: Dezvoltarea Internetului ca o tehnologie şi platformă jurnalistică nu este sub controlul nostru. Din acest motiv, vechiul model de business de presă nu mai funcţionează în Statele Unite în acest moment. Iar noul model de business care se bazează pe Internet nu a fost încă stabilit. În termeni socio-politici, Internetul nu face decât să despartă şi mai mult publicul, fără posibilitatea de a oferi unui anumit segment din audienţă şansa de folosi informaţia economică şi politică în deciziile pe care le ia în viaţa de zi cu zi. Iar acest lucru este cu siguranţă un pericol din ce în ce mai evident în Statele Unite.

Mai mult, Internetul nu seamănă deloc cu vechile media în care există standarde clare privind conţinutul, ci este o platformă liberă. Oricine îşi poate face un blog, şi poate scrie orice vrea, iar cititorii nu au cum să ştie ce este adevărat şi ce nu. Astfel lor le revine sarcina de a afla singuri ce este adevărat, corect, pe când, în ceea ce priveşte presa tradiţională există mereu garanţia că acele informaţii publicate sunt verificate şi editate. Pe Internet nu există „gate-keepers” (expresie folosită pentru a-i denumi pe editori, consideraţi un filtru la nivel de conţinut, n.r.) şi pentru că nu există astfel de „păzitori” nu există standarde.

Cum sunt cititorii de online faţă de cei ai presei tipărite?
Evident cititorii de ziare tradiţionale sunt mai în vârstă, pe când cei de online sunt mai tineri şi mai dinamici. Aceştia din urmă, însă, sunt şi mai specializaţi. Cititorii de ziare deschid produsele şi le răsfoiesc, pe când cei de online intră pe Internet şi sunt foarte selectivi cu ceea ce citesc.

La ce nivel credeţi că ar trebui impuse standarde în online?
Din păcate, standardele nu sunt aşa de uşor de impus pe Internet. Este mult mai uşor în presa tradiţională. Cred că cititorii de online vor impune ei înşişi standarde, alegând acele media online care respectă anumite standarde şi ignorându-le pe celelalte. Trebuie neapărat să fie standarde care vin din partea cititorilor şi nu impuse de undeva de sus, pentru că - mai ales în Statele Unite este vizibil acest lucru - nu putem face legi stricte pentru Internet.

Dar din punct de vedere etic?
Surprinzător, deşi instituţiile de media americane au coduri de etică, multe nu mai ţin cont de ele aşa cum obişnuiau să facă. Etica în jurnalism poate fi aplicată în orice format şi pe orice fel de platformă, dar întrebarea este cine va continua aceste eforturi. Şi aici revenim la rolul „gate-keepers”. Dacă ei nu există, nimeni nu poate continua aceste eforturi etice. Fireşte, şi publicul va contribui la acest proces, alegând anumite produse

online în detrimentul altora. Dar asta va dura ceva timp.

Ziarele tradiţionale ar trebui să se axeze pe analize

Din ce în ce mai multe redacţii sunt integrate, jurnaliştii de presă tipărită lucrând alături de cei de online. Cum vedeţi colaborarea dintre ei?
Ştiu că jurnaliştii de print sunt geloşi pe cei din online, dar nu au motive. Platforma de Internet şi ziarul tradiţional dintr-o organizaţie media formează acelaşi braţ al instituţiei. Iar fluxul de muncă ar trebui împărţit de-a lungul unei zile, mai ales pentru că ziarul tradiţional are limitări în privinţa timpului şi spaţiului, iar cel online este mult mai rapid la nivelul ştirilor.
Cred că la nivel de conţinut media tradiţionale trebuie să ofere mai multe analize şi să lase diseminarea informaţiilor de ultimă ora la mâna online-ului. Unul dintre cele mai bune lucruri privind Internetul este că informaţia poate fi actualizată ori de câte ori apare ceva nou, ceea ce nu se întâmplă în ziare tradiţionale. Astfel, rolul acestora din urma se va schimba

, ziarele fiind nevoite să ofere mai multe articole complexe, de tip analiză, neputând fi în competiţie cu online-ul unde informaţiile se schimbă atât de des şi de rapid.
Totuşi, deşi au existat prognoze negative, ziarele tradiţionale nu vor dispărea. Nimic nu dispare, doar se schimbă şi asta e în firea lucrurilor.

Ce părere aveţi despre folosirea de elemente multimedia pe site-urile de ştiri? Ajung acestea să concureze televiziunea?
Nu cred că este vorba de competiţie, ci doar de o modalitate de a transmite informaţii şi la nivel vizual şi audio într-un anumit format. Este vorba de produse video care durează mult mai puţin decât materialele

de televiziune, iar asta nu poate reprezenta o concurenţă pentru televiziune.

Legislaţia va fi mereu în urma tehnologiei

Dar despre folosirea drepturilor de autor pe Internet ce credeţi? Spre exemplu, de multe ori sunt folosite videoclipuri cu vedete descărcate ilegal, ceea ce este bine pentru vedeta respectivă din punctul de vedere al imaginii şi promovării, dar rău din punct de vedere financiar.
Problema cu drepturile de autor este de fapt problema pe care o avem cu tot felul de noi

tehnologii care tot timpul vor devansa legile şi normele. Evident că regulile o urmează, dar rămân mereu în urma dezvoltării tehnologice. Nu putem previziona ce noi tehnologii vor apărea peste cinci sau 10 ani pentru a pregăti deja legislaţie în materie.

Cum vedeţi site-urile de ştiri tabloide din punctul de vedere al impunerii unor reguli care ţin de bunul-simţ privind conţinutul editorial?
Dacă lucrezi la un ziar tabloid există şefi care ţin lucrurile în frâu şi decid cât de departe se poate merge la nivel de conţinut. Online lucrurile stau mai rău pentru că oricine poate publica ce vrea, chiar dacă există anumite limitări mai ales tehnologice şi care ţin de gustul individual. Aproape 99% din ceea ce vrei să scrii pe Internet, poţi posta fără îngrădiri.

Rapiditatea, atuul pe online

Credeţi că în următorii ani conţinutul online pe site-urile de ştiri româneşti nu va mai fi gratis aşa cum se întâmplă deja în ţările occidentale?
Categoric. Proprietarii de site-uri de ştiri încearcă să aibă profit, dar nimeni nu a găsit încă reţeta potrivită pentru online. Cei mai mulţi se limitează la pagina principală, unde fac tot felul de trucuri cu reclamele, care apar, dispar, se rotesc etc. Însă, în ziarele tradiţionale publicitatea se poate regăsi pe fiecare pagină. De aceea am spus mai devreme că noul model de business nu a fost încă găsit pentru online.

Ce site-uri de ştiri citiţi şi ce apreciaţi cel mai mult la acestea?
Nu am site-uri preferate, dar intru pe multe ca să fiu informat. Sunt un om destul de tradiţionalist. Citesc Wall Street Journal şi The Economist şi citesc pe Internet ziarele româneşti şi germane. Uneori citesc şi presa italiană. Cel mai mult apreciez la un site de ştiri rapiditatea de a transmite informaţia. Dezavantajul este că toţi se grăbesc să aibă informaţia pe site, încât nu poţi şti cât la sută este corectă şi completă. De aceea cred că viteza este atât un lucru bun, cât şi unul rău.

Sursa: Evenimentul zilei