Traian Băsescu, marinarul de la cârma României

Roxana Preda

Vineri, 23 Octombrie 2009

Traian Băsescu este unul dintre personajele active pe scena politică încă din anii 90, chiar dacă ascensiunea sa urma să fie consfinţită abia la un deceniu de la căderea regimului comunist, prin câştigarea Primăriei Capitalei.

Aceasta avea să fie şi rampa de lansare către cea mai înaltă funcţie în stat.

Comandant de navă înainte de 1989, imaginea sa publică avea să fie asociată adesea cu cea a ”marinarului”, genul de om politic de acţiune, dintr-o bucată, ferm, dar descris şi ca un lider conflictual, lipsit de diplomaţie şi cu tendinţe autoritare. Este recunoscut prin băile de mulţime pe care le-a practicat din plin. Din perspectiva naturaleţii cu care comunică în astfel de circumstanţe electorale, a fost comparat cu acel Ion Iliescu al anilor 90. Unii au susţinut că este un lider carismatic, alţii că este un lider populist şi demagog. El şi-a găsit succesul suprem prin înfrângerea lui Adrian Năstase, în 2004.

Capabil să treacă de la o stare emoţională la alta, de la plâns la celebrul hăhăit prezidenţial, Traian Băsescu este un politician care naşte adesea controverse prin comportamentul său, nesfiindu-se, spre exemplu, să se urce la volanul maşinii sale, în deplinătatea funcţiei de preşedinte, după un pahar cu vin şi în văzul camerelor de luat vederi. Excesele sale verbale sau de comportament l-au făcut însă să fie şi mai simptizat de anumite categorii de public.

Membru al PCR, în 1989 ocupa poziţia de şef al Agenţiei NAVROM din Anvers şi, apoi, pe cea de director al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Eternul ministru al Transporturilor

Traian Băsescu nu a fost în prim-planul acţiunilor politice, destul de tulburi, care au urmat prăbuşirii comunismului, făcând parte din eşalonul doi al structurilor guvernamentale. În primul Cabinet Roman, a deţinut funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Însă, evoluţia sa ulterioară, arată că este unul dintre politicienii de cursă lungă ai anilor '90, alături de Ion Iliescu, care au reuşit fie să îşi menţină influenţa în spaţiul politic, fie să şi-o sporească. Într-o perioadă de instabilitate politică accentuată, dominată de căderi de guverne, mineriade şi alegeri contestate, Traian Băsescu şi-a păstrat funcţia de ministru al Transporturilor în mai toate formulele guvernamentale care s-au perindat la putere.

Prima întâlnire cu Stolojan

A fost ministru în Cabinetul Roman în 1991, apoi în Cabinetul Stolojan (octombrie 1991-noiembrie 1992). Modul în care a colaborat cu premierul în acea perioada nu avea să lase de bănuit nimănui că „tehnocratul” Stolojan şi „marinarul” Băsescu vor ajunge să facă tandem pentru preşedinţia României, 12 ani mai târziu. Dimpotrivă, în anii 90, cei doi au avut o relaţie conflictuală.

Desprinderea de Iliescu

Dacă în timpul manifestărilor anticomuniste din Piaţa Universităţii din iunie 1990, Traian Băsescu se afla în tabăra lui Ion Iliescu, după mineriada din septembrie 1991, ce avea să ducă la demisia Cabinetului Roman, se produce şi ruptura. Traian Băsescu şi Petre Roman se desprind de Frontul Salvării Naţionale (perceput ca un simbol al neocomunismului) pentru a pune bazele unui nou partid - Partidul Democrat. El devine deputat de Vaslui.

Singurul şef de stat suspendat

Ca deputat semnează solicitarea opoziţiei de suspendare din funcţia de preşedinte a lui Ion Iliescu, solicitare care nu a trecut însă de votul Parlamentului. Ironia istoriei face ca, la distanţă de mai bine de un deceniu, preşedintele Traian Băsescu să fie suspendat din funcţia de şef al statului de partidul lui Ion Iliescu. Slavarea sa a venit din partea românilor care au respins demiterea preşedintelui, în 2007.

În 1996 conduce campania lui Roman pentru alegerile prezidenţiale. În cel de-al doilea tur de scrutin, partidul său, declarat social-democrat, îl susţine pe candidatul dreptei Emil Constantinescu, ceea ce avea să-l readucă în guvern. Traian Băsescu ocupă funcţia de ministru al Transporturilor în Cabinetul Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.

În timpul guvernării CDR, introduce taxa de drum

„Taxa Băsescu” şi celebrele plăcuţe inscripţionate: „Aici sunt banii dumneavoastră”.

Primar de Bucureşti

10 ani de carieră politică post-decembristă îi aduc în cele din urmă alegerea ca primar al Capitalei, fief tradiţional al dreptei, în 2000. De numele primarului Traian Băsescu se leagă demolarea chioşcurilor şi operaţiunea de colectare a câinilor vagabonzi în centre speciale. Pentru eşecul celorlalte proiecte, Traian Băsescu invoca existenţa unui Consiliu ostil, dominat de PSD. De altfel, mandatul său este dominat de tensiuni politice.

Lupta pentru „Dreptate şi Adevar”

Cu un partid slăbit, de doar 7%, Traian Băsescu caută soluţia salvatoare în 2003, înainte de un nou ciclu electoral. Soluţia i-o dă liberalul Valeriu Stoica, cel care, presat de propriul partid, se retrage din funcţia de preşedinte al PNL şi îl aduce pe Theodor Stolojan la cârmă. Odată cu proiectul alianţei DA. În acest fel, cei doi foşti colegi de guvern se reîntâlnesc într-un context diferit, în care nu-şi mai permit, electoral vorbind, să îşi amintească vechile animozităţi.

Reales primar în aprilie 2004, el părăseşte Primăria Capitalei pentru Palatul Cotroceni, câteva luni mai târziu, după celebra scenă lacrimogenă a retragerii lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială.

Preşedintele jucător

La scurt timp după ce devine şef al statului, Traian Băsescu vorbeşte despre necesitatea dizolvării Parlamentului şi a declanşării alegeri anticipate. Băsescu mai anunţă că vrea Parlament unicameral. Opoziţia premierului liberal Călin Popescu Tăriceanu faţă de opţiunea preşedintelui marchează începutul unui război de guerillă între cele doua Palate. Alianţa care l-a adus la Palatul Cotroceni se destramă.

Finalul de mandat îl găseşte exact în aceeaşi stare-ameninţarea alegerilor anticipate şi referendum pentru Parlamentul unicameral.

OPINIA SPECIALIŞTILOR

• "A inclus combativitatea în definiţia politicianului dorit de români. Îşi face un obiectiv central din ruperea şi refacerea tiparelor. Conflictual, instinctual, necultivat" - Bogdan Teodorescu (politolog)
• "Un politician care nu abandonează niciodată, şi a câştigat de câte ori a avut de învins un adversar, indiferent de mijloace. Cinic, bulldog, populist, imprevizibil, sexist" - Mircea Kivu (sociolog)
• "Provocator, direct, popular, cu o excepţională capacitate de decizie în situaţii dificile. Simţ de anticipaţie cu tot curajul deciziilor. Când simte conflictul e repezit şi se aruncă în scenă. Lup" - Bogdan Lucaciu (psiholog)

VULNERABILITĂŢI:

1. Dosarul Flota - cel mai mare scandal în care a fost implicat, alături de alţi doi foşti miniştri ai transporturilor Aurel Novac şi Paul Teodoru. În dosarul instrumentat de Parchetul Naţional Anticorupţie, începând cu 2003, Traian Băsescu este cercetat pentru abuz în serviciu contra interesului public. Procurorii investighează prejudicierea statului prin vânzarea a 16 nave, în perioada 1991-2000. Judecarea procesului de către Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie începe abia în 2005, moment la care inculpatul Traian Băsescu beneficia de imunitate prezidenţială. Înalta Curte retrimite dosarul la DNA pentru reluarea anchetei. În septembrie 2007, în baza unei expertize contabile, se stabileşte că prejudiciul iniţial de 275 de milioane de euro este inexistent. Preşedintele este scos de sub acuzare, iar Dosarul flota este închis.
   
   
2. Suspendarea preşedintelui în 2007.
   
   
3. Grupul pentru Investigaţii Politice îl acuză de colaborare cu Securitatea. GIP prezintă un document „Registru cu persoanele din rândul PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate”, document în care figura şi numele şefului statului. Membrii Colegiului CNSAS afirmă că nu există niciun dosar pe numele lui Traian Băsescu.
   
   
4. Relaţia cu presa a fost una dintre cele mai controversate, episodul „ţiganca împuţită”, făcând multă vâlvă. De asemenea, una dintre temele sale predilecte este atacul la „moguli”.
   
   
5. Casa din Ştefan Mihăileanu. Culmea ironiei, câştigătorul alegerilor prezidenţiale împotriva lui "Năstase-patru case" a fost acuzat, chiar la începutul mandatului, ca, pe vremea când era primar, şi-a atribuit, ilegal, imobilul din Mihăileanu, deşi avea o altă locuinţă de protocol. Dosarul a fost închis rapid prin intervenţia avocatului preşedintelui, Elena Udrea, care a invocat chestiuni procedurale. Parchetul General a dat NUP, după ce cu două saptamâni înainte, Traian Basescu avea două intervenţii critice la adresa şefului DNA Daniel Morar.
   
   
6. Scandalul firmei de consultanţă în domeniul militar, în care a apărut numele fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu.
   
   
7. Candidatura fiicei sale, Elena Basescu, la Parlamentul European.
   
   
8. Modul în care fiica sa Ioana Băsescu şi-a achiziţionat un apartament în valoare de 800.000 euro, în carteriul omului de afaceri Puiu Popoviciu, căruia preşedintele îi ia apărarea în momentul în care acesta are probleme cu justiţia.

Sursa: Evenimentul zilei