Povestea celui mai mare haiduc al internetului

Ionuţ Fantaziu

Duminică, 08 Noiembrie 2009

SENTINŢĂ. Stanford Wallace, supranumit „regele spamului”, trebuie să plătească despăgubiri de peste 900 de milioane de dolari către două site-uri.

Neatenţia în jungla internetului i-au îmbogăţit pe unii şi i-au adus la sapă de lemn pe alţii.

EVZ vă spune povestea regelui mesajelor e-mail nesolicitate, aşa-numitele spamuri, în spatele cărora se ascund, printre altele, metode de înşelăciune, viruşi sau colonele unor site-uri bancare, o întreagă industrie din care piraţii cibernetici câştigă milioane de dolari zilnic.

„Spamul reprezintă aproximativ 90%-92% din totalitate mesajelor de e-mail trimise la nivel global. Practic, doar 8% dintre mesajele pe care le primim sunt relevante sau cel puţin trimise cu bună-credinţă”, explică Bogdan Botezatu, reprezentant al BitDefender, companie care produce antiviruşi şi softuri pentru înlăturarea mesajele de tip spam.

Daune-record pe care trebuie să le plătească un spammer

Săptămâna trecută, Stanford Wallace, supranumit şi „regele spamului”, a primit cea mai dură pedeapsă din „industria” piraţilor de pe internet.

Un judecător federal din oraşul californian San Jose a hotărât că Wallace trebuie să plătească site-ului de socializare Facebook.com - 711 milioane de dolari. Acesta a fost acuzat că, prin mesaje de tip spam şi „phising”, a afectat peste 4 milioane de utilizatori ai Facebook.

„E o victorie importantă contra spamului. Nu credem că vom primi daunele pe care le-am solicitat, însă sperăm că această decizie a instanţei îi va descuraja pe spammeri. Wallace a fost acuzat de fapte penale, ceea ce înseamnă că, potrivit legii, s-ar putea să petreacă o perioadă de timp după gratii”, susţine pe blogul său, Sam O’Rourke, unul dintre juriştii Facebook.

În plângerea înaintată tribunalului californian, reprezentanţii Facebook au scris că Stanford este „un escroc care a mai fost implicat în activităţi de spamming la mijlocul anilor ’90”.

30 de milioane de mailuri trimise pe zi

Wallace nu este la primul proces pierdut. Anul trecut, el a fost obligat să plătească, tot către o reţea de socializare, MySpace.com, 230 de milioane de dolari. MySpace a susţinut că 730.000 de clienţi ai site-ului au fost bombardaţi sau afectaţi de mesaje de tip spam şi doar patru dintre aceştia au cerut pagube de câte 300 de dolari.

„Cariera” lui Stanford a început prin a trimite „junk faxes”, faxuri nesolicitate în care erau prezentate diferite mesaje comerciale. Cunoscut şi ca „Spamford”, pe internet şi-a dezvoltat „afacerea” în anii ’90, după aceeaşi reţetă: trimitea mailuri comerciale nesolicitate prin firma sa, Cyber Promotions.

În foarte scurt timp, aceasta a devenit numărul 1 în topul spammerilor din lume, ajugând să trimită câte 30 de milioane de mailuri pe zi. Din 1998, Wallace a anunţat oficial că renunţă la spamming şi intră în „afaceri legale”.

Astfel, firma sa trece la „e-mail marketing”, care se baza pe prezentarea ofertelor prin intermediul mesajelor electronice, însă cu acordul celui care le primeşte.

Din 2003, a lăsat pe plan secund afacerile de pe internet, cel puţin de ochii lumii, şi s-a apucat de muzică, devinind Dj Webmaster într-un club din New Hampshire.

MAIL. Stanford Wallace, omul care şi-a dedicat viaţa hărţuirii cu spam
Foto: AP

5.000.000 de dolari, un fleac pentru un spammer

De vechile îndeletniciri însă nu s-a lăsat niciodată. La sfârşitul anului 2004, firma sa a fost dată în judecată de o companie care a susţinut că i-a infectat calculatoarele cu un virus şi apoi a venit cu soluţii pentru a scăpa de acea problemă. Doi ani mai târziu vine şi sentinţa: firma lui Wallace este obligată de tribunal să plătească daune de peste 5.000.000 de euro. În anii următori au venit lovituri şi mai grele pentru „regele spamului”.

Site-ului MySpace.com, mai întâi, este obligat să-i plătească 230 de milioane de dolari. Săptămâna trecută a fost anunţat de judecători că trebuie să plătească daune totale de 711 milioane de euro , iar Stanford Wallace şi-a declarat falimentul.

În lumea internauţilor, circulă zvonuri că, de-a lungul timpului, acesta a avut grijă să-şi depună banii pe care i-a făcut din spam în offshore-uri, departe de ochii autorităţilor americane. Deocamdată, Wallace rămâne cu titulatura de „regele spamului”, însă mulţi alţi piraţi sunt gata să-i fure coroana.

"În ultimul an şi jumătate, spammerii au ales reţelele de socializare pentru că mesajele provin de la prieteni, cei din lista de apropiaţi, şi beneficiază de încredere şi credibilitate."
Dave Jevans, expert anti-phishing Working Group

Site-uri de phishing detectate în perioada

ianuarie- iunie 2009


CLASAMENT

Topul spammerilor mondiali

1. Canadian Pharmacy – provine din Statele Unite şi trimite zilnic zeci de milioane de mesaje spam. Probabil este din Europa de Est.

2. Leo Kuvayev/Bad Cow – provine din Federaţia Rusă. Trimite spamuri cu produse farmaceutice, site-uri porno. Partener cu Vlad – aka „Mr. Green”.

3. Herbal King – provine din India. Trimite spamuri cu produse de lux, farmaceutice şi din industria pornografiei.

4. Vincent Chan/yoiric.net – provine din Hong Kong. Acesta şi partenerii săi chinezi trimite spamuri de mulţi ani. Cele mai multe sunt din zona farmaceutică. Folosesc o vastă reţea de calculatoare infectate pentru a-şi duce la bun sfârşit operaţiunile.

5. Alex Blood/Alexender Mosh/AlekseyB/ Alex Polyakov - provin din Ucraina. Trimit spamuri cu site-uri de pedofilie şi produse farmaceutice.

6. Nikhil Kumar Pragji/Dark-Mailer - provine din Australia şi este responsabil pentru o mare parte dintre milioanele de mesaje spam trimise în lume.

FENOMEN

În România, un moment de neatenţie în jungla internetului te poate lăsa fără adresa de e-mail sau fără banii din conturile bancare

Pentru culegere de adrese, spammerii folosesc aplicaţii de tip „crawler”, adică softuri specializate care „scanează” forumurile şi listele de discuţii după expresii şi domenii, apoi le adaugă în liste generice sau specializate pe anumite nişe de activitate.

Bazele de date specializate sunt mai apreciate deoarece cresc probabilitatea ca serviciul sau produsul prezentat în mesajul spam să-l intereseze pe u ti liza torul-ţintă. O parte dintre aceste liste îi vizează pe cei care au conturi în bancă

. În ultima perioadă, fenomenul a luat amploare şi în România.

Greu de prins

Anul acesta, mai multe mesaje de tip spam au încercat să-i lase pe români fără bani în conturi. Atacatorii au trimis mesaje spam la clienţi ai băncilor care la prima vedere păreau din partea instituţiilor bancare. De fapt, acestea erau clone ale site-urilor respective, prin care utilizatorul era sfătuit să-şi introducă datele persoanale şi parola contului. Apoi, toate informaţiile erau furate şi folosite pentru extragerea on-line a banilor.

Cele mai dese cazuri au avut ca ţintă Raiffeisen Bank. Una dintre metodele prin care infractorii cibernetici îi ademeneau pe clienţi era să le trimită un spam în care să le spună că vor primi 200 de lei bonus de fidelitate, iar pentru acest lucru trebuie să acceseze serviciul on-line.

Potrivit BitDefender, cele mai clonate site-uri au fost ale Raiffeisen Bank (60% dintre cazuri), BCR (13%) şi BRD (10%). Infractori sunt greu de prins, iar anchetatorii trebuie să afle cine este deţinătorul domeniului. Însă, în majoritatea cazurilor, domeniile sunt cumpărate cu un card furat.

Cum se înmulţesc mesajele

Pentru distribuirea mesajelor de tip spam, care conţin şi site-uri de phishing, se folosesc serviciile unor botmasteri, persoane care deţin controlul asupra mai multor calculatoare infectate cu viruşi, care permit controlul calculatoarelor de la distanţă.

Tocmai din această cauză, multe dintre spamuri conţin viruşi care, odată instalaţi, le permit bot-masterilor să facă o pe raţiuni pe calculatorul tău, care nu sunt vizibile. Astfel, pot fi trimise mail-uri în toată lumea, iar la expeditor să apară IP-ul tău.

Spamul „made in Romania”

Legea din România nu pedepseşte spamul ca atare, ci doar comunicările comerciale, cele care încearcă să vândă produsul sau serviciul.

• Prima amendă pentru spam a fost dată anul trecut.
  
  
• În urma unei sesizări primite la sfârşitul lui 2007, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANCRTI) a amendat Urban şi Asociaţii SRL cu 1.000 de lei, pentru mesaje comerciale nesolicitate.
  
  
• Amenzile date în România pentru mesaje de tip spam sunt cuprinse între 250 şi 500 de euro. Anul trecut au fost date 20 de amenzi unor firme.

Pot câştiga până la 7.000 de dolari pe zi

Câţiva specialişti în computere de la Universitatea Berkeley şi UC din San Diego au făcut un studiu pentru a vedea cam cât câştigă un spammer. Aceştia au construit o reţea de computere infectate cu viruşi.

Rezultatele analizei, citată de BBC, arată că un mesaj de tip spam primeşte un răspuns cam la 12,5 milioane de mailuri. După 26 de zile, în care au fost trimise aproximativ 350 de milioane de mesaje, s-au realizat 28 de vânzări ale unor produse pe care aceştia le-au propus.

Cercetătorii au concluzionat că un spammer poate câştiga în jur de 7.000 de dolari pe zi şi 2 milioane de dolari pe an. Costurile pentru a trimite un mesaj de tip spam către un milion de adrese e-mail sunt cifrate în jurul a 50 de dolari.

Sursa: Evenimentul zilei