Legea pensiilor este constituţională. Preşedintele o retrimite în Parlament

Foto

Legea sistemului unitar de pensii publice este constituţională, a decis Curtea Constituţională, care a respins sesizările PNL şi PSD+PC.

 

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

 

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curte va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Plenul Curţii Constituţionale s-a întrunit în şedinţă şi pe 29 septembrie pentru a soluţiona sesizările referitoare la neconstituţionalitatea Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Biroul de presă al CC preciza atunci că, „având în vedere cererea formulată de unii judecători pentru o mai bună studiere a problemelor ce fac obiectul celor două sesizări”, plenul Curţii Constituţionale a decis întreruperea deliberării şi reluarea acesteia în 6 octombrie.

 

Ce efect poate avea ancheta Parchetului?

 

Unul dintre principalele argumente cu care contestatarii au atacat legea la Curtea Constituţională a fost lipsa cvorumului la votul final dat pe actul normativ, fapt care, potrivit contestatarilor, încalcă normele constituţionale referitoare la procedura de legiferare.

 

De altfel, PSD a anexat sesizării de neconstituţionalitate şi plângerea penală pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) împotriva preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi a secretarului Sever Voinescu, pe care îi acuză de abuz în serviciu, fals şi uz de fals.

 

Plângerea fost înregistrată în 28 septembrie de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă ICCJ, cauza deschisă pe baza acesteia fiind în faza actelor premergătoare.

 

Avocaţii consultaţi de Sfin susţin că, în ipoteza în care, în urma cercetărilor efectuate, Parchetul va decide începerea urmăririi penale, iar aceasta se va finaliza cu un proces în instanţă în urma căruia se va da o sentinţă definitivă şi irevocabilă care să consfiinţească faptul că Legea pensiilor a fost adoptată ilegal, această lege ar urma să devină nulă de drept.

 

O astfel de sentinţă ar constitui un argument pentru o eventuală decizie de neconstituţionalitate a legii, ca urmare a încălcării normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare.

 

Până la un astfel de deznodământ ipotetic, însă, legea urmează să intre în vigoare după promulgarea ei de către preşedintele României şi publicarea în Monitorul Oficial, dacă preşedintele nu va face uz de dreptul său constituţional de a cere, o singură dată, reexaminarea ei.

 

Potrivit Opoziţiei, această lege, având caracter organic, a fost adoptată fără ca în sala de şedinţă să fie numărul minim necesar de deputaţi, respectiv 167, ci doar 80-100. La sesizarea depusă de PNL la Curtea Constituţională a fost ataşat un CD pe care sunt filmuleţe şi fotografii preluate de pe site-ul Camerei Deputaţilor şi de la două televiziuni, care conţin imagini de la şedinţa în care a fost adoptată Legea privind sistemul unitar de pensii.

 

Curtea nu se putea pronunţa pe legalitatea votului

 

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că social-democraţii respectă decizia Curţii Constituţionale, dar că îi vor cere din nou preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge Legea pensiilor, adoptată prin „fraudă”, în caz contrar urmând să declanşeze procedura de suspendare a acestuia.

 

Pe de altă parte, Ponta a admis, cu două zile înainte de decizia Curţii, că aceasta nu se poate pronunţa asupra legalităţii votului final dat pe actul normativ contestat, respectiv asupra lipsei cvorumului reclamată de Opoziţie.

 

„Legea pensiilor trebuie să revină într-un circuit legal şi corect de adoptare. Curtea Constituţională nu se va putea pronunţa şi nu vreau să se creeze false impresii. Curtea Constituţională nu poate să numere voturi în sală, asta poate să o facă doamna Anastase sau domnul Voinescu, iar dacă au fraudat – pentru că au fraudat acele voturi – Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după care instanţa penală, se vor pronunţa privind sancţiunea penală”, declara Ponta, luni, 4 octombrie.

 

Pe de altă parte, potrivit specialiştilor în drept constituţional, preşedintele României poate solicita Parlamentului reexaminarea unei legi pentru orice motiv, legat de fondul acesteia, de procedura de adoptare, de oportunitatea adoptării sau chiar de aspecte ţinând de redactare.

 

Decizia Curţii a apreciat leul

 

Referinţa BNR a coborât cu 0,8 bani, la 4,2718 lei/euro, leul trecând pe apreciere până la jumătatea şedinţei, iar potrivit dealerilor, decizia Curţii Constituţionale asupra legii pensiilor, care constituie un pas important pentru acordul de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană, a ajutat leul să se întărească faţă de euro.

 

La deschidere, băncile au afişat cotaţii în jur de 4,2810 lei/euro, aproape de nivelul de marţi seară, când euro era schimbat pentru 4,2795 - 4,2815 lei. Ulterior, cursul a urcat treptat, iar la ora 10:30, operaţiunile se realizau la 4,2835 - 4,2860 lei/euro.

Cu puţin înainte de ora 13:00, euro era transferat pentru 4,2670 - 4,2700 lei, iar minimul din prima parte a zilei a fost de 4,2650 - 4,2670 lei/euro.

Potrivit unor surse guvernamentale, citate de Mediafax, FMI ar fi cerut Guvernului, în august, să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată rapid de Parlament, cel târziu până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat şi împins măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii sunt în vacanţă şi revin la lucru abia la începutul acelei luni, astfel că nu există timp suficient de încadrare în termenul solicitat.

Jeffrey Franks (FMI), înainte de decizia Curţii: „Am toate motivele să cred că lucrurile vor merge bine de data asta”

 

„Am toate motivele să cred că lucrurile vor merge bine de data asta”, a declarat, pentru Bloomberg, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, înainte de anunţul privind decizia Curţii Constituţionale de a respinge sesizările de neconstituţionalitate la adresa Legii sistemului unitar de pensii publice.

 

„Dacă aceste ajustări (ale sistemului public de pensii – n.r.) nu se fac acum, calculele noastre arată că, în 15 până la 20 de ani, deficitul bugetului de pensii va ajunge la 6% din PIB, ceea ce este cu totul nesustenabil”, a spus Franks.

 

În iunie anul acesta, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională diminuarea cu 15% a pensiilor de stat, prevăzută în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, asupra căreia Guvernul îşi asumase răspunderea în Parlament. Ulterior, Executivul a decis majorarea TVA de la 19 la 24%, ca măsură compensatorie.

Punctul de pensie va fi indexat doar din 2012 – an electoral

 

Valoarea punctului de pensie va rămâne la nivelul actual, de 732,8 lei, şi va putea fi majorată doar începând cu anul 2012, potrivit Legii unitare a sistemului public de pensii, aflată pentru promulgare la preşedintele României, după ce Curtea Constituţională a decis că legea nu contravine Constituţiei.

 

„La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei”, se spune în lege, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011.

 

Legea prevede o formulă de majorare a punctului de pensie, în funcţie de rata inflaţiei şi de evoluţia anuală a câştigului salarial mediu brut, însă aceste prevederi urmează să intre în vigoare doar de la 1 ianuarie 2012, se stipulează în lege.

 

Cum se va majora punctul de pensie

 

Potrivit legii, începând cu 2012, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situaţia în care unul dintre aceşti doi indicatori, realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se va utiliza indicatorul cu valoare pozitivă.

 

În situaţia în care ambii indicatori au valori negative, se va păstra ultima valoare a punctului de pensie.

 

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent.

 

Legea prevede că procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se va reduce gradual cu câte 5 procente în fiecare an, astfel încât, începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se va majora anual doar cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

 

La cât ar putea ajunge punctul de pensie în 2012?

 

Pentru 2011, BNR a prognozat o rată anuală a inflaţiei de 3,1%, nivelul ţintit de BNR fiind de 3%. Pentru acest an, Banca Naţională are o prognoză de inflaţie de 7,8 – 8% şi o ţintă de 3,5%. În august, inflaţia anuală a fost de 7,58%.

 

Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică, pentru 2011, un câştig salarial mediu brut de 2.022 lei, în creştere cu 5,86% faţă de nivelul de 1.910 lei prognozat pentru 2010.

 

Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), aferente lunii august 2010, arată că salariul mediu brut a fost de 1.846 lei, cu 1,2% mai mic faţă de luna precedentă şi cu 3,35% sub nivelul estimat de CNP pentru 2010.

 

Luând în calcul prognozele BNR şi CNP şi aplicând formula de indexare prevăzută de noua lege a pensiilor, rezultă că, în 2012, valoarea punctului de pensie ar putea creşte cu 6,03%, de la 732,8 la aproape 777 lei (776,98). 

 

De altfel, Strategia fiscal-bugetară a Executivului prevede, pentru 2012 – an electoral - o creştere economică de 3,9% şi o majorare cu 7% a cheltuielilor bugetare, sumele suplimentare fiind alocate în principal pentru investiţii, asistenţă socială şi salarii.

 

Până acum, se indexa cu inflaţia prognozată

 

Legea 19/2000, încă în vigoare, prevedea că pensiile se indexează, în luna decembrie a fiecărui an, nu cu rata reală a inflaţiei, consemnată în anul respectiv, ci cu cea prognozată de BNR pentru anul următor.

 

Articolul 80 al Legii 19/2000 pri­vind sistemul public de pensii prevede că „Valoarea unui punct de pensie (...) se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata inflaţiei, prognozată pentru anul bugetar ur­mător de instituţia cu a­tri­buţii în domeniu”.   

 

BNR a adoptat regimul de ţintire directă a inflaţiei în 2005 şi a reuşit să-şi atingă o­biectivul într-un singur an, respectiv în 2006, când rata a­nua­­lă a inflaţiei de la sfârşi­tul anului, de 4,87%, a fost sub ţinta a­nunţată, de 5%, plus sau minus un punct procentual.

În 2005, BNR a ratat de puţin o­biectivul de inflaţie fixat, iar în 2007 nivelul inflaţiei anuale de la finalul anului - de 6,57% - a fost semnificativ peste ţinta de 4%, plus sau mi­nus un punct procentual (3-5%).

 

La finalul lui 2008, rata anuală a inflaţiei a fost de 6,3%, semnificativ peste ţinta de 3,8%, plus sau minus un punct procentual (2,8-4,8%). Rata anuală a in­flaţiei a urcat la finalul anului trecut la 4,74%, în timp ce BNR avea, pentru 2009, o ţintă de inflaţie de 3,5%, plus sau mi­nus un punct procentual (2,5-4,5%).

Preşedintele retrimite Legea pensiilor la Parlament

 

Traian Băsescu a declarat, joi, că retrimite Parlamentului Legea sistemului unitar de pensii publice, precizând că va solicita stabilirea vârstei de pensionare a femeilor la 63 de ani.

 

Preşedintele a spus însă că la nivelul Administraţiei prezidenţiale a fost analizată legea şi s- a constatat că se instituie vârsta standard de pensionare la femei şi bărbaţi la 65 de ani. "Sunt un susţinător fără rezerve al egalităţii de şanse, dar şi al egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în faţa legii", a precizat Băsescu.

 

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat, miercuri, că vârsta de 65 de ani pentru pensionarea femeilor va fi necesară din 2030.

 

Sursa: Saptamana Financiara