Cristina: Selectia "Formula AS"

sâmbătă, 25 septembrie 2010

Selectia "Formula AS"

Colette, "Curtezana", traducere si note de Nicoleta Neagoe, editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), Colectia "Cartea de pe noptiera", 192 pag.

Colette, cunoscuta sub acest unic nume (putina lume stie ca avea si doua prenume, Sidonie Gabrielle), e o figura legendara a literaturii franceze din prima jumatate a secolului trecut. Personalitatea ei independenta, lipsa de prejudecati, energia si capacitatea de a le exprima artistic fascineaza si azi si mentin treaz interesul pentru o

opera delicios demodata, dar remarcabila stilistic si prin finetea analizei psihologice. Ceea ce parea curajos, scandalos chiar si pentru libertina societate pariziana de la inceputul secolului XX, e azi banalitate. Odata cu moda retro insa, noile generatii descopera in romanele ei un pregnant parfum de epoca

, un farmec al saltului inapoi in timp peste trei generatii. De aceea legenda Colette continua, alimentata atat de miscarea feminista, cat si de ecranizarile romanelor ei. Cel pe care vi-l recomand azi, al carui titlu in original e Cheri, insoteste adaptarea cinematografica a lui Stephen Frears din 2009, cu Michelle Pfeiffer si Rupert Friend in rolurile principale. Stiindu-se ca filmul vinde cartea ce a stat la baza scenariului, editura a preluat titlul acestuia, mai comercial. Insasi viata scriitoarei ar putea fi subiectul unui film senzational. Nascuta in 1873 intr-o familie provinciala modesta, Colette a avut sansa sa intalneasca un stralucit jurnalist si autor de romane lejere, cu 14 ani mai in varsta ca ea, Henry Gauthier Villars (Willy), care i-a fost Pygmalion si a luat-o de sotie in 1893. El a introdus-o in mediile artistice si mondene pariziene, dar a si exploatat-o literar, punand-o sa lucreze ca "negru" la romanele semnate de el. Dupa 13 ani de casnicie, Colette divorteaza de Willy si isi castiga existenta ca actrita de music-hall. In 1907, are un succes imens intr-o mimodrama in care se dezbraca partial pe scena, spre delirul publicului sedus de personajul turbulent si provocator, cu care ajunge sa o identifice. In aceeasi perioada, cu lectia scrisului deprinsa de la Willy, isi incepe si cariera de jurnalista publicand articole, reportaje si cronici dramatice la "Le Matin". Fiindca cititorii o apreciaza, i se incredinteaza rubrica literara (ea e cea care l-a descoperit pe Georges Simenon) si sfarseste prin a se marita cu Henri de Jouvenel, redactorul sef al ziarului, cu care are o fiica. In paralel cu gazetaria, incepe sa publice in anii 1920 si romane care se vand atat de bine, incat, dupa al doilea divort, traieste exclusiv din scris. Chiar si dupa o a treia casatorie, la 62 de ani, isi continua cu harnicie cariera de romanciera, stimulata de iubirea publicului, gloria si onorurile primite. Venerabila, dar inca nastrusnica doamna tintuita de artrita intr-un scaun cu rotile e, dupa razboi, o institutie, iar cand moare, in 1954, i se fac funeralii oficiale. Exegetii ei o numesc si azi "Collete cea fericita", fiindca a stiut sa se bucure de viata si si-a adunat ca o albina din propriile experiente mierea romanesca, delectabila, iata, si azi. Sansa de supravietuire a romanelor ei e tocmai patina timpului, valoarea lor muzeistica. Daca cititi "Curtezana", veti vedea ce bine conservata e in pagini o lume de acum un secol - cu demi-mondene, gigolo, rentieri, servitori - descrisa cu remarcabil talent descriptiv, in asa fel incat o vezi cu mobile, costumatii, cladiri, strazi si parcuri pariziene. In centrul romanului sta povestea amaruie a unei pasiuni nefiresti, dintre o femeie matura, Lea, imbogatita de pe urma barbatilor ce o intretinusera, si fiul unei colege de "meserie", Fred Peloux, supranumit Cheri, cu 24 de ani mai tanar. Capricios, cinic, si de un farmec desuchiat, josnic si imoral, Cheri e obsedat psihanalizabil de figura matern-senzuala a Leei, de care nu se poate desprinde nici dupa casatoria de convenienta cu o tanara blanda si iubitoare. Subtila e analiza psihologica a seducatoarei aflate in pragul batranetii, a frustrarilor ei, iar relatia de cuplu Lea-Cheri e povestita de Colette (care in 1920, cand a aparut romanul, avea cam varsta eroinei lui), cu o luciditate implacabila, uneori cruda, care o salveaza din patos si melodrama.