Şase mituri frecvente despre noua gripă A/H1N1

Mihaela Năftănăilă

Miercuri, 11 Noiembrie 2009

O dietă echilibrată, mişcarea şi vitaminele vă ajută să faceţi forme mai uşoare ale acestei infecţii, dar nu vă protejează în totalitate.

Virusul A/H1N1 nu a devenit ucigaşul numărul 1 în lume, e adevărat, dar nici nu putem pretinde că nu există. În România nu s-a înregistrat încă niciun deces, iar oamenii nu ştiu dacă să creadă sau nu în virulenţa gripei noi. Cum, însă, vorbim despre o boală deja celebră, n-au întârziat să apară miturile gripei porcine.

Iată câteva informaţii care v-ar putea ajuta să distingeţi între ce este ficţiune şi ce este realitate.

Nimeni nu e în siguranţă, nici tinerii, nici bătrânii

MITUL 1: RATA MORTALITĂŢII ESTE MAI SCĂZUTĂ DECÂT LA GRIPA DE SEZON. Faţă de gripa sezonieră, care omoară mai degrabă bătrâni şi bolnavi cronici, gripa nouă este mai periculoasă pentru

tineri, în special pentru cei activi, care călătoresc mult. Statisticile arată că aproape 7.000 de oameni din

întreaga lume au murit, până acum, de gripă porcină, însă până la sfârşitul valului doi nu se ştie cum vor evolua cazurile.

MITUL 2: CEI SĂNĂTOŞI SUNT ÎN SIGURANŢĂ. Cei mai mulţi copii care au murit din cauza acestei gripe erau perfect sănătoşi. La fel şi adulţii, arată publicaţia „New Scientist”. Exemple de oameni sănătoşi care au făcut forme grave ale gripei se găsesc şi în România. Aşa a fost şi în cazul învăţătoarei din Bucureşti, în vârstă de 31 de ani, care a ajuns la terapie intensivă, fără să aibă alte afecţiuni.

Varianta apărării prin utilizarea vitaminelor

MITUL 3: O SĂ FIE BINE DACĂ IAU VITAMINE

ŞI MĂNÂNC BINE. Cea mai bună modalitate de protecţie este vaccinarea. Cu o dietă echilibrată veţi face forme medii sau uşoare ale bolii, dar nu înseamnă veţi scăpa de infecţia cu virusul A/H1N1. De ajutor pentru lupta cu gripa nouă este să vă lăsaţi de fumat, să nu consumaţi alcool în exces şi să pierdeţi în greutate.

MITUL 4: CU VACCINURI SUNTEM SALVAŢI. Din păcate, acest lucru nu se aplică peste tot în lume. Ţările sărace vor primi puţine doze sau chiar deloc, în ţările în curs de dezvoltare abia încep vaccinările, iar în multe dintre ţările dezvoltate există „un curent antivac cinare”.

MITUL 5: VACCINUL CONTRA GRIPEI NOI NU ESTE SIGUR. Riscurile gripei porcine - deces sau probleme extrem de grave - sunt mult mai mari decât cele ale vaccinului. În tehnologia de producţie, specifică secolului 21, este puţin probabil ca vaccinurile să fie con taminate cu diverse proteine, aşa cum s-a întâmplat în trecut în cazul altor pan demii.

MITUL 6: DACĂ TE-AI ÎMBOLNĂVIT O DATĂ, NU MAI FACI GRIPĂ ŞI A DOUA OARĂ. Poţi face infecţia cu A/H1N1 de mai multe ori însă, o dată ce ai căpătat o oarecare imunitate, simptomele bolii sunt mult mai uşoare. La fel şi în cazul în care te-ai vaccinat.

TEORIA CONSPIRAŢIEI

A fost creat virusul A/H1N1 în laborator?

Odată cu gripa porcină, s-au dezvoltat şi teoriile conspiraţioniste. Multe dintre ele susţin că gripa nouă şi, implicit, virusul care o generează sunt rezultatul experimentelor de laborator. Zvonurile despre crearea artificială a virusului gripei porcine au pornit de la virusologul australian Adrian J. Gibbs.

Acesta susţinea, în urma studierii unor fragmente genetice ale gripei porcine, că noul virus uman e mult diferit de cele deja cunoscute, doarece deţine mai mulţi aminoacizi de tipul lizinei (aminoacid din proteinele vegetale şi animale) şi fiindcă a suferit mai multe mutaţii în comparaţie cu tulpinile originale ale gripei porcine. Speculaţiile australianului au fost parate imediat de către specialiştii de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA, care au avertizat că afirmaţiile lui Gibbs distrag atenţia de la problemele reale.

CDC a precizat că A/H1N1 este un amestec de alte patru virusuri: cel al gripei nord-americane, virusul gripei aviare cu tulpini în America de Nord, virusul H1N1 uman şi cel al gripei porcine, ale cărui tulpini sunt originare din Asia şi Europa.

Teorii conspiraţioniste au circulat şi cu privire la originea virusului HIV, care era văzut tot ca o creaţie de laborator. De o astfel de teorie a beneficiat şi vaccinul antipoliomielită, care ar fi fost realizat în scopul sterilizării femeilor musulmane.

Sursa: Evenimentul zilei