| Georgeta Petrovici | Sâmbătă, 21 Noiembrie 2009 |
În ultima vreme, mulţi români încep să descopere şi alt gen de bijuterii decât cele din aur cumpărate de la turci. Bijuteriile de familie, din magazinele de antichităţi, au din nou farmec, iar magazinele care vând creaţii ale marilor branduri din străinătate au din ce în ce mai multă căutare. Mai nou, românii cu pretenţii caută asiduu manufacturieri adevăraţi de aur, care modelează la flacără nobilul metal, şi cer inserţii de aur roz şi alb, pentru contrast şi efect estetic.
Inel cu diamante pe lângă verighetă
Apetenţa românilor pentru bijuterii de calitate se vede în magazinele ce vând creaţii ale marilor branduri din străinătate: Bulgari, Chopard, Damiani, Cartier, Van Clef, Gianni Lazzaro, care se cumpără în ciuda preţurilor piperate. Dacă o cruciuliţă din aur românesc poate costa 10 euro, un inel Damiani, din aur cu briliant, ajunge spre 15.000 de euro.
De asemenea, un inel Cartier costă între 1.000 şi 6.000 de euro, în timp ce un colier din aur cu briliante de la aceeaşi casă ajunge şi la 30.000 de euro.Rămânând în cotidian, e realmente greu de găsit o româncă fără o pereche de cercei din aur şi, dacă e femeie în toată firea, cu inelul de logodnă sau verighetă.
„La logodnă se dă un inel, mai nou, cu perlă sau diamante. Se poartă pe mâna dreaptă până la cununia religioasă, după care se poartă cu verigheta, pe inelarul stâng. Verighetele sunt semnul împreunării celor doi. La noi, pe vremuri, se dădea doar un inel din aur, fără pietre, la nuntă. Dacă e să cităm Vechiul Testament, vedem că la logodnă se dădea doar verighetă, nu erau atâtea inele, dar în familiile foarte bogate, dacă aveau aur mult, se dădea bijuteria de familie cea mai frumoasă. În ceea ce priveşte copiii, la fiecare botez, naşii dau ceva din aur: lanţ cu cruciuliţă, dacă e băiat, sau cercei, dacă e fetiţă”, explică profesoara Laura Constantin.
50% dintre români au cel puţin un lanţ din aur
Aurul este un metal nobil (nu se oxidează), considerat curat, chiar sfânt. „Magii i-au adus aur în dar lui Iisus, alături de smirnă şi tămâie”, mai spune profesoara. Statistici recente arată că aproximativ 50% dintre români poartă cel puţin un lanţ din aur, 30% au două, iar 20% au între 3 şi chiar 4 lanţuri din aur, pe care le poartă la gât simultan.
SEMNIFICAŢII
Prosperitate, dar şi lipsă de încredere
Mulţi români râmân dependenţi de aur. „«Dacă nu are aur, pentru mine nu e bijuterie», aud foarte des de la mulţi dintre clienţii mei. Se consideră că aurul în nobilează”, ne-a declarat designerul de bijuterii Adrian Haiduc.
Psihologii susţin aceeaşi teorie. „Aurul ocupă un loc favorizat în simbolistica asociată prosperităţii şi bogăţiei şi majoritatea popoarelor l-au preţuit şi i-au acordat importanţă cam în toate epocile. În România cred că din perioada comunistă. Majoritatea ne-am obişnuit să privim aurul că pe un statut al valorii nu doar financiare, ci şi personale. Cu cât purtai mai mult aur, cu atât erai «cineva», în mod vizibil. În general, când oamenii resimt un nivel scăzut al stimei de sine, încearcă să compenseze cu un obiect concret, cu ceva material şi vizibil pentru ceilalţi care să obţină un feedback rapid şi pozitiv, o confirmare că sunt «cineva»”, a declarat psihologul Raluca Ionescu.
Dana Mariş, patroana unei bijuterii prezente deja pe piaţă de 16 ani, spune că, deşi e un metal preţios, aurul e dorit de toate categoriile sociale: „În România se vinde mai ales aur de 14 karate. De Sărbători, cumpără în general bărbaţii”.
VALOARE
O investiţie stabilă pentru orice vremuri
Bijutierii spun că giuvaierurile de calitate nu îşi pierd niciodată din valoare. Ba chiar sunt o metodă de a face economii. Mai ales atunci când e vorba de o montură fină, lucrată manual, şi nu de un produs de serie, valoarea bijuteriilor din aur poate urca mult. „Aurul şi pietrele preţioase - diamante, briliante, safiree - sunt o in vestiţie bună şi stabilă, tot timpul. Se ştie că aurul menţine preţul monedei”, spune bijutierul Andrea Tăuş.
Analiştii economici apreciază că aurul va continua să se scumpească, după ce, pe marile Burse internaţionale, preţul a sărit de patru ori în ultimul deceniu. Potrivit acestora, românii cumpără în medie 15 tone de bijuterii din aur pe an, un procent fiind produse în România, iar 80% - importate din Turcia.
Şcolile de bijuterii româneşti, pe moarte
Împreună cu tatăl sau, Andrea Tăuş conduce singurul atelier de bijuterie exclusiv tradiţională din Timişoara, unde prelucrarea aurului se face numai manual, ca pe vremuri. El spune că încă există oameni care deţin acasă adevărate comori alcătuite din bijuterii de familie. „Designul şi forma unei bijuterii îi creează valoarea.
Realizarea manuală a unei bijuterii nu o poţi compara cu niciun produs făcut de o maşină. Din păcate, până la începutul anilor 2000, au existat două şcoli de bijutieri în Banat, una la Arad, alta la Timişoara, însă, din păcate, au murit. Pe de altă parte, arta bijuteriei rămâne o îndeletnicire pe care nu o înveţi în şcoală, ci pe lângă un meşter, care îţi arată cum se face. În doi, trei ani, pe lângă un maestru, dacă eşti înzestrat, poţi învăţa ceva meserie. Însă, bijuteria este o meserie pe care o înveţi o viaţă întreagă”, ne-a declarat Tăuş.
Bănăţenii îşi amintesc cum, după Revoluţie, mici afacerişti cum părau aur la kilogram din Turcia şi îl vindeau „la plasă” prin fabrici. Alexandra Ciurtin, reparatoare de bijuterii, spune că prezenţa aurului în accesoriile semenilor se ex plică prin aceea că aurul este per ceput ca un semn de prosperitate. „În Banat, se spune că fără aur pe tine eşti sărac. Se foloseşte mult aur clasic, galben. Domnişoarele cu fiţe şi cu bani mai cunosc câte ceva şi aleg aur roz sau alb”, spune Ciurtin.
Cel mai adesea în bijuteriile românilor găsim aur de 14 karate sau de 18. Sorin Moraru, consultant Feng Shui, susţine că, pentru anumite persoane, purtarea bijuteriilor din aur, eventual în combinaţii cu pietre roşii, poate fi extrem de benefică. „În Orient, culoarea aurie este extrem de apreciată, în special în combinaţii cu roşu. Amândouă culorile simbolizează bunăstarea şi prosperitatea”.
PREFERINŢE. Românii cumpără mai ales aur de 14 şi 18 karate
Ţiganii dau aurul pe pietre scumpe
Toţi românii cu internet s-au amuzat în faţa pozelor cu ţigani graşi etalând lanţuri cu cruci de 20-30 de centimetri, kilograme de aur prin urechi sau pe degete. Dar vremurile se schimbă şi în rândul acestei comunităţi. Dacă la nunţile din Vâlcea sau Sibiu, tinerele de etnie romă încă mai primesc salba cu sute de cocoşei, ţiganii „de mătase” de la oraş, cu palate şi maşini scumpe, trec de la excesul de aur la bijuterii exagerat de scumpe şi rafinate.
„Tradiţional, romii îşi consideră bogăţia în aur.Oamenii noştri îşi arată potenţa prin felul de a purta aurul. Acum nu mai e ca înainte, purtăm bijuterii mai puţine, dar mai scumpe. Purtăm Versace, Rolex, Cartier. Doar romii necizelaţi mai pun pe degete bijuterii grele, un ţigan finuţ va purta cam două inele, unul pe fiecare pe mână, cu briliante sau safire. Numai femeile poartă mai multe, pe fiecare deget”, ne-a spus Stancu Rudolf, preşedintele bănăţean al Centrului Creştin al Romilor
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu