Reducerea datoriei publice. De unde au taiat celelalte tari europene si cat timp le-a luat? (II)

Sa luam tipurile cheltuieli guvernamentale, care sunt mult mai probabil să ducă la o reducere majora a datoriilor fata de cresterea veniturilor. Datele ( pe care le puteti vedea cu ochiul liber in tabelul de mai jos) arata ca cele mai eficiente reduceri a datoriei publice s-au obtinut taind nu din investitii, ci din prestatiile sociale, din consumul guvernamental si din salariile bugetarilor, in aceasta ordine. Repet, cifrele sunt obtinute in urma monitorizarii a 191 de  episoade de reducere a datoriilor, perioada monitorizata fiind  1985-2009, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Prin urmare, pe categorii, avem asa:

1. subvenţii plătite de către administraţia publică,
2. prestaţii sociale, inclusiv cele de securitate socială, pensii pentru limită de vârstă plătite şi prestaţiile de asistenţă socială, cum ar fi indemnizatiile pentru cresterea copilului si celelalte
3. consumul guvernamental de bunuri şi servicii,
4. remunerarea angajaţilor bugetari
5. formarea brută de capital fix a guvernului (investitiile, mai pe sleau).
Tabelul (click pe el pentru contemplarea in integralitate) afişează de la an la modificările pe componente ale

De unde si ce taiem

Foto: Hotnews

cheltuielilor publice în timpul consolidarii acestora. Asa cum se poate observa, se taie din orice, mai putin din investitii. Singura excepţie pare a fi componenta „formarea brută de capital fix”. Mai mult, reducerile de beneficii sociale par a fi relativ mari, urmate de consumul guvernamental şi de remunerarea salariaţilor

Rezultatele indică faptul că acea consolidare bazata pe reducerea beneficiilor sociale şi salariile guvernului ar putea să ducă la o cea mai eficace reducere a datoriilor.

• Cresterea economica si reducerea datoriei. O crestere economica de 1% poate duce la o reducere a datoriei cu 9 %

Guvernele din economiile avansate au, în general, un număr limitat de optiuni pentru reducerea datoriei lor publice. Pe de o parte se pot ajusta politicile fiscale prin orientarea unui eventual excedent bugetar primar catre reducerea nivelului datoriei sau, pe de altă parte, pot incerca sa obtina o crestere economica (virgulita) care sa te dez-indatoreze.
Mai sunt două opţiuni suplimentare care au insa efect limitat in reducerea datoriei si nu sunt deloc recomandate de specialisti: e vorba de inflatie si SFA (stock-flow adjustement-  diferenta de variatie dintre  datoria publica guvernamentala si deficitul sau surplusul bugetar intr-o anumita perioada de timp).
Datele arata ca reducerea datoriei publice in termeni anuali s-a situat intre 3,4 puncte procentuale în medie (in cazul tarilor care aveau ecedent bugetar) si 2,3 puncte procentuale (tarile cu usor deficit). În plus, s-a mai  observat că majorările de venituri nu par să fi indus reduceri ale datoriei, în timp ce scăderea cheltuielilor au avut o contributie semnificativa.
Tendinţa de creştere reală a economiei este si ea un factor important pentru succesul dez-indatorarii. O crestere economica de 1% poate duce la o reducere a datoriei cu 9 %, arata studiile.  Asa se face ca punerea în aplicare a politicilor macroeconomice solide şi structurale, ca si promovarea creşterii economice este esenţială pentru o reducere majora a datoriilor. (Vezi si prima parte a articolului)
Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa