Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, în scădere cu 0,11puncte procentuale faţă de anul 2008. La sfârşitul anului 2009, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 42.420 salariaţi, în scădere cu 1082 salariaţi faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2008.
Din totalul sumelor destinate cercetarii în cele patru sectoare de performanţă (companii, non-profit, invatamant superior si sectorul guvernamental), 2,07 miliarde de lei au fost dati pe cheltuieli curente, respectiv 88,1% şi doar 279,7 milioane lei au fost alocati investitiilor (11,9%.)
Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, a scăzut cu 3,8 puncte procentuale în anul 2009 faţă de anul 2008.
În anul 2009, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere cu 7,2 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2008, respectiv de la 49,5% la 42,3%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2009 o creştere de 6,3 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 42,5% la 48,8%. Pentru dezvoltarea experimentală, din cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 8,9%. Vezi in finalul articolului diferentele dintre cele 3 tipuri de cercetare.
După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2009, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, dar în scădere comparativ cu anul trecut (54,9% faţă de 70,1% în anul 2008), urmate de sursele de la întreprinderi în creştere comparativ cu anul 2008 (34,8% faţă de 23,3%).
Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitǎţile din sectorul guvernamental (49,3%), urmate de unitǎţile din sectorul învǎţǎmânt superior (35,3%) şi unitǎţile din sectorul întreprinderi (15,1%).
Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2009, a înregistrat o pondere de 0,48%, comparativ cu 0,58% în anul 2008. Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,26% în anul 2009, faţă de 0,41% în anul 2008.
Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice 46,9%, urmat de domeniul ştiinţelor naturale şi exacte cu o pondere de 14,1%. Numărul cercetătorilor din aceste domenii este semnificativ, respectiv 14.381 persoane (din care 38,2% femei) în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice şi 4.111 persoane (din care 45,9% femei) în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte.
Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2009, după orele efectiv lucrate, 56,0% au lucrat cu normă întreagă şi 44,0% cu normă parţială.
Pe grupe de vârstă, în cadrul cercetătorilor, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat o creştere cu 4,7 puncte procentuale a ponderii persoanelor cu vârstă de până la 34 ani (29,1% faţă de 24,4%). Ponderea cercetătorilor cu vârsta între 35 şi 54 ani s-a menţinut relativ constantă, respectiv 47,3% .
Cercetarea-dezvoltarea experimentală (denumită în continuare cercetare-dezvoltare) cuprinde:
• cercetarea fundamentală, activitate experimentală sau teoretică iniţiată în primul rând, pentru acumularea de noi cunoştinţe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor şi faptelor observabile fără să aibă în vedere o aplicaţie deosebită sau specifică;
• cercetarea aplicativă, activitate de investigare originală în scopul acumulării de noi cunoştinţe, fiind însă orientată, în principal, spre un scop sau un obiectiv practic specific;
• dezvoltarea experimentală, activitate sistematică, ce se foloseşte de cunoştinţele existente acumulate de pe urma cercetării şi/sau a experienţei practice în vederea lansării în fabricaţie de noi materiale, produse şi dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor deja existente.
Sursa: Hotnews
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu