- Vezi in text implicatiile economice ale hotararii CEDO. Avocatul Gheorghe Piperea: Statul roman ar trebui sa scoata din buzunar 4 miliarde de euro sau sa emita obligatiuni scandente la zece ani. Fondul Proprietatea, ca mecanism de despagubire, este istorie
- UPDATE Asociatia pentru Proprietate Privata: Spre deosebire de atatea alte situatii similare cand Romania a fost obligata sa plateasca sume de bani celor care au chemat in judecata statul roman, autoritatile au fost obligate prin hotararea de astazi ca in termen de 18 luni de cand ramane definitiva aceasta hotarare sa adopte masuri legislative concrete pentru rezolvarea problemei proprietatii
Prin hotararea pronuntata, CEDO constata ca a fost incalcat articolul 6 alineatul 1 din Conventie (privind dreptul la un proces echitabil) si articolul 1 din Protocolul nr.1 in cazurile Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru si obliga statul roman "sa ia toate masurile pentru a asigura drepturile garantate de art 6 alineatul 1 din Conventie si articolul 1 din Protocolul nr. 1, in contextul cauzelor similare cu prezentul caz, in acord cu principiile stabilite in conventie.
Aceste masuri trebuie sa intre in vigoare in 18 luni de la data pronuntarii prezentei hotarari". Prin hotarare, CEDO decide sa suspende, pentru 18 luni, examinarea oricaror cazuri similare si condamna statul roman sa le plateasca reclamantelor Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru despagubiri in valoare de 65.000 de euro iar reclamantei Ileana Florica Solon despagubiri in valoare de 115.000 de euro si 3.151 euro.
In cazul Atanasiu si Poenaru impotriva Romaniei, obiectul cauzei il reprezinta un imobil situat in Bucuresti, nationalizat in baza decretului 92/1950 si vandut de catre stat chiriasilor in decembrie 1996. In data de 4 iulie 2001, reclamantele au formulat notificare la Primaria Bucuresti in temeiul Legii 10/2001 cu privire la intreg imobilul. Notificarea reclamantelor nu a fost inca solutionata, motivul invocat fiind lipsa unor documente la dosar.
In cazul Solon impotriva Romaniei, obiectul cauzei il reprezinta un teren in suprafata de 2140 mp, situat in Craiova. Procesul incepe in iunie 2001 iar in martie 2009, Universitatea Craiova emite o decizie in care propune despagubiri in favoarea reclamantei, potrivit Legii 247/2005.
Avocatul Gheorghe Piperea despre implicatiile deciziei CEDO:
- Cauza pilot inseamna ca se pronunta intr-un caz model si ca toate celelalte procese vor avea aceiasi solutie. Asta inseamna ca toate cele cateva sute de dosare pe rolul CEDO au aceiasi solutie si ca statul roman este intr-o culpa grosiera in ce priveste chestiunea despagubirilor.
- Pana acum, statul a fost condamnat sa plateasca peste 15 milioane de euro, din care statul roman n-a platit pana in momentul acesta nici macar 5%. In momentul pronuntarii acestei cauze pilot, si aici este importanta ei covarsitoare, daca in 18 luni nu schimbam legislatia de o asemenea maniera incat sa fie corecta conform CEDO, riscam suspendarea din Consiliul Europei sau chiar excluderea din Consiliu. O asemenea sanctiune nu a primit nici macar Rusia sau Turcia, care sunt in topul condamnarilor la CEDO. Daca se intampla asta, e o catastrofa pentru democratia din Romania.
- Consecintele financiare: Din 2005, avem un mecanism prin care statul roman a inteles sa rezolve problema despagubirilor. Se numeste Fondul Proprietatea. Fondul s-a creat ca vehicul pentru aceste despagubiri. Timp de doi ani, CEDO a condamnat Romania pe motiv ca Fondul nu este un mecanism functional de despagubire, cate vreme nu e listat la bursa. Din acest moment, putem sa spunem ca Fondul Proprietatea, ca mecanism de despagubire, intra in istorie. El poate sa devina ce vrea, Fond de Investitii, etc, dar nu mecanism de despagubire. CNVM si BVB vor trebui sa verifice si daca acest Fond, care era un mecanism de despagubire si care acum, conform CEDO nu mai este, mai poate fi listat la Bursa ca atare.
- AGA de la Fondul Proprietatea a modificat actul constitutiv al Fondului Proprietatea in sensul ca este un Fond de Investitii si nu doar un simplu mecanism de despagubire. Altfel spus au prefigurat aceasta decizie a CEDO.
- Daca nu avem un mecanism de despabugire, atunci se pune intrebarea justificata: oare cum isi vor obtine banii cei peste 100.000 de oameni care sunt in aceasta situatie. Pentru ca sunt ani de zile in care dosarele lor dospesc pe la Primarii, campioana este Primaria Bucuresti, fara sa li se emita oamenilor titluri de despagubiri. Acum, in urma hotararii CEDO, nu se mai pot elibera titluri, toata activitatea acestor comisii se suspenda.
- Din pacate, singura solutie in momentul de fata este ca fostul proprietar sa dea in judecata primaria. Guvernul poate sa dea o ordonanta sau sa-si asume raspunderea pe o lege care sa reglementeze corect problema despagubirilor. Adica sa scoata bani din buzunar, sa emita statul roman obligatiuni in valoare totala de 4 miliarde de euro care sa fie scadente in zece ani. Omul, daca are nevoie de bani, vinde imediat obligatiunile. Daca nu, asteapta maturitatea peste zece ani si incaseaza despagubirea plus dobanda la bondurile respective. Deci, 4 miliarde este suma totala pe care statul trebuie sa o plateasca fostilor proprietari drept despagubiri, este exact capitalul social initial al Fondului Proprietatea.
CEDO s-a pronuntat de mai multe ori, inca din 1999, asupra ineficientei dispozitiilor interne succesive ale mecanismului de restituire a proprietatilor nationalizate in perioada comunista sau de acordare efectiva a despagubirilor in absenta restituirii.
Incepand cu hotararile Viasu, Katz si Faimblat, CEDO a constatat o problema structurala a acestui mecanism, sugerand adoptarea unor masuri legislative, administrative si bugetare pentru ca procedura pusa in aplicare de legile de restituire sa devina coerenta, accesibila, rapida si previzibila.
Procedura hotararilor pilot este o procedura noua dezvoltata de CEDO in ultimii ani, in scopul de a rezolva grupuri mari de cauze repetitive care au ca obiect acelasi tip de incalcare a Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului. Scopul acestei proceduri este obligarea autoritatilor interne in eliminarea problemelor structurale care au determinat un numar mare de cauze identice pe rolul Curtii.
Prima procedura pilot a fost utilizata de Curte in anul 2004, in cauza Broniowski contra Poloniei. Cauza a fost finalizata cu succes in 2008. Proceduri pilot sunt in curs de desfasurare si cu privire la alte state care au aderat la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale: Rusia (cazul Burdov) si Moldova (cauza Olaru).
Sursa: Hotnews













0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu