| Livia Cimpoeru | Sâmbătă, 28 Februarie 2009 |
Arhitecţii vizionari au realizat un zgârie-nor revoluţionar pentru a combate încălzirea globală. Clădirea va susţine copaci în aer, la sute de metri altitudine.
Zgârie-norul CO2 va conţine până la 400 de copaci, pentru a absorbi poluarea şi pentru a converti dioxidul de carbon în oxigen.
Designerii săi, câştigători a numeroase premii, spun că acesta va fi construit lângă fabrici sau alte surse importante pentru a curăţa aerul.
Copaci pereni vor fi montaţi pe mai multe etaje susţinute de o structură de beton, înaltă de 121 de metri, astfel încât să poată filtra aerul de deasupra pământului.
Ei vor fi udaţi şi hrăniţi cu nutriente printr-un sistem de pompe acţionat de mori de vânt.
“Clădirea cu copaci va avea şi alte beneficii, precum oferirea umbrei şi răcorirea aerului în zilele caniculare ale verii, prin proprietăţie arborilor de a scădea temperatura”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei ce va realiza proiectul.
Joep Meijer, om de ştiinţă şi specialist în sustenabilitate, fondatorul Rightenvironment, a lăudat designul excepţional.
“Ar fi o investiţie grozavă în capitalul natural pentru industriile existente”, a spus el."
Sursa: Realitatea
Virusul HIV, care provoacă SIDA, evoluează rapid şi permanent, ca să evite atacurile sistemului imunitar al persoanei infectate! Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători din mai multe ţări, coordonaţi de un profesor de la Universitatea Oxford.
Savanţii au atras atenţia că un eventual vaccin ar trebui să ţină cont de profilul în continuă schimbare al virusului. Cercetătorii au descoperit că HIV se transformă, când dă peste un sistem imunitar eficace. Aşa că un eventual vaccin ar trebui îmbunăţăţit în permanenţă, la fel ca vaccinul pentru gripă.
Virusul HIV distruge sistemul imunitar şi lasă organismul expus infecţiilor. 25 de milioane de oameni din lumea întreagă au murit până acum de SIDA. Alte 33 de milioane sunt infectate cu HIV."
Sursa: Realitatea TV
Mutatiile permanente pe care se pare ca le sufera virusul HIV, la fel ca virusul gripal, creeaza dificultati in elaborarea unui vaccin.
Gheţarii din Antarctica se topesc mult mai repede şi pe suprafeţe mult mai mari decât se credea până acum, ceea ce ar putea cauza o creştere fără precedent a nivelului oceanelor, au anunţat oamenii de ştiinţă miercuri.
Sute de cercetători din peste 60 de ţări s-au întâlnit pe banchiză cu ocazia încheierii Anului Polar Internaţional 2007-2008, ajungând la concluzia că încălzirea globală atinge toată partea de vest a continentului şi nu doar pensinsula Antarctică.
Înainte, se credea că efectele încălzirii globale se resimţeau cu precădere pe fâşia de pământ ce se întinde spre America de Sud, explică Colin Summerhayes, directorul Comitetului Ştiinţific asupra Cercetării din Antarctica (SCAR), cu baza în Marea Britanie, şi membru al comitetului de conducere a Anului Polar Internaţional.
“Încălzirea constatată în peninsulă se întinde în toată partea occidentală a Antarctice”, a declarat Summerhayes pentru Associated Press. “Este neaştaptat”, a mai spus el.
Gheţarii din vestul Antarcticii pierd 103 miliarde de tone pe an. Această masă impresionantă este echivalentul masei pierdute de calotele polare din Groenlanda, explică Summerhayes. El a adăugat că fenomenul, constatat în cursul a două sezoane estivale de cercetare intensivă, a cauzat a creştere semnificativă a nivelul apelor oceanelor.
Gheţarii nu mai sunt nici blocaţi de banchiză, care este şi ea pe cale să se topească.
Potrivit lui Colin Summerhayes, nivelul oceanelor va creşte mai repede decât a prevăzut Grupul de experţi interguvernamentali asupra evoluţiei climatului (GIEC), al ONU.
În 2007, un raport al GIEC a arătat că nivelul oceanelor va creşte între 18 şi 58 de centimetri până la sfârşitul secolului, lucru care va duce la inundarea zonelor de joasă altitudine şi va duce în exil milioane de oameni.
Summerhayes declară însă că creşterea va fi mult mai mare, între un metru şi un metru jumătate."
Sursa: Realitatea TV
Efectele incazirii globale sunt imprevizibile. Scenarii se fac si se vor mai face, dar doar viitorul va dovedi care va fi evolutia climatica. Depinde insa si de masurile ce se vor lua pentru a se impiedica cresterea poluarii mediului.
Specialiştii spun că situaţia din Antarctica este mult mai dificilă decât credeau iniţial şi că zona în care gheţarii se topesc s-a extins.
Gheţarii din Antarctica se topesc din ce în ce mai repede, aria s-a extins şi pericolul ca nivelul apei să crească cu până la 91 de centimetri este tot mai mare. Acestea au fost concluziile celui mai recent studiu realizat de oamenii de ştiinţă, potrivit latimes.com
Raportul care încheia monitorizarea zonei între anii 2007 şi 2008 arată că nu doar în Peninsulă se înregistrează topiri ale gheţarilor, ci şi în partea de vest a continentului.
“Datele furnizate de către sateliţi şi de către staţiile instalate în Antarctica arată că zona în care gheţarii se topesc s-a extins.
Publicitate
Acest lucru este neaşteptat şi cu adevărat îngrijorător”, a spus Colin Summerhayes, director executiv al Scientific Committee on Antarctic Research.
Cel mai mare gheţar din Antarctica, Pine Island Glacier, se deplasează cu 40% mai repede decât acum 39 de ani şi astfel tot mai multă apă se varsă în ocean, din ce în ce mai repede. Totodată şi Smith Glacier, un alt gheţar, se deplasează cu 83% mai repede decât în anul 1992.
O altă concluzie a oamenilor de ştiinţă spune că, în fiecare an, gheţarii pierd 103 miliarde de tone. Totodată, ei avertizează cu privire la acest aspect şi spun că în cazul în care gheţarii din partea de vest a Antarcticii se topesc, nivelul apei creşte cu 1,5 metri."
Sursa: Cotidianul
Scenariu apocaliptic? Poate. Pare putin cam ireal, dar... demn de luat in considerare. Nu se stie cum va arata in viitor planeta. Iar impactul pe care il au asupra sa activitatile umane, prin poluarea care se accentueaza parca odata cu trecerea timpului, pare a fi din ce in ce mai intens.O greutate corporală prea mare este la fel de nocivă pentru organism ca şi fumatul, iar persoanele în cauză prezintă riscuri identice de moarte prematură, anunţă AFP.
Riscurile se adună dacă cele două fenomene sunt simultane, potrivit unui studiu publicat azi de British Medical Journal.
Monitorizaţi 38 de ani
Autorii studiului, condus de Martin Neovius de la Departamentul de medicină de la Institutul Karolinska din Suedia, au analizat cauza morţii la peste 45.000 de bărbaţi care au fost supuşi unor teste când aveau 18 ani. Fiecare dintre ei a fost urmărit apoi timp de 38 de ani.
Au fost întrebaţi atunci dacă fumau, în ce cantitate, precum şi care era indicele lor de masă corporală. Acesta reprezintă raportul dintre greutate şi pătratul înălţimii. O greutate normală corespunde unui indice cuprins între 18,5 şi 24,9. Persoanele supraponderale au indicele între 25 şi 30, iar cele obeze peste 30.
Acest studiu, realizat numai pe bărbaţi, completează un altul, publicat în 2005, în care au fost urmărite 100.000 de femei din Statele Unite şi care a avut rezultate similare."
Sursa: Evenimentul Zilei
Riscuri... Riscuri... Uneori nici nu ne dam seama de ele decat doar atunci cand este prea tarziu si nu se mai poate face nimic. Si poate ca nici macar atunci...
Renunţaţi să mai mâncaţi prăjeli, pateuri şi chipsuri, dar împrieteniţi-vă cu uleiul de floarea-soarelui şi cu peştele gras.
România este pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai grase mâncăruri, iar populaţia este conştientă că se hrăneşte nesănătos, arată un studiu GFK referitor la atitudinile europenilor şi americanilor cu privire la diete. Trei din cinci români susţin că propriile mâncăruri tradiţionale sunt cele mai „periculoase” pentru siluetă.
Totuşi, nutriţioniştii spun că a mânca gras nu înseamnă neapărat a mânca prost şi că ideea de a elimina grăsimile din alimentaţie este total greşită. O dietă trebuie să conţină şi grăsimi, în proporţie de 30%, dacă este posibil numai din cele de calitate. Ele hrănesc creierul şi sunt principalii „furnizori” de energie.
Confuziile europenilor legate de lipide
Un studiu prezentat la Reuniunea Internaţională a Experţilor în Nutriţie, de la Barcelona, arăta că majoritatea europenilor nu ştiu să diferenţieze grăsimile bune de cele rele. „Există o mare confuzie în ceea ce priveşte grăsimile bune şi cele rele, fapt reflectat în alimentele pe care oamenii le consumă”, a declarat profesorul Ricardo Uauy, preşedintele Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Nutriţionale.
Prăjelile vă distrug inima, peştele o hrăneşte
În categoria europenilor confuzi în privinţa grăsimilor intră şi românii, susţin specialiştii în alimentaţie. De aceea, nutriţionistul Corina Zugravu, lector în nutriţie la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, vă învaţă cum să separaţi grăsimile în două categorii: bune şi rele. „Cele bune, aşa cum sunt grăsimile din uleiuri, seminţe, nuci, peşte, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică a fiecăruia”, spune ea. Acestea curăţă arterele de reziduuri şi hrănesc sistemul nervos.
„Cele rele provin din «junk food», carne grasă, brânzeturi grase, unt şi produse lactate bogate în lipide. Ele trebuie evitate, deoarece pot cauza boli grave, atunci când sunt consumate în exces”, adaugă nutriţionistul. Printre afecţiunile pe care le pot declanşa se numără cele ale inimii, ale vaselor de sânge de la creier ori ale vaselor de sânge de la picioare.
Omega 3 şi Omega 6, în topul lipidelor de calitate
Grăsimile bune sunt cele nesaturate. Ele conţin o cantitate mare de acizi graşi nesaturaţi, au o consistenţă moale, lichidă şi se împart în două categorii: mononesaturate şi polinesaturate.
„O sursă bună de grăsimi mononesaturate o reprezintă uleiul de măsline. Cele polinesaturate se găsesc în uleiurile vegetale de rapiţă, floa rea-soarelui, in, margarinele tartinabile de calitate, nuci, alune, fistic, peşte gras”, detaliază nutri ţio nistul Corina Zugravu. O categorie importantă de grăsimi polinesaturate o reprezintă grăsimile esenţiale, care conţin acizi graşi Omega 3 şi Omega 6.
„Aceştia reglează tensiunea arterială, ajută la coagularea sângelui şi la buna funcţionare a sistemului imunitar”, precizează medicul nutriţionist. Omega 3 se găseşte în peşte gras, ulei de in şi ulei de rapiţă; Omega 6, în ulei de floarea-soarelui, ulei de porumb, seminţe de foarea soarelui.
Grăsimile rele sunt de origine animală, au o consistenţă solidă, cresc nivelul colesterolului din sânge, măresc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi se împart în două categorii: saturate şi grăsimi trans. Cele saturate se află în unt, lactate grase, brânzeturi grase, carne de porc. Grăsimile trans sunt mai dăunătoare decât cele saturate şi se găsesc în produsele de patiserie, snacksuri, fast-food, cartofi prăjiţi.
“Grăsimile bune, aşa cum sunt cele din uleiuri, seminţe, nuci, peşte, nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică.”,
Corina Zugravu, lector în nutriţie la UMF „Carol Davila”"
Sursa: Evenimentul Zilei
Se vorbeste de nutritie sanatoasa in fiecare zi. Sfaturi se intalnesc la tot pasul. Numai ca sfaturile bune sunt urmate foarte rar.Ţara noastră beneficiază, în perioada 2007-2013, de fonduri comunitare de 215 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor din domeniul biodiversităţii. Aplicaţiile de finanţare aprobate până în prezent de Ministerul Mediului însumează mai puţin de patru milioane de euro.
Fondurile europene pentru protecţia naturii, incluse în Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu, au o valoare totală de 215 milioane de euro, dintre care 172 de milioane constituie finanţarea comunitară, iar restul de 43 de milioane reprezintă cofinanţarea naţională obligatorie.
Dintre cele cinci domenii majore de intervenţie prevăzute în POS Mediu, biodiversitatea este singurul segment unde potenţialii beneficiari ai banilor europeni sunt, pe lângă autorităţile de stat, şi organizaţiile neguvernamentale, instituţii de învăţământ şi de cercetare sau muzee.
Prima sesiune de depunere a aplicaţiilor de finanţare pentru acest domeniu a fost lansată în octombrie 2007 şi s-a încheiat în luna mai a anului trecut.
48 de proiecte depuse, 15 aprobate
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului, în cadrul acestei sesiuni au fost depuse 48 de proiecte. Dintre acestea, Autoritatea de Management pentru POS Mediu din cadrul ministerului a validat mai puţin de o treime, respectiv 15 proiecte, a căror valoare însumează mai puţin de patru milioane de euro.
Conform programării privind alocarea financiară pentru perioada 2007-2013, în primii doi ani, România ar fi trebuit să contracteze prin proiecte aproximativ 24 de milioane de euro.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, cea mai mare alocare financiară, de 2,2 milioane de lei, a obţinut-o proiectul privind Managementul conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei, sit Natura 2000, al cărui beneficiar este administraţia parcului cu acelaşi nume.
Tot în categoria proiectelor majore din punctul de vedere al finanţării intră cele vizând protejarea speciilor de interes comunitar din Parcul Natural Lunca Dunării (1,8 milioane de lei) şi conservarea zimbrului în Parcul Natural Vânători Neamţ.
Niciun proiect în a doua sesiune de finanţare
La sfârşitul anului trecut, Autoritatea de Management din Ministerul Mediului a anunţat lansarea celei de-a doua sesiuni pentru depunerea proiectelor pentru protecţia naturii, sesiune deschisă până la sfârşitul lunii aprilie 2009. „În cadrul celei de-a doua sesiuni nu a fost depus, până în prezent, niciun proiect“, spun reprezentanţii Ministerului Mediului. Totuşi, potrivit autorităţilor, „în baza experienţei anterioare şi a interesului manifestat de diverse instituţii şi organizaţii, estimăm o medie de patru proiecte pentru fiecare regiune“.
Totodată, reprezentanţii ministerului spun că numărul mare al proiectelor care vor fi depuse este dat şi de simplificarea documentaţiei şi reducerea termenelor de evaluare şi de selecţie. „Faţă de sesiunea anterioară, salarizarea personalului implicat în proiect este considerată cheltuială eligibilă“, mai spun cei din minister.
Avertizaţi de Comisia Europeană
Comisia Europeană a transmis României, în vara anului 2007, o atenţionare privind declanşarea procedurii de infringement (încălcarea Tratatului de aderare) din cauza nerespectării obligaţiilor referitoare la biodiversitate.
Mai exact, România nu desemnase, la acea dată, Zonele Special Amenajate pentru păsările sălbatice şi pentru păsările migratoare. Potrivit „Directivei Păsărilor“, statele din Uniunea Europeană trebuie să delimiteze aceste zone, să asigure locuri de iernat pentru păsări şi spaţii de oprire pe rutele de migraţie.
Adoptarea imediată a unei hotărâri de Guvern care a reglementat aceste aspecte a dus la oprirea procedurii de infringement, însă Executivul de la Bruxelles a atras atenţia asupra faptului că biodiversitatea rămâne un domeniu sensibil pentru noi.
Nemulţumiri
Una dintre problemele semnalate de organizaţiile neguvernamentale vizează condiţiile de finanţare a proiectelor, mai exact faptul că salarizarea personalului implicat în proiect nu era inclusă la cheltuieli eligibile. Ministerul Mediului a anunţat că, pentru a doua sesiune de proiecte, fondurile comunitare vor acoperi şi acest segment.
Agenţia pentru Arii Protejate are trei angajaţi
Cea de-a patra axă prioritară a POS Mediu are ca principal beneficiar Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP), instituţie care trebuia înfiinţată conform obligaţiilor asumate odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Deşi accesarea fondurilor europene se putea face începând cu anul 2007, actul normativ pentru înfiinţarea ANAP nu a fost adoptat decât în luna octombrie a anului trecut.
Deşi constituită din punct de vedere legal, agenţia nu funcţionează nici până acum. Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Mediului, ANAP are în prezent numai trei angajaţi – director general, responsabilul cu activitatea economică şi un consilier.
În consecinţă, ministerul concluzionează: „În condiţiile date, este cert că nu s-au putut definitiva propuneri de proiecte pe POS Mediu, care să aibă ca unic iniţiator ANAP“.
Deşi are numai trei angajaţi şi un sediu desemnat numai teoretic, autorităţile dau asigurări potrivit cărora „primele proiecte se vor putea depune pe POS Mediu pentru runda de selecţie care va începe în data de 30 aprilie 2009“.
Investiţii blocate
O altă consecinţă a întârzierilor privind constituirea ANAP este blocarea proiectelor de investiţii din ariile naturale protejate.
Potrivit atribuţiilor legale, ANAP este organismul care reglementează situaţia investiţiilor în aceste spaţii sau măsurile compensatorii care se impun în cazul interzicerii anumitor activităţi economice în zonele respective. Or, atât timp cât această instituţie nu funcţionează, niciun astfel de proiect nu poate fi derulat."
Sursa: Adevarul
Sa fie lipsa de interes pentru protectia mediului? Sa fie retinere absolut nejustificata pentru derularea de proiecte in interesul general al societatii? Cine poate sti?
Nu îţi începi ziua până nu consumi măcar o ceaşcă de cafea? Când ajungi la serviciu mai bei câteva, pierzând, astfel, numărul lor? Înseamnă că intri în categoria marilor consumatori de cafea, despre care cercetătorii britanici spun că sunt predispuşi la halucinaţii auditive.
Persoanele care consumă zilnic mai mult de şapte ceşti de cafea sunt de trei ori mai predispuse la halucinaţii auditive decât cele care se limitează doar la una pe zi. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de psihologii Universităţii din Durham, Marea Britanie.
Cercetătorii britanici au precizat, totuşi, că nu au stabilit o legătură de netăgăduit între cofeină şi halucinaţiile auditive, spunând că este posibil ca marii băutori de cafea să aibă deja o personalitate mai predispusă către acest tip de afecţiune."
Sursa: Index Stiri
Recunosc, sunt o mare bautoare de cafea, dar doar la serviciu. Acasa ma rezum sa beau doar ceai negru sau verde, in cantitati la fel de mari. Si asta pentru ca ceaiul il pot bea in cantitati mai mari decat cafeaua, fara sa am probleme exagerat de neplacute.
Inca nu am ajuns la nivelul in care sa beau cantitati imense de bauturi energizante, fie ele ceai, cafea sau ... altele... Motive s-ar gasi... Sper sa nu ajung la acest "nivel" prea devreme...
Odata cu schimbarile climatice, Oceanul Indian Austral este supus actiunii unor vanturi puternice care agita apele si determina o crestere a dioxidului de carbon continut de fitoplanctonul din adancuri. Consecinta: o absorbtie de CO2 din atmosfera in scadere.
Agitate de vanturi din ce in ce mai violente, apele de suprafata ale Oceanului Indian se amesteca cu cele din profunzimi, aceste melanjuri facand sa apara la suprafata fitoplanctonul (totalitatea plantelor acvatice inferioare care intră în alcătuirea unui plancton). Acest fitoplancton pompeaza cu regularitate CO2 prin activitatea sa de fotosinteza. Datorita ciclului de fotosinteza marina o mare parte a surplusului de carbon degajat de activitatile umane este absorbit de apele oceanelor. Oceanele sunt principalul rezervor de carbon al planetei – un rezervor natural de carbon ce absoarbe CO2 din atmosfera, si contribuie astfel la diminuarea cantitatii acestuia. Insa oamenii de stiinta au descoperit ca agitarea fitoplanctonului de catre vanturile din ce in ce mai puternice perturbeaza ciclul fixarii carbonului de catre aceste organisme.
Incepand cu anul 1998 si pana in prezent s-au efectuat campanii repetate de masurare a dioxidului de carbon, in sudul Oceanului Indian, intre 20 si 40 grade latitudine. Avand in vedere analiza lui Nicolas Metzl si a echipei sale de cercetatori din cadrul laboratorului de oceanografie si climat al Institutului Pierre Simon Laplace (IPSL), aceasta crestere este consecinta unor schimbari climatice ce se datoreaza fluctuatiilor de presiune atmosferica intre 40 si 60 grade latitudine sudica. Aceasta disproportionalitate ingrijoratoare duce la cresterea vitezei vanturilor care are ca efect o agitare semnificativa a oceanului: apele de suprafata se amesteca cu cele din adancuri care contin o cantitate mult mai mare de dioxid de carbon produs de fotosinteza fitoplanctonului marin. In plus, cand aceste organisme acvatice inferioare mor se sedimenteaza, se descompun si imbogatesc astfel apele in CO2. Excedentul dioxidului de carbon adus din strafunduri de catre vanturile puternice conduce la scaderea capacitatii oceanului de absorbtie a CO2.
Este pentru prima data cand masurarile de teren vin sa confirme rolul schimbarilor climatice asupra ciclului dioxidului de carbon in oceanele din emisfera sudica.
Oceanele se sufoca si capacitatea lor de a absorbi surplusul de carbon slabeste. Cercetarile in domeniu s-au extins la nivel international, fiind impartite pe zone: S.U.A acopera Pacificul Ecuatorial, Japonia brazdeaza Pacificul de Nord, Marea Britanie se ocupa de Atlanticul de Nord iar Franta urmareste schimbarile din Oceanul Indian Austral. Aceasta repartizare permite actiuni complementare in vederea gasirii unei solutii globale. Scaderea captarii de carbon apare ca o problema nu numai in apele australe ci si in cele din nord.
Una dintre concluziile acestor cercetari ar fi ca patura de CO2 a scazut cu 50% din 1996 pana in 2005 in Atlanticul de Nord. Mecanismul propus de cercetatori pare a fi pentru moment legat mai degraba de oscilatiile conditiilor meteorologice decat de schimbarea climatica."
Consecintele ar putea fi dramatice, cu accentuarea efectului de sera datorat acumularilor de CO2. Fenomenul poate fi datorat unor cauze naturale sau poate fi accentuat de poluarea datorata agresiunii umane asupra mediului. Sa speram ca consecintele nu vor fi dezastruoase.
“Reciclarea deseurilor este o provocare pentru toti. Autoritatile locale trebuie sa asigure, etapizat, colectarea selectiva, trebuie sa existe un serviciu de salubrizare organizat la nivelul fiecarei localitati, colectarea selectiva a deseurilor trebuie sa creasca, transportul deseurilor de pe teritoriul localitatilor sa se faca la timp si sa se aplice legislatia conforma cu protectia de mediu”, a declarat ministrul mediului.
În opinia oficialului, trebuie sa se puna accent pe constientizarea si educarea populatiei, agentilor economici si autoritatilor publice privind impactul deseurilor asupra mediului. Din programul operational sectorial de mediu, din cele 4 miliarde de euro fonduri europene, 1,7 miliarde de euro sunt prevazute pentru gestionarea deseurilor. În perioada 2004 - 2007, acest proces se experimenteaza prin proiecte pilot, aceasta fiind si etapa de constientizare a populatiei.
Etapa 2007 - 2017 este perioada în care extinderea colectarii selective trebuie sa se realizeze la nivel national, iar în intervalul 2017 - 2022 se va realiza implementarea colectarii selective în zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.
În prezent, exista 24 de proiecte de colectare selectiva a deseurilor implementate la nivel national, urmând ca de la 1 ianuarie 2007 acest lucru sa se generalizeze.
Ultimele statistici oficiale, incluzând datele înregistrate în 2004, arata ca în România au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase si 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei îl au deseurile municipale care, în 2004, au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor.
Potrivit Planului National de Gestionare a Deseurilor, se estimeaza o rata medie de crestere a cantitatilor de deseuri municipale de 0,8% pâna în anul 2013.
În ceea ce priveste serviciile de salubritate, aceleasi statistici arata ca, în zona urbana, acestea acopera aproape în întregime necesitatile populatiei, în timp ce în mediul rural, în 2004, doar 6,5% din populatie beneficia de asemenea servicii.
Referitor la situatia existenta în Regiunea 7 Centru, eliminarea deseurilor menajere si asimilabile se realizeaza în 64 de depozite neautorizate, din care 49 în mediul urban si 15 în mediul rural, acestea ocupând o suprafata de 158 de hectare.
Depozitele de deseuri urbane si rurale nu corespund cerintelor în vigoare, urmând sa fie închise în perioada 2004 - 2017.
În regiune exista trei depozite ecologice autorizate - la Brasov, Sibiu si Sighisoara, construite în ultimii ani, cu o capacitate proiectata de 33.762.000 de metri cubi. Pe baza Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunii 7 Centru, în cadrul Programului PHARE CES 2003, proiecte mici de gestionare a deseurilor au fost selectate în vederea finantarii 13 proiecte din Regiunea 7 Centru.
Sursa: www.SMARTfinancial.ro"
Sincer vorbind, ideea este cat se poate de tentanta. Producem din ce in ce mai multe deseuri, ir aceste deseuri ar trebui reciclate, pentru a fi sursa de materii prime, o sursa extrem de ieftina. In plus, recicland deseurile, se reduce enorm poluarea mediului inconjurator.
Personal vorbind, in ultimul timp am inceput sa citesc din ce in ce mai mult. Ca atare, am inceput sa cumpar tot mai multe carti, precum si tot mai multe CD-uri audio. Multe dintre ele sunt "atasate" unor ziare sau reviste, modalitate ceva mai "ieftina" uneori de a-mi cumpara astfel de produse. Ca atare, pastrez cartile si CD-urile, iar presa, mai devreme sau mai tarziu, sunt nevoita sa o arunc, ocupand un loc destul de mare in casa. In acest caz, o cantitate destul de mare de maculatura ar putea fi o sursa de materii prime pentru alte si alte carti si reviste tiparite ulterior, cu costuri infinit mai mici si diminuand, totodata, si poluarea mediului.
Dar pana se va ajunge la un nivel destul de ridicat al reciclarii deseurilor, mai este ceva timp... Sa speram ca nu prea mult... Trebuie insa sa se schimbe si mentalitatile oamenilor.
15 aditivi alimentari, o cantitate mare de zahăr şi de grăsimi. Aceasta este reţeta după care a fost fabricată napolitana Yoo Hoo! O serie de categorii de bolnavi ar trebui să consume produsul cu precauţie.
Napolitana “Yoo hoo!” este un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional, cu un exces de glucide cu index glicemic ridicat şi absorbţie rapidă. Din această cauză pancreasul endocrin va avea de suferit, fiind nevoit să secrete o cantitate mai mare de insulină într-o perioadă scurtă de timp.
Valoarea biologică a produsului analizat este scăzută şi de prezenţa aditivilor alimentari, atrage atenţia profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Astfel, glicerina, consumată în cantităţi mari, poate provoca dureri de cap, greaţă, sete, hiperglicemie. Propilenglicolul poate produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic şi cardiotoxic. Sorbatul de potasiu poate duce la apariţia dermatitelor, alergiilor şi distruge vitamina B12. Din cauza compoziţiei, napolitana are o valoare energetică foarte ridicată. În urma analizei ingredientelor înscrise pe etichetă specialistul ne spune că produsul nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, suferinzilor de boli cardiovasculare, hepatice, renale, celor cu afecţiuni dermatologice, persoanelor cu afecţiuni ale tractului intestinal, celor cu cancere, alergicilor, astmaticilor, celor cu status proinflamator sistemic, persoanelor cu maladii neurologice şi neurodegenerative. Produsul este interzis suferinzilor de celiachie, iar diabeticii vor cere sfatul medicului înainte de a-l consuma.
ETICHETA YOO HOO!
Blat wafă cu umplutură de cremă de cacao. Ingredientele blatului: ou întreg, făină de grâu, zahăr, grăsimi vegetale, apă, emulsificatori: E471- mono şi digliceride ale acizilor graşi, E477- esterii propilenglicolului cu acizii graşi, E422- glicerină, E470a- săruri de sodiu, potasiu şi calciu ale acizilor graşi, propilen-glicol- E1520, lecitină de soia- E322, aditivi: sorbitol- E420 ca mijloc umectant, glicerină- E422, amidon modificat, substanţe de afânare E450a- difosfaţi, E500- carbonat de sodiu, carbonat de calciu- E170, mijloc de acidificare, acid citric- E330, sare, conservant: sorbat de potasiu- E202 0,1%, aromă de vanilie. Ingredientele cremei: zahăr, dextroză, cacao pudră (10/12) 7%, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, alcool, arome, stabilizator: pectine E440, conservant sorbat de potasiu E202. Conţine urme de alune."
Sursa: Jurnalul National
Stim cu totii ca copiii (si nu doar ei) sunt mari amatori de dulciuri. Si totusi putini dintre noi isi pot imagina ca tocmai aceste dulciuri, intens consumate de copii, pot contine cantitati mari de chimicale, multe dintre ele daunatoare sanatatii.
Si totusi mancam asemenea produse, uneori in cantitati mai mari decat industriale. Poate pentru iluzia unui gust bun, poate pentru nevoia imperioasa de dulciuri in unele momente. Dar nu ne imaginam niciodata ce consecinte are acest consum asupra propriei noastre sanatati.
Până în 2012, toate becurile cu filament din statele Uniunii Europene trebuie înlocuite cu becuri cu halogen. Iniţiativa aparţine Comisiei Europene şi face parte dintr-o Directivă pentru design ecologic, se arată într-un comunicat remis de Parlamentul European.
Documentul a fost înaintat în decembrie 2008, a primit aprobarea unui comitet de experţi din statele membre iar un raport pe marginea directivei va fi votat de Parlamentul European în aprilie 2009. În cazul unui vot favorabil, care se anunţă de pe acum, ţările UE vor avea timp din septembrie 2009 până în 2012 să înlocuiască toate becurile cu filament, cu amendamentul că acestea vor rămâne pe piaţă până la epuizarea stocurilor din magazine.
Potrivit Comisiei Europene, trecerea la becuri cu halogen va duce la o economie de energie însemnată. Se estimează că aceasta va fi echivalentă cu consumul anual al României sau a 11 milioane de gospodării. Totodată, emisiile de dioxid de carbon se vor diminua cu 15 milioane de tone pe an.
Economia se va resimţi şi la nivelul buzunarelor cetăţenilor. Fiecare familie ar putea face, astfel, o economie de 25-50 de euro la factura de electricitate, cu toate că becurile fluorescente sunt mai scumpe.
La nivelul UE, Irlanda a interzis deja comercializarea becurilor cu filament, cu care Edison a scos lumea din beznă.
La nivel mondial, măsura a fost deja luată de Cuba, Brazilia şi Venezuela, în 2005, şi de Australia şi Noua Zeelandă, în 2007."
Sursa: Jurnalul National
