| Mihaela Năftănăilă | Miercuri, 11 Noiembrie 2009 |
Noul tip de vaccin a fost pus la punct de experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii întrucât vaccinurile antigripale sezoniere, existente deja pe piaţă, nu protejeau împotriva noii gripe. Cele mai multe persoane fac forme medii sau uşoare ale acestei boli. Există însă şi categorii mai fragile (copiii cu probleme, gravidele) care pot ajunge la forme severe de boală şi chiar deces.
O categorie aparte de persoane, care în statele Europei Occidentele e prioritară la vaccinare, o reprezintă bătrânii cu afecţiuni cronice, care, cu toate că au risc mai mic să ia boala (se pare că virusul A/H1N1 a mai circulat în 1957), au un risc mai mare de deces dacă o fac.
Contraindicaţii pentru alergici
Vaccinul se adresează prioritar cadrelor medicale, dar şi celor cu infecţii cronice ale plămânilor, celor cu boli de inimă, de rinichi, de ficat, persoanelor cu diabet şi celor imunodeprimaţi (persoane care suferă de cancer, HIV). În SUA, complicaţiile au apărut la persoanele obeze.
Gravidele fac şi ele parte din categoriile de risc. În comparaţie cu o persoană obişnuită, femeile însărcinate au un risc de patru ori mai mare să facă boala şi de 10 ori mai mare să ajungă la ATI. Cu cât vârsta de sarcină este mai înaintată, cu atât riscurile de îmbolnăvire sunt mai crescute.
Copiii sunt de trei ori mai pre dispuşi la infecţia cu A/H1N1. În cazul lor, se recomandă vaccinarea, începând de la vârsta de şase luni. Cea mai mare problemă a companiilor producătoare de vaccin a fost să găsească voluntari de vârste mici, aşa că datele sunt colectate la un nivel minim de siguranţă.
Sunt doar câteva grupuri de persoane care au contraindicaţii la vaccinare. Aceasta nu ar trebui făcută celor care au în general reacţii alergice la vaccinuri ori celor care au alergie la ouă. Ca şi vaccinurile împotriva gripei sezoniere, şi cele împotriva A/H1N1 sunt pregătite pe ouă embrionate.
60% dintre români vor fi vaccinaţi
Pe piaţă există mai multe tipuri de vaccinuri. Cele mai cunoscute sunt Pan demrix, produs de GlaxoSmithKline, Celvapan, realizat de Baxter şi Focetria, făcut de Novartis. Mai sunt însă şi altele, cum ar fi cele produse de Sanofi-Avensis. În România, se va utili a Cantagrip, realizat de „Cantacuzino”, pentru aproape 60% din populaţie.
După cum arată Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA), două vaccinuri conţin o serie de adjuvanţi. Pandemrix (GSK) conţine AS03, iar Focetria - MF59 (Novartis).
Adjuvanţii folosiţi în producţie au stârnit o serie de controverse în ţările UE, în care vaccinurile au început să fie utilizate la scară largă. Unii specialişti spun că ar fi cancerigeni, alţii că nu prezintă niciun risc şi că sunt doar o modalitate de a asigura imunitate pe termen mai lung.
„Adjuvanţii şi stabilizatorii cresc imunitatea pe termen mai lung. Ei păstrează stabilitatea vaccinului pe termen de doi ani dar, cum oamenii nu îl folosesc decât un sezon, nu este neapărat nevoie de un asemenea component”, arată EMEA. Adjuvanţii includ săruri minerale, hidroxidul de aluminiu, emulsii de ulei.
Companiile producătoare de vaccin au reuşit să se mişte atât de repede deoarece multe date proveneau din studiile făcute pe virusul H5N1, responsabil de gripa aviară. „Era aşteptată o pandemie şi multe dintre pregătiri - machetele pentru producţia de vaccin - erau deja făcute”, a precizat Ciprian Marcu, reprezentat GSK.
Singura necunoscută era tulpina virală ce urma să circule anul acesta. După ce OMS a reuşit să o izoleze, vaccinul a fost relativ uşor de pus la punct. Vaccinul pandemic conţine antigeni virali faţă de care oamenii sunt „naivi” din punct de vedere imunologic, adică nu au imunitatea gata formată.
PORCEDURĂ
Vaccinul de sezon şi cel pandemic se fac la trei săptămâni distanţă
Vaccinarea nu doar că vă ajută să vă protejaţi de virus, dar îi protejează şi pe cei din jurul dum neavoas tră. Pe piaţă există vaccinuri realizate cu viruşi atenuaţi, cu viruşi morţi, cu şi fără adjuvanţi. În ţara noastră, se va folosi vaccin de import cu adjuvanţi (Pandemrix), pentru copiii sub 5 ani, iar pentru restul populaţiei, cel românesc.
În cazul copiilor între 6 luni şi 9 ani se recomandă două doze, administrate la interval de două săptămâni. O altă recomandare se referă la cei care decid să se vaccineze şi contra virusurilor de sezon, şi contra A/H1N1: Imunizarea nu trebuie făcută simultan, ci la trei săptămâni distanţă.
Vaccinul românesc, Cantagrip, va fi administrat într-o singură doză. „Se face în braţ, intramuscular”, a precizat profesorul Adrian Streinu-Cercel. Până la finele lui 2009, Institutului „Cantacuzino” va produce aproape 5 milioane de doze de vaccin pandemic, urmând ca, în 2010, să mai producă încă 5 milioane.
Sursa: Evenimentul zilei













Parca vaccinul Cantagrip e interzis pentru minorii sub 16 ani
RăspundeţiŞtergereInca nu e testat suficient. Probabil se va folosi dupa sarbatorile de iarna si pentru copii, cand se vor finaliza testele.
RăspundeţiŞtergereAr mai trebui adaugat ca vaccinarea gravidelor creste enorm sansele de schizofrenie la copiii nascuti.
RăspundeţiŞtergereVaccinarea ca si infectia reprezinta o stimulare imunitara a gravidei, rezultatele sunt cunoscute.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17913903?itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_RVDocSum&ordinalpos=1
Alte chestii cat de cat gasiti aici:
http://nostrabrucanus.wordpress.com/2009/11/29/pandemia-sclavilor-vaccinul-si-gravidele/
Tot pe pubmed gasiti vreo 200 de studii despre impactul activarii imunitare.
Ceea ce nu se spune este ca pericolul pentru o gravida de a contracta gripa noua intr-o forma care sa dauneze copilului este infim; dar riscul ca stimularea imunitara a gravidei generata de vaccin sa induca efecte adverse asupra fatului este imensa.
Daca riscul natural este doar o fractie de 1 % si daca STII DEJA ca stimularea imunitara a gravidei perturba sensibilul echilibru ce permite fatului sa se dezvolte .. de ce ceri expunerea a 100% din gravide la pericolul ca produsii de conceptie sa dezxvolte autism sau sa devina schizofrenici pana la adolescenta ????