| Clarice Dinu | Marţi, 24 Noiembrie 2009 |
Cu toate acestea, transpunerea în practică a temelor asupra cărora românii au fost consultaţi rămâne la latitudinea parlamentarilor, după ce Curtea Constituţională va con firma rezultatele.
Potrivit datelor parţiale ale BEC, 77,78% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral, în vreme ce 22,22% nu au împărtăşit această variantă.
În privinţa reducerii numărului de parlamentari, 88,84% dintre cei care au participat la vot au fost de acord cu aceasta, iar 11,16% s-au exprimat împotrivă.
Procedură parlamentară
Procentul de 77,78% în favoarea unicameralului nu garantează însă că acest lucru se va şi întâmpla sau, cel puţin, nu imediat. Rezultatul referendumului este consultativ, parlamentarii nefiind obligaţi să se conformeze acestuia. De asemenea, având în vedere că o asemenea măsură presupune revizuirea Constituţiei, lucrurile se pot întinde în timp.
Procedura de revizuire poate fi declanşată de preşedinte la propunerea guvernului sau de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor şi deputaţilor.
Dacă acest lucru se va întâmpla, la nivel parlamentar va fi constituită o comisie care va elabora un proiect de revizuire. Acesta trebuie să întrunească acordul a două treimi dintre parlamentari pentru a fi adoptat. Abia după aceste etape, propunerea trebuie supusă validării populare prin referendum.
După 1989, românii au fost consultaţi în două rânduri pentru revizuirea Constituţiei, în 1991 şi în 2003.
Variante pentru reducerea numărului de aleşi
Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari, acest lucru se poate întâmpla prin modificarea legii privind alegerea senatorilor şi deputaţilor, prin creşterea normei de reprezentare. Asta dacă nu se optează pentru stabilirea, prin Constituţie, a numărului de aleşi.
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu