| Mircea Marian | Marţi, 24 Noiembrie 2009 |
Am să fiu concis: aproape nici una. Nu spun că aş paria pe Geoană, dar perspectivele actualului preşedinte de a rămâne la Cotroceni sunt sumbre. Chiar dacă electoratul liberal nu este o turmă de oi pe care Crin Antonescu să o mâne în ţarcul PSD, studiile sociologice arată că circa două treimi din cei care l-au votat, în primul tur, pe preşedintele PNL se vor orienta, în turul II, către Mircea Geoană.
Predomină antipatia pentru actualul preşedinte, nu teama faţă de revenirea la putere a lui Adrian Năstase, Ion Iliescu şi Marian Vanghelie.
Băsescu este izolat din punct de vedere politic şi, foarte probabil, nici unul dintre adversarii lui de la scrutinul de duminică nu va trece în tabăra sa în următoarele două săptămâni.
Înainte de a intra în calcule legate de ceea ce s-ar putea petrece pe 6 decembrie, să ne uităm puţin la istoria alegerilor de după decembrie 1989. În 1996, după primul tur, diferenţa între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu era de patru procente - un pic mai mare decât distanţa de la aceste alegeri dintre Băsescu şi Geoană.
Şi încă un element intersant: pe locul trei s-a situat, la scrutinul din 3 noiembrie 1996, candidatul USD, Petre Roman, care a obţinut 20,54% din voturi. Roman era perceput ca un fel de a treia forţă, iar sprijinul său pentru candidatul CDR, Emil Constantinescu, a fost probabil decisiv.
Să privim şi la alegerile din 2004: după primul tur, Adrian Năstase era la opt procente în faţa lui Traian Băsescu. Dar liderul PSD era izolat în plan politic. Doar liderii UDMR îl sus ţineau, dar nu şi alegătorii maghiari. Publicul îl percepea pe Năstase ca pe un personaj corupt şi autoritar, cu tendinţe dictatoriale. Aşa că, în turul doi, liderul Alianţei D.A. a obţinut cu 18% mai mult, în timp ce preşedintele PSD nu a colectat decât opt puncte procentuale de la cei care nu-l votaseră în primul tur.
Sunt foarte multe asemănări în istoria recentă, aşa cum sunt şi diferenţe majore. De exemplu, în 2004, presa au diovizuală era aproape complet subordonată lui Adrian Năstase. Radioul public - care avea (şi mai are) o audienţă foarte bună în mediul rural - era în slujba PSD.
Acum, radioul este neutru, dar televiziunile de ştiri, precum şi canalele publice controlate de fostul de pu tat PSD Alexandru Sassu sunt 100% alături de Mircea Geoană.
Toate aceste diferenţe sunt foarte greu de cu antificat, dar nu poţi să nu observi că, din 1996 până acum, alegătorilor români le-a plăcut să-i schimbe pe conducătorii ţării de fiecare dată când au avut ocazia.
Pe de altă parte, nu poţi să scrii despre şansele lui Traian Băsescu fără să nu-ţi aminteşti măcar de o mică parte din greşelile pe care le-a făcut în timpul mandatului.
Una dintre acestea cred că-l costă enorm în aceste zile: tentativa de a dezmembra PNL. Degeaba încearcă acum actualul preşedinte să arate că el a avertizat - binevoitor! - conducerea PNL, în frunte cu Tăriceanu şi Haşotti, în legătură cu o posibilă sciziune a grupului Stolojan.
Liberalii nu cred în această istorie romanţată şi rămân convinşi că Băsescu este cel care l-a încurajat pe consilierul său să rupă partidul în două şi să plece cu oameni precum Flutur, Gheorghe Ştefan sau Valeriu Stoica.
Mai mult, PDL a continuat şi după alegerile de anul trecut să-i ameninţe pe liberali cu votul uninominal de tip „câştigătorul ia totul”. Acest sistem i-ar fi scos pe candidaţii lui Antonescu complet în afara parlamentului. Cam prea târziu să le spui acestor oameni că tot ceea ce-ţi visezi este un guvern de dreapta, împreună cu ei.
Parcă la fel spunea şi Emil Boc la sfârşitul zilei de 30 noiembrie 2008, după ce se anunţaseră primele rezultate ale exit-pollurilor: „În această seară, în aceste alegeri, românii s-au pronunţat pentru dreapta, cu opţiune majoritară, şi au respins politicile de stânga, ca soluţie pentru perioada de criză care ne aşteaptă”.
Şi? Câte zile i-au luat până a bătut palma cu PSD, e adevărat pe fondul pretenţiei lui Tăriceanu de a-şi păstra fotoliul de premier, ca o condiţie pentru intrarea la guvernare a liberalilor? Ce ar putea să mai facă Băsescu pen tru a schimba soarta ce-i este potrivnică? Aproape nimic.
O strategie de tip „Dezvăluiri fulminante despre PSD” nu va funcţiona - vezi efectul „Scandalului Hayssam” asupra lui Băsescu. Nu va merge nici sperietoarea cu Geoană care s-a dus la Moscova ca să ne vândă ruşilor. Şi mai improbabil este succesul unui atac de tip „Mogulii Patriciu, Vîntu şi Voiculescu, aliaţi cu Hrebenciuc şi Iliescu, pun mâna pe România” (deşi eu cred că această primejdie este cât se poate de reală).
Toate acestea ar putea mobiliza electoratul PDL să vină să voteze şi la turul doi, dar nu va avea mare efect asupra ce lor care, iniţial, i-au ales pe Vadim Tudor, Oprescu sau Becali. Pentru liderii PDL a venit momentul să se gândească ce vor face fără Băsescu...
Sursa: Evenimentul zilei
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu