| Adrian Cochino | Luni, 09 Noiembrie 2009 |
15:15 Cancelarul Angela Merkel, fostul lider sindical polonez Lech Walesa şi fostul preşedinte rus Mihail Gorbaciov au trecut prin primul punct din Zidul Berlinului deschis germanilor din Est, acum 20 de ani.
În prezenţa a numeroşi şefi de state şi oficiali, Merkel a invitat Statele Unite să creeze „o ordine mondială” capabilă să rezolve conflictele actuale, mai ales cele provocate de terorişti.
Ora locală 13:00 Seria ceremoniilor de astăzi s-a deschis cu un serviciu religios la Biserica Ghetsimani din estul Berlinului, locul unde est-germanii au protestat în săptămânile dinainte de căderea Zidului.
Aproximativ 700 de persoane, printre care şi cancelarul Angela Merkel s-au adunat în Biserică, unde o expoziţie aminteşte de evenimentele din 1989.
"Oamenii au înţeles semnele, au fost curajoşi şi s-au ridicat împotriva intimidărilor, şi au făcut acest lucru fără violenţă doar cu lumânări şi rugăciuni", a subliniat şeful Bisericii Protestante germane Wolfgang Huber, citată de AFP.
O mie de piese de domino din polistiren, instalate în centrul Berlinului, pe fostul traseu al Zidului care a divizat oraşul din 1961 până în 1989, vor fi doborâte azi, cu o singură mişcare.
Lideri din toate statele UE, oaspeţi înalţi de dincolo de graniţele blocului comunitar şi sute de mii de spectatori vor asista astfel la prăbuşirea simbolică a comunismului.
Nu toată lumea împărtăşeşte pe deplin euforia. Premierul rus Vladimir Putin, fost agent KGB detaşat la Dresda în perioada comunistă, s-a declarat nostalgic după fosta Germanie de Est. Într-un interviu acordat postului rus de televiziune NTV şi citat de AFP, Putin şi-a amintit de cordialitatea şi căldura colegilor din Est.
Muzică şi sărbătoare
„Ziua de 9 decembrie 1989 este cea mai frumoasă zi din istoria recentă a Germaniei”, a comentat sâmbătă cancelarul Angela Merkel, în mesajul săptămânal, citat de AFP.
„Această zi le-a schimbat viaţa multor oameni şi, de asemenea, pe a mea”, a adăugat liderul conservator, care a crescut în Germania de Est şi a intrat în politică în urma căderii Cortinei de Fier.
În seara aceasta, Merkel, împreună cu alţi cetăţeni germani, va merge la podul de la Bornholmer Strasse, unul dintre primele posturi de frontieră care s-au deschis în urmă cu 20 de ani. Mulţimea va reface astfel traseul parcurs spontan în 1989.
În cursul serii, festivităţile vor culmina cu sărbătoarea de la Poarta Brandenburg: un concert în aer liber, discursuri ale oficialilor germani şi străini, focuri de artificii şi căderea „zidului” format din piese de domino. Prăbuşirea va fi antrenată, cel mai probabil, de fostul lider polonez anticomunist Lech Walesa.
Puţin pragmatism
Reprezentanţii celor patru mari puteri care ocupau Berlinul vor fi prezenţi la festivităţi, de la premie rul britanic Gordon Brown la preşedinţii francez şi rus Nicolas Sarkozy şi Dmitri Medvedev şi secretarul de stat american Hillary Clinton.
Printre invitaţi se mai află, de asemenea, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, sau Lech Walesa. Pentru liderii europeni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, festivităţile organizate pentru rememorarea trecutului oferă şi un moment bun pentru discutarea viitorului UE.
La Berlin, ei vor dezbate, informal, nominalizarea unui preşedinte permanent al Consiliului European şi a unui şef al diplomaţiei UE, înainte de o decizie oficială care va fi luată, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
CITIŢI ŞI:
1989-2009. Două decenii au sărit peste "Zidul Ruşinii"
Berlin 1989: imagini de peste zid | VIDEO
LUMI SEPARATE
Ziduri care refuză să cadă
Paul Ciocoiu
Prăbuşirea Zidului Berlinului a fost urmată, din nefericire, de ridicarea altor bariere care separă ţări, comunităţi etnice şi religioase în diferite colţuri ale lumii, scrie BBC.
Cele mai controversate sunt zidurile ridicate între Israel şi Cisiordania şi între Statele Unite şi vecinul de la sud, Mexic. Deşi declarat ilegal în 2002 de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, zidul format din lespezi de beton, sectoare de garduri de sârmă ghimpată şi şanţuri adânci care separă statul evreu de teritoriul palestinian de la est este finalizat în proporţie de aproape 60 la sută, potrivit ONU.
O investiţie în valoare de 2,5 miliarde de dolari, zidul de metal şi beton ridicat de-a lungul sectorului terestru al graniţei de 3.200 km dintre SUA şi Mexic se vrea un obstacol fizic în calea imigranţilor ilegali. Aproape 6.000 de mexicani au murit încercând să-l escaladeze din 1994 până în prezent, susţin autorităţile de la sud de Rio Grande.
Enclavele spaniole din nordul Marocului, Ceuta şi Melilla, sunt şi ele înconjurate de garduri înalte de sârmă ghimpată, lungi de 8,2 şi, respectiv, 12 km, ridicate în anii ’90. Valuri de sârmă şi sectoare minate marchează graniţele dintre India şi Pakistan şi cele două Corei. Un alt zid de beton separă locuitorii aceleiaşi provincii, Balucistan, întinsă însă pe teritoriul a două ţări, Iran şi Pakistan, cu scopul declarat de a stopa contrabanda.
Mai la vest, Arabia Saudită străpunge deşertul de la graniţa cu Irak şi Yemen cu un zid sofisticat, înzestrat cu echipamente moderne de supraveghere, în valoare de aproape trei miliarde de dolari.
Bariere se regăsesc şi în zone unde, aparent, nu şi-ar avea rostul, precum graniţa dintre Botswana şi Zimbabwe şi Maroc şi Sahara Occidentală. În Europa, Ciprul şi Irlanda de Nord poartă în continuare cicatricele divizării etnice şi confesionale.
PROTECŢIE. Israelul motivează zidul prin nevoia de securitate
Foto: Reuters
FIER ŞI BETON. SUA speră ca bariera va stăvili valurile de imigranţi
Foto: Reuters
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu