marți, 30 noiembrie 2010

Târg naţional de produse ecologice şi tradiţionale ediţia a III-a, 17-19 decembrie 2010

Iaşi, Parcul Bisericii Toma Cozma
Cititi si: Târg naţional de produse ecologice şi tradiţionale ediţia a II-a, 5-7 noiembrie 2010 Iaşi, Parcul Bisericii Toma Cozma
În dorința de a veni în întâmpinarea Sărbătorilor de iarnă cu un moment adecvat pentru pregătirile specifice în plan culinar, dar și al sănătății, pentru a stimula interesul cetățenilor pentru produsele naturale, nealterate chimic, genetic sau în orice alt mod, și pentru adoptarea unei alimentații sănătoase, în perioada 17-19 decembrie 2010, Bioma Agro Ecology Co organizează la Parohia Toma Cozma din Iaşi, cea de-a treia ediţie a Târgului naţional de produse ecologice şi tradiţionale, ECOagrIS.
Ca și la primele două ediții, și-au anunțat participarea mai multe societăți cu activitate în acest domeniu din peste zece județe din toate zonele țării.
Expoziţia cu vânzare se va desfăşura în Parcul Bisericii Toma Cozma din Iaşi (Str. Toma Cozma, nr. 41, în apropierea Liceului „C. Negruzzi”), iar intrarea va fi liberă.
Publicul larg va putea găsi aici diferite produse de calitate:
·        alimente bio şi produse tradiţionale din renumite zone ale ţării (produse din carne, brânzeturi, prăjituri de casă, miere de albine etc.)  produse naturiste, suplimente nutritive naturale, vitamine;
·        dulciuri, băuturi (pălincă naturală, vin ecologic), ceai, siropuri şi produse dietetice;
·        produse apicole uleiuri naturale, tincturi şi extracte din plante, plante medicinale
·        cosmetice, produse de îngrijire personală
·        inputuri autorizate pentru agricultura ecologică şi protecţia mediului
·        detergenţi şi soluţii bio pentru casă, ambalaje ecologice
Din Programul evenimentului:
  • Vineri, 17.12.2010
- ora 13.00 – deschiderea oficială a târgului cu vânzare
- ora 14.00 – conferința de presă
  • Program de vizitare:
- Vineri, 17.12.2010 şi Sâmbătă, 18.12.2010: 10.00 – 18.00
- Duminică, 19.12.2010: 10.00-14.00
Pentru Deschiderea oficială a evenimentului au fost lansate invitaţii: Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Primarului Municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita precum şi altor numeroase personalități ieșene și specialiști în domeniu.
Sponsori: Primăria Municipiului Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Tipografia Croma Line, RODOTEX, DAS, NEOSIM, ROFILCO, ART LUCE, Centrul Comercial Felicia, Carrefour
Parteneri Media: TVR Iaşi, Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Trinitas Studioul Iaşi, Ziarul de Iaşi, Iasi Fun, România Liberă, Curierul de Iaşi, Ziarul Lumina Ediţia de Moldova,  Șapte seri, Inoras.ro, Salon TV, Revista Ferma, Recolte bogate, Doxologia, Stiri.Rol, Ziare.ro, Amos News, Eco Magazin

România a derulat un studiu pentru controlul eroziunii costiere la Marea Neagră, de 385.772 dolari

România a derulat în perioada septembrie 2007-august 2009 un studiu amplu despre controlul eroziunii costiere în zona nordică a Mării Negre, pentru care a primit 385.772 dolari de la Agenţia Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare, au declarat pentru NewsIn reprezentanţi ai Ministerului Mediului.Litoral
“USTDA (Agenţia Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare) a oferit un grant Ministerului Mediului, în valoare de 385.772 $ pentru realizarea studiului Asistenţă tehnică pentru controlul eroziunii costiere la Marea Neagră – Proiect Faza I. Studiul a fost implementat de un consorţiu coordonat de firma americană Black&Veatch”, au declarat reprezentanţii Ministerului Mediului.
Cititi si: Rezultatele dezbaterii Planului Strategic de Acţiune, pentru Marea Neagră
Aceştia au adăugat că studiul a fost realizat pentru zona nordică a litoralului românesc, respectiv extremitatea estică a Deltei Dunării şi Capul Midia.
Faza I a programului a cuprins evaluarea necesarului de date spaţiale pentru sistemul integrat de modelare a zonei costiere, precum şi specificaţiile privind partea de software şi hardware pentru programul de monitorizare a datelor spaţiale şi sistemul de management al datelor, în contextul unor aplicaţii GIS (Geographic Information Systems) pentru zona costieră românească.
În plus, faza I a inclus şi definirea unui cadru general de implementare pentru programul Coasterosion, precum şi identificarea instituţiilor din România care ar putea oferi sprijin pentru realizarea acestui program.
“Am realizat o analiză critică a metodelor de modelare numerică, disponibilitatea datelor şi a datelor necesare pentru un Sistem de Management al Datelor Geospaţiale, pentru a susţine un sistem de Management Integrat al Zonei Costiere (ICZM). Menţionăm că acest sistem de management pune în armonie dezvoltarea economică cu conservarea şi protejarea mediului natural din zona costieră. Au fost făcute analize economice, instituţionale, financiare, de mediu şi de impact al studiului asupra dezvoltării ale programului Coasterosion şi au fost identificate două recomandări specifice de proiecte în zona costieră: Transferul de sedimente şi alimentarea artificială a plajelor dintre Sulina şi Sfântu Gheorghe, respectiv Alimentarea artificială a plajelor dintre Portiţa şi Periboina”, au mai arătat reprezentanţii instituţiei.
Pentru acestea, ministerul are în vedere realizarea de proiecte şi depunerea lor pentru a obţine finanţare prin programul operaţional sectorial (POS) Mediu, în cadrul axei specifice.
Ministerul Mediului a mai precizat că programul de control al zonei costiere (Coasterosion Program) cuprinde patru faze, iar în prezent se lucrează la termenii de referinţă pentru faza a II-a şi identificarea surselor de finanţare pentru aceasta.
“Faza a II-a presupune obţinerea şi implementarea de hardware şi software pentru tehnologia de achiziţie de date spaţiale şi informaţii necesare pentru a crea modele numerice pentru gestionarea regională a zonei costiere, precum şi modele de analiză, care vor oferi mijloacele pentru evaluarea alternativelor de management al zonei costiere în ceea ce priveşte controlul eroziunii costiere”, au explicat reprezentanţii ministerului pentru NewsIn.
Faza a III-a constă în realizarea studiului de fezabilitate privind măsurile structurale şi nonstructurale pentru controlul eroziunii costiere a ţărmului românesc al Mării Negre, iar ultima fază are ca obiect implementarea proiectelor legate de controlul eroziunii costiere.
La finalizarea sa, programul ar urma să ofere baza cunoaşterii dinamicii complexe a sedimentelor de pe întreaga zonă costieră românească şi să furnizeze soluţii durabile pentru îmbunătăţirea şi refacerea acestei importante resurse economice şi ecologice.
Anterior, România a derulat un proiect similar şi în zona sudică a litoralului, cu ajutor de la Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA).
Sursa: NewsIn

România va folosi 75 milioane dolari până în 2013 pentru controlul integrat al poluării cu nutrienţi

România va derula până în 2013 un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în 10 din cele 11 bazine hidrografice, în valoare de circa 75 milioane dolari, a declarat, joi, responsabilul cu implementarea acestui proiect, Valentin Alexandrescu din Ministerul Mediului.poluare cu nitrati
“România a decis să extindă la aproape 100 de comune din 10 bazine hidrografice din ţară proiectul-pilot derulat iniţial în judeţul Călăraşi pentru managementul poluării cu nutrienţi. Astfel, a fost aprobat şi se află în implementare proiectul Controlul integrat al poluării cu nutrienţi, pentru care a fost primit un grant de 5,5 milioane dolari de la Facilitatea Global de Mediu (GEF) şi un împrumut de aproape 70 milioane dolari de la Banca Mondială”, a precizat directorul Unităţii de Management a Proiectului (UMP) din Ministerul Mediului.
Cititi si: Proiectul “Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, intră în etapa licitațiilor
Alexandrescu a adăugat că al 11-lea bazin hidrografic, cel din zona litoralului, nu a fost cuprins în proiect, deoarece iniţial nu a fost trecut ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Potrivit acestuia, proiectul pentru controlul integrat al poluării cu nutrienţi a început în 2007 şi se va derula până în 2013.
“În acest proiect sunt cuprinse mai puţin de 100 de comune din cele câteva mii existente în România. Ulterior, controlul integrat al poluării cu nutrienţi ar putea fi extins şi la celelalte”, a mai explicat oficialul ministerului, care a adăugat că România se află în faţa multor ţări din Uniunea Europeană în ce priveşte implementarea legislaţiei europene privind nitraţii.
“România este printre primele ţări care au demonstrat că se implică în reducerea poluării cu nitraţi, chiar dacă nu primeşte fonduri de la Uniunea Europeană în acest scop”, a mai spus Alexandrescu.
Directiva europeană privind nitraţii impune ca până în 2015 toate statele membre să se asigure că în apele subterane şi de suprafaţă nu ajung mai mult de 50 mg/l de nitraţi şi că apele au un statut ecologic bun. Comisia Europeană va publica în câteva luni un raport amplu despre situaţia implementării obligaţiilor din Directiva Nitraţi în ţările UE, a declarat reprezentantul direcţiei generale de mediu a Comisiei Europene, Michael Hammel.
El a spus că, potrivit datelor preliminare, a fost remarcată o îmbunătăţire uşoară în UE în ce priveşte calitatea apelor subterane şi o ameliorare semnificativă privind apele de suprafaţă, dar a subliniat că există încă destule probleme legate de eutrofizarea apelor, mai ales din cauza poluării intensive din trecut cu nitraţi pentru creşterea producţiei agricole.
Banca Mondială mai finanţează în România proiecte de separare a deşeurilor şi monitorizare a calităţii apei, controlul poluării periculoase, managementul inundaţiilor şi de siguranţa barajelor.
Sursa: NewsIn

Proiectul “Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, intră în etapa licitațiilor

O misiune a Băncii Mondiale a analizat progresul proiectului în perioada martie-noiembrie 2010
Cititi si: UE acordă premii pentru linişte VEZI HARTA POLUĂRII FONICE DIN ROMÂNIA ŞI UE
O nouă misiune a Băncii Mondiale pentru Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,” care s-a desfășurat în perioada 4-12 noiembrie 2010, a analizat progresul in implementarea proiectului în perioada martie–noiembrie 2010. Concluziile misiunii au fost că implementarea proiectului se aproprie de jumătatea perioadei și că partea de pregătire a înregistrat un progres semnificativ, acum fiind posibilă lansarea licitațiilor și demararea lucrărilor de construcție.
Proiectul, demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, urmăreşte reducerea deversărilor de nitrați în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitrați a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii în 86 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare.
Misiunea a fost formată din Dl Aziz Bouzaher, Task Team Leader (TTL) – conducătorul delegaţiei, D-na Blaga Djourdjin, specialist achiziții, Dl Cezar Niculescu, specialist de mediu și Dl. Bogdan Constantinescu, specialist financiar.
În cadrul misiunii de lucru au fost vizitate localitățile Albeștii de Argeș și Balta Albă, desemnate centre de demonstrație și instruire (CDI) în cadrul proiectului, fiind vizionate amplasamentele în care vor fi construite platformele pentru colectarea și compostarea gunoiului de grajd. Licitaţia pentru achiziţia echipamentelor pentru colectarea şi managementul gunoiului de grajd este în desfăşurare iar licitaţiile pentru realizarea lucrărilor de construcţie în 8 localităţi CDI vor fi demarate în cursul lunii decembrie 2010, urmând ca execuţia lucrărilor să se finalizeze la mijlocul anului 2011.
În completarea investiţiilor privind colectarea, procesarea şi administrarea gunoiului de grajd provenit din gospodăriile populaţiei din zone desemnate vulnerabile la poluarea cu nitraţi, proiectul va finanța lucrări de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în localităţile Albeştii de Argeş, judeţul Argeş şi Sălacea, judeţul Bihor, contribuind în acest fel la reducerea poluării cu nitraţi a apelor din acumularea Cerbureni pe râul Argeş şi din zona transfrontalieră cu Ungaria. Lucrările sunt evaluate la circa 5.700.000 euro iar Consiliile judeţene şi comunele beneficiare vor participa la cofinanţarea acestora.
În paralel cu realizarea investiţiilor, proiectul derulează o amplă campanie de informare şi conştientizare a populaţiei din aria de implementare a proiectului. Între altele în cadrul campaniei au fost realizate şi difuzate şi publicate, pe pagina web a proiectului www.inpcp.ro, numeroase materiale de informare privind poluarea apelor cu nitraţi şi măsuri recomandate pentru protecţia resurselor de apă şi sporirea gradului de igienă la nivelul gospodăriilor din mediul rural.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE despre Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi
România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (Proiectul) în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN).
Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 mil euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)-  aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene- 1,40 mil. euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) – 1 mil. euro.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale.  Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.
Proiectul implică activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd și a gunoiului menajer biodegradabil, dotarea comunităților locale cu echipamente pentru colectarea și împrăștierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, construcția unor platforme comunale de depozitare și management al gunoiului de grajd, reabilitarea pajiștilor comunale și crearea unor bariere vegetale de protecție în jurul platformelor comunale, lucrări de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Aceste măsuri vor elimina riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă infestată și vor promova utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant. Poluarea cu nitrați este un proces care afectează pânza freatică, oamenii și întreg ecosistemul.
Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat de Comisia Europeană şi bazat pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională „Apele Române”.

Conturile de certificate CO2 ale Holcim Romania au fost accesate ilegal

Conturile de certificate CO2 deţinute de Holcim România la Registrul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră au fost accesate ilegal în data de 16 noiembrie 2010. Persoane necunoscute au sustras 1,6 milioane certificate CO2, dintre care 600.000 au fost recuperate şi returnate către Holcim. Valoarea certificatelor sustrase se ridică la aproximativ 15 milioane de euro.
Un milion de certificate CO2 au fost transferate într-un cont din Liechtenstein. Alte 600.000 de certificate au fost transferate către o companie din Italia, care are conturi de certificate CO2 în Registrele din Italia şi Marea Britanie. Se pare că o parte dintre certificate au fost ulterior transferate către alte conturi din Cehia, Marea Britanie şi Franţa.
Cititi si: Povestea comertului cu emisii de carbon – Story of Cap & Trade
Holcim România a informat imediat Registrul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră şi a solicitat blocarea, recuperarea certificatelor de CO2 şi securizarea datelor. Compania a solicitat autorităţilor române abilitate declanşarea unei anchete penale. In acelasi timp, a fost iniţiată şi o investigaţie la nivel internaţional.
Având în vedere că certificatele de CO2 sunt înregistrate electronic şi nu pot părăsi sistemele Registrelor Naţionale de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, Holcim a solicitat suportul Comisiei Europene pentru a cere Registrelor Naţionale de CO2 din Uniunea Europeană să urmărească şi să împiedice comercializarea şi diseminarea certificatelor furate.
Lista numerelor de identificare a certificatelor furate poate fi accesată la adresa www.holcim.ro.

RMGC plateste pentru “obiectivitatea” unui consultant UNESCO ca acesta sa spuna ca eforturile de a include Rosia Montana in UNESCO trebuie “abandonate imediat”

Din ce in ce mai ingrijorati de impotrivirea romanilor fata de inceperea proiectului minier, Rosia Montana Gold Corporation a comandat si primit un raport mincinos care sa descurajeze eforturile autoritatilor romane de a de a include Rosia Montana in UNESCO.
Cititi si: UNESCO va promova Delta Dunării
In emailul primit de la RMGC:
“Ca urmare a preocuparii clientului nostru, Rosia Montana Gold Corporation, pentru protectia si punerea in valoare a patrimoniului cultural al Rosiei Montane, RMGC a dorit ca aceasta dezbatere sa beneficieze de expertiza stiintifica si de obiectivitatea unui reputat expert european in protectia patrimoniului. In acest sens, RMGC a incredintat arhitectului britanic Dennis G. Rodwell, expert UNESCO si membru ICOMOS, misiunea de a intocmi un raport independent de evaluare a situatiei patrimoniului din Rosia Montana, raport ale carui concluzii urmeaza sa fie integrate in strategia de profil a companiei.
In raportul intitulat Reflectii privind relevanta si adecvarea declararii Rosia Montana ca Obiectiv de Patrimoniu Mondial al UNESCO, Dennis Rodwell arata ca propunerea de a include Rosia Montana pe lista tentativa a UNESCO are “deficiente majore” si ar trebui adandonata imediat.
Pentru a fi inclus pe Lista Patrimoniului Mondial, situl trebuie să îndeplinescă cel puţin unul dintre cele zece criterii de selecţie ale UNESCO. Conform studiului realizat de A.R.A, Justificarea valorii universale a sitului Rosia Montană este sustinută de trei criterii îndeplinite….

Iata criteriile îndeplinite de situl Roşia Montană pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial

(conform Directivelor Operaţionale pentru aplicarea Convenţiei Patrimoniului Mondial)
criteriul iv) să ofere un exemplu excepţional pentru un tip de construcţie, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj, care să ilustreze una sau mai multe perioade semnificative ale istoriei umane;
Sistemele de exploatare industrială conservate reprezintă mărturii excepţionale pentru istoria exploatărilor miniere romane, medievale şi moderne:
  • Pentru perioada romană este semnificativ peisajul subteran, mărturia unui efort concertat al administraţie romane pentru extragerea aurului: în aproximativ 50 de ani a fost dezvoltat unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epocă romană cunoscute până în prezent.
  • Mărturiile exploatărilor miniere medievale şi de epocă modernă sunt semnificative pentru modul de prelucrare preindustrial surprins în momentul transformării mijloacelor de producţie din pragul Revoluţiei Industriale.
criteriul v) să reprezinte un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare tradiţională a teritoriului sau a mării, care să fie reprezentativă pentru o cultură (sau pentru culturi), sau pentru interacţiunea omului cu mediul, în special când acest mediu a devenit vulnerabil sub impactul unor mutaţii ireversibile;
Târgul minier tradiţional Roşia Montană este un exemplu reprezentativ pentru modul de exploatare a resurselor minerale din perioada preindustrială, cât şi pentru perioada de tranziţie spre epoca industrială. Roşia Montană este un sat minier tradiţional îngheţat în momentul incipient al procesului de urbanizare.
Modul în care este reflectată trecerea de la forma rurală la forma urbană caracterizează aşezarea în ansamblul său şi îi conferă unicitate şi valoare semnificativă pentru patrimoniul mondial.
Peisajul minier de pe Valea Roşiei şi Valea Cornei este un peisaj reprezentativ pentru perioada preindustrială. Lacurile artificiale (cele 28 de lacuri artificiale – tăuri – conservate), munţii dezgoliţi, gurile de mină de coastă, micile halde vegetate punctează şi definesc peisajul.
Acest peisaj cultural este ameninţat de schimbări ireversibile dacă tipul de exploatare în carieră deschisă este reluat, conducând inevitabil la distrugerea patrimoniului cultural, resursa reală pentru o exploatare durabilă a zonei.
criteriul vi) să fie direct asociat sau intrinsec legat cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau credinţe, lucrări artistice sau literare de valoare universală excepţională.
Celebrele tăbliţe cerate care au făcut cunoscut situl de la Alburnus Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale redescoperirii Dreptului Roman de către marele istoric german Theodor Mommsen, ale cărui lucrări au influenţat Codul Civil german şi apoi au constituit baza reglementărilor similare pentru mai multe ţări ale lumii: Portugalia, Grecia, Ucraina, dar şi China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan ş.a.
Asocierile frecvente făcute de cercetători între istoria Imperiului Roman din perioada antoninilor şi aurul dacilor sau cel extras din Dacia deschid o direcţie de abordare care se adresează istoriei culturii europene – ieşirea din criză a Imperiului Roman, debutul marilor programe edilitare iniţiate de Traian, dintre care construirea Forului şi ridicarea Columnei sunt poate elementele cele mai importante.
Importanţa galeriilor de la Roşia Montană nu se limitează însă la Antichitate. De la încheierea cruciadelor până la descoperirea Americii, Munţii Apuseni au fost principala sursă de aur a Europei. În vremurile moderne extragerea aurului a fost una dintre ocupaţiile de bază ale moţilor. Administraţia austriacă a adus în zonă mineri de pe tot cuprinsul Imperiului şi astfel a luat naştere o aşezare minieră pe cât de pitorească, pe atât de europeană.

Raport la zi despre razboiul in Justitie dintre bugetari si stat pentru veniturile diminuate cu 25%. Vezi in text judetele in care bugetarii au castigat si cate sentinte definitive au obtinut​

In Constanta si Ploiesti, angajatii primariilor au castigat definitiv procesele cu statul pentru sporurile salariale declarate initial ilegale. In Dolj si Olt, cateva mii de profesori au castigat procesele cu statul pentru prima de 100 de euro pentru materiale didactice. Acestea sunt cele mai recente victoriile in Justitie ale bugetarilor impotriva statului pe tema taierilor de venituri. Mai multe tribunale s-au pronuntat si in procesele in care bugetarii au contestat diminuarea salarila de 25%. In acest moment nu exista o sentinte ale Curtilor de Apel, procesele fiind inca pe rol.
  • Sentinta Tribunalului Valcea in cazul diminuarii cu 25% a veniturilor nu a fost confirmata de Curtea de Apel Pitesti. Mai multi magistrati si personalul auxiliar au initiat procese similare 
  • Procurorul sef al DNA, Daniel Morar: Nu orice masura a Parlamentului sau a Guvernului de a reduce un salariu, de a taia un spor, intra in sfera de analiza a puterii judecatoresti
  • Miza razboiului dintre bugetari si stat este supraincarcarea bugetului in conditiile in care joi 25 noiembrie Romania s-a mai imprumutat cu 1 miliard de euro
Cazul primariei Constanta, care va plati angajatilor sporurile pe anul 2010 in urma unei hotarari judecatoresti, nu este singular. Aceeasi situatie se inregistreaza si la alte primarii din Romania. In majoritatea cazurilor, traseul sporurilor a fost urmatorul: Consiliul Local sau conducerea institutiei respective a decis sa acorde sporuri salariale si pe anul 2010, apoi o alta institutie - de regula Prefectura sau Curtea de Conturi - au anulat aceste sporuri, iar apoi angajatii au deschis procese in instanta. Iata cele mai recente cazuri:

Constanta: Peste 500 de angajati ai Primariei Constanta vor primi sporurile salariale pentru anul 2010. Curtea de Conturi a declarat aceste sporuri ilegale. Angajatii au decis sa deschida proces pentru a anula decizia Curtii de Conturi. Potrivit presei locale, fiecare angajat va primi o suma cuprinsa intre 10 000 si 12 000 de lei.  Primarul Radu Mazare a declarat ca va plati aceste sporuri. Detalii aici.

Ploiesti: Functionarii primariei Ploiesti au castigat in instanta sporuri de 230.000 de lei lunar, suma aferenta tuturor angajatilor din institutie. In acest caz Consiliul Local a emis o hotarare prin care stabilea plata sporurilor. Prefectura Prahova a stabilit ca sporurile sunt nejustificate si a contestat hotarare de consiliu, plata sporurilor fiind suspendata pana la finalizarea procesului. Saptamana trecuta, Curtea de Apel Ploiesti a finalizat procesul si a stabilit ca sporurile sunt legale. Detalii aici.

Gorj: Presa locala relateaza ca peste 1000 de angajati ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului au castigat la prima instanta procesul pentru sporuri. La inceputul anului, Consiliul Judetean Gorj a decis sa taie sporurile angajatilor de la Directia de Asistenta Sociala. Angajatii au contestat decizia in instanta. Tribunalul Gorj a decis ca sporurile sunt legale. Consilul Judetean a contestat sentinta iar procesul se judeca la Curtea de Apel Craiova. Detalii aici.

Slobozia: Angajatii bugetari ai primariei au castigat in prima instanta procesul pentru sporurile salariale. In acest caz, situatia a fost putin diferita. Consiliul Local a decis acordarea de sporuri, dar nu a primit avizul de legalitate din partea Prefecturii. Ca sa poata primi sporurile, angjatii primariei au dat in judecata Prefectura. Acum procesul se judeca la Curtea de Apel Bucuresti. Detalii aici.

Calarasi: Presa locala noteaza ca 4000 de profesori au deschis procese in instanta pentru recuperarea diminuarii cu 25% a indemnizatiei de concediu. Acestia ar urma sa primeasca 1000 de lei indemnizatiile de vancanta pentru luniile iulie si august. Profesorii au castigat la prima instanta. Decizia a fost atacata si urmeaza sa fie judecata in saptamanile urmatoare. Detalii aici.

Dolj si Olt: Cateva mii de profesori au castigat procesele intentate statului pentu acordarea sumei de 100 de euro pentru materiale didactice. Potrivit presei locale, profesorii au hotarari definitive de la Curtile de Apel, care le dau castiga de cauza pentru recuperarea celor 100 de euro, acesti bani fiind insa afernti anului 2009. Detalii aici.

Daniel Morar: Magistratii nu aplica o lege, care este stabilita de Legislativ, ci pur si simplu o creeaza

Una din primele hotarari publicate care a dat castig de cauza bugetarilor este cea de la Tribunalul Valcea, care a constata ca taierea veniturilor ar incalca drepturile omului. In acest moment, procesul nu a fost castigat de bugetari din Valcea, deoarece statul a formulat recurs care se va judeca la Curtea de Apel Pitesti pe 16 decembrie.

Recent, intre Ministerul Justitiei si o parte din magistrati a izbucnit un scandal puternic pe tema deciziei date de Tribunalul din Valcea. Ministerul a solicitat ca judecatorii care au luat decizia sa fie verificati disciplinar de catre Inspectia Judiciara a CSM, iar magistratii acuza ca motivatia MJ este de a preveni si alte sentinte similare in celelalte procese care se afla pe rol. In plus, asociatiile de judecatori sustin ca actiunea ministerului este o dovada clara de intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor si reprezinta o forma evidenta de presiune. Detalii aici.

Despre acest conflict a vorbit si Daniel Morar procurorul sef al DNA care sustine ca ”nu orice masura a Parlamentului sau a Guvernului de a reduce un salariu, de a taia un spor, intra in sfera de analiza a puterii judecatoresti”, Iata ce a declarat Daniel Morar in cadrul unei emisiuni la B1Tv:
  • ”Problema a pornit in mare de la solutiile pe care le dau magistratii legate de drepturile salariale ale altor oameni si inclusiv ale lor. Si in toate aceste discutii se ajunge la concluzia ca magistratii nu aplica o lege, care este stabilita de Legislativ, ci pur si simplu o creeaza. In cazul de fata stabileste ca este legala sau nu este legala o scadere de 25%. 
  • Eu cred ca magistratii nu trebuie sa depaseasca aceasta putere, ca nu orice masura a Parlamentului sau a Guvernului de a reduce un salariu, de a taia un spor, intra in sfera de analiza a puterii judecatoresti ci cred ca daca prin lege se stabileste acest lucru inseamna ca este vorba despre vointa politica a statului si ca depaseste nivelul si gradul de decizie al Justitiei.
  • Eu nu cred ca cererea Ministerului Justitiei catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de a fi cercetati judecatorii de la Valcea este o imixtiune fara precedent. Nu Ministerul Justitiei este titularul actiunii disciplinare ci CSM. In aceasta situatie in care ne aflam, Ministerul Justitiei este un petent, o persoana juridica, in cazul de fata, care sesizeaza. CSM-ul este un organ ales al magistratilor si are capacitatea sa judece separat de sesizare. Oricine are dreptul sa sesizeze si, cu atat ma mult, magistratii nu au voie sa conteste cuiva dreptul de a face o sesizare.”
Presa locala mentioneza si cazuri de judecatori care au initiat actiuni in instanta pentru recuperarea celor 25%. Citynews.ro noteaza ca 14 judecatori au cerut in instanta declararea ilegala a diminuarilor bugetare cu 25%. Printre ei se afla si presedinta Tribunalului Cluj, Sorina Siserman. Detalii despre acest caz aici.

La inceputul lunii noiembrie, 34 de angajatii ai Judecatoriei si Parchetului Barlad au deschis si ei procese impotriva statului, cerand declararea diminuarii de 25% a veniturilor ilegala. Cei 34 de slariati sunt grefieri si personal auxiliar nu sunt magistrati. Procesul se judeca la Curtea de Apel Bucuresti. Primul termen fiind stabilit pentru 25 februarie. Detalii aici.

Potrivit liderilor de sindicat, peste 400 000 de bugetari sunt implicati in procese prin care solicita instantelor sa constate ca diminuarea venituriulor cu 25% este ilegala.

Presa locala si nationala a notat ca ar exista cateva zeci de cazuri in care bugetarii au castigat procesele intentate statului. ProTV a mentionat, in urma cu doua saptamani, ca ar fi vorba de 32 de astfel de decizii la prima instanta. Trebuie subliniat faptul ca aceste decizii sunt ale Tribunalelor si ca statul mai are cai de atac.

Procesle bugetarilor intentate statului pentru recuperarea diminuarii salariale sunt sustinute de sindicate. BNS, CNSL Fratia sau Cartel Alfa au angajat avocati si au sustinut bugetarii in lupta impotriva statului.

Miza nationala a acestor procese o reprezinta incarcarea bugetului cu cheltuieli suplimentare. Potrivit Ministerului Finantelor, in urma cu sase luni au fost contabilizate economii de aproximativ 1, 2 miliarde de euro din taiere salariale.  Vezi aici o analiza detaliata despre procesele bugetarilor.

Premiera trista in Romania: liste de asteptare pentru ca bolnavii de SIDA sa intre in tratament. Asculta in articol drama unui pacient care ramane fara medicamente

Bolnavii HIV/SIDA rezista prin selectie naturala. Unii imprumuta medicamente de la altii si care rezista fara medicamente, rezista. Cine nu, moare. Verdictul vine de la un pacient seropozitiv, care a dat in judecata Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, dupa ce nu a mai avut acces la un medicament din terapia pe care este obligat sa o urmeze. Iar situatia nu este singulara: lipsa banilor pentru medicatia corespunzatoare este o drama pentru pacientii cu HIV/SIDA din Suceava, Iasi, Vrancea, Braila si Arad.
  • Pentru prima data, in programul HIV/SIDA s-au introdus listele de asteptare. Cu alte cuvinte, pacientii care ar trebui sa intre acum pe tratament sunt amanati din cauza faptului ca bugetul alocat de Casa Nationala nu i-a luat in calcul in anul 2010, avertizeaza UNOPA.
Marturia unui seropozitiv: Noi nu cerem salarii, cerem dreptul la viata   

Cristian Rosu
Foto: Agerpres
Cristian Rosu are HIV/SIDA si nu mai are acces la tratament. Unul dintre medicamentele din schema terapeutica pe care o urmeaza nu i-a fost furnizat de spital, ceea ce face ca intregul tratament sa fie compromis. Schema terapeutica este formata din doua sau trei medicamente prescrise de doctor in functie de fiecare pacient, iar lipsa unuia dintre aceste medicamente face ca intregul tratament sa esueze. Singura solutie a fost sa-si cumpere singur medicamentele, la pretul pietei. Ceea ce inseamna in jur de 300 de euro pe luna, bani care "depasesc posiblitatile multor pacienti".

Asculta aici interviul cu Cristian Rosu

"Atunci m-am vazut pus in situatia de a-i actiona in instanta si de a le cere sa mi se respecte drepturile. Drepturile garantate de Constitutia Romaniei, dreptul la viata si la ingrijiri medicale, si drepturile conferite de Carta pentru Drepturile Omului, unde Romania este semnatara", a declarat Cristian Rosu pentru HotNews.ro. El a dat in judecata Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Actiunea in instanta a fost introdusa luna aceasta, iar primul termen este pe 11 martie. "Astept citatia sa-mi vina atat mie, ca reclamant, cat si paratilor, si ma refer la Ministerul Sanatatii si presedintele Casei, pentru ca acum am actionat pe raspundere ministeriala direct persoanele". Pana cand medicamentele vor ajunge din nou la pacientii seropozitivi, acestia nu pot face decat un singur lucru: sa astepte.

Nici perspectivele nu sunt mai bune. "Guvernantii vor sa aplice selectia naturala in Romania, prin diminuarea cu 40% a fondurilor pentru sanatate", spune Cristian Rosu, care este si presedintele Uniunii Nationale a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). "Daca anul asta nu au ajuns fondurile, ce o sa fie la anul. Singura solutie e ca vom iesi in strada. Noi nu cerem salarii, cerem dreptul la viata".

In cele mai multe cazuri, costul tratamentului variaza intre 500 si 3.000 de euro lunar, potrivit publicatiei Monitorul de Suceava

"Pentru a nu-mi intrerupe tratamentul, am imprumutat medicamentele de la alti pacienti"

La Iasi, un pacient a anuntat ca vrea si el sa dea in judecata Ministerul Sanatatii. Motivul este imposibilitatea de a-si lua tratamentul, in urma epuizarii aproape in totalitate a stocului din farmacia spitalului de Boli Infectioase din Iasi. "Mi s-a incalcat dreptul la viata. Programul HIV/SIDA este derulat de Ministerul Sanatatii, care si-a asumat acest program conform cu normele internationale. Mi-a incalcat dreptul la viata. Vreau sa dau in judecata si Ministerul si Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Pentru a nu-mi intrerupe tratamentul, am imprumutat medicamentele de la alti pacienti", a declarat acesta, citat de Agerpres.

Presedintele executiv al Fundatiei "Alaturi de Voi", Angela Achitei, a declarat ca in multe dintre cazuri se practica si achizitiile "pe datorie" de la alte spitale sau chiar de la producatori, astfel incat bolnavii cu HIV/SIDA sa nu-si intrerupa tratamentul.

Carmen Dorobat, directorul Spitalului de Boli Infectioase "Sfanta Parascheva" din Iasi

Carmen Dorobat
Foto: Agerpres
Directorul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi, Carmen Dorobat, a declarat pentru HotNews.ro ca in farmaciile spitalelor se regasesc tot mai putine medicamente din programul persoanelor cu HIV/SIDA. "Incep lipsuri in farmacii, in sensul ca tot mai multi dintre pacienti au schemele incomplete. Am vorbit si ieri (luni, 29 noiembrie) la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate care a facut un memoriu special la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru programul HIV. Asteptam din moment in moment in urma rectificarii sa vina grila de buget", a declarat Dorobat.

Asculta aici interviul cu dr. Carmen Dorobat

Potrivit acesteia, "in momentul in care nu exista un medicament din schema, virusul castiga rezistenta si atunci vom fi obligati ca intr-o perioada de timp mai lunga sau mai scurta sa modificam terapia, sigur mai scumpa decat cea existenta pana in prezent". Solutia atunci cand lipseste un medicament este intreruperea terapiei si regandirea unui alt tratament.

Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii: Daca nu se vor da bani pentru terapii HIV/SIDA, atunci vom avea o problema serioasa

Adrian Streinu Cercel
Foto: Agerpres
Secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, Adrian Streinu-Cercel, a declarat ca are cunostinta de situatia in care pacientii seropozitivi au intrerupt tratamentul din cauza faptului ca spitalele nu mai au bani sa cumpere medicatia. Acesta a anuntat ca, la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, este luata in discutie aceasta problematica astfel incat centrele regionale care intampina dificultati sa primeasca fonduri pentru luna decembrie. Fondurile vor fi asigurate inclusiv pana in luna ianuarie, a precizat oficialul.

Potrivit lui Streinu, una dintre cauzele acestei situatii o reprezinta lipsa unei achizitii centralizate de medicamente, cu pret unic. "Daca nu se vor da bani pentru terapii, atunci vom avea o problema serioasa. Pentru ca atunci vorbim de virusuri mutante, vorbim de cu totul si cu totul altceva. Nici nu vreau sa ma gandesc la un astfel de scenariu, desi recunosc ca l-am luat in calcul", a declarat Adrian Streinu-Cercel. Acesta a precizat ca Romania a pus la punct un program de terapie care a mers foarte bine, insa pana anul acesta. "Anul acesta suntem toti loviti de criza si avem oarece dificultati, dar speram sa le depasim".

Povestea "condamnatilor la moarte". Bolnavii din Suceava, Iasi, Vrancea, Braila si Arad au ramas fara tratament

Test rapid HIV
Foto: MedLive.ro
Pentru prima data, in programul HIV/SIDA s-au introdus listele de asteptare. Cu alte cuvinte, pacientii care ar trebui sa intre acum pe tratament sunt amanati din cauza faptului ca bugetul alocat de Casa Nationala nu i-a luat in calcul in anul 2010, avertizeaza UNOPA. Potrivit CNAS, aceasta situatie este cauzata de faptul ca nu s-a facut nici o rectificare bugetara pentru sanatate pana in noiembrie. De cealalta parte, Ministerul Sanatatii sustine ca s-a inaintat catre Parlamentul Romaniei o solicitare de aprobare a unor credite de angajament pentru Programele Nationale pentru anul 2010, dar se asteapta decizia Parlamentului.

Pacientii seropozitivi din Braila au intrerupt tratamentele de mai multe ori in acest an, din cauza sincopelor in primirea banilor. De doua luni, vin aproape zilnic la spital sa vada daca vor primi tratamentul antiretroviral, transmite Obiectiv - Vocea Brailei. In Braila sunt peste 100 de persoane infectate cu virusul HIV. Majoritatea sunt tineri in varsta de 20 de ani, care au fost infectati in copilarie, din cauza unor erori ale cadrelor sanitare.

Riscurile intreruperilor succesive sunt foarte mari, spun medicii. Dr. Delia Rasnoveanu a declarat pentru publicatia citata ca "exista riscul de deces, deoarece o pauza de o luna poate sa duca la prabusirea imunitara, iar pacientul poate sa decedeze prin orice alta afectiune".

In Suceava, lipsa banilor a facut nu numai ca tratamentul sa fie intrerupt de numerosi pacienti seropozitivi, dar si ca numarul cazurilor de infectare cu HIV sa creasca cu 21 numai pana in prezent. In evidenta Spitalului Judetean se afla 178 de pacienti infectati cu HIV, dar terapie ARV (antiretrovirale) urmeaza 158 de pacienti, potrivit Agerpres. Dorina Vasile, presedinta Asociatiei Red Ribbon Falticeni, a declarat ca este contactata aproape zilnic de pacienti care nu au acces la medicamente. "S-ar putea ca in luna decembrie sa ramanem fara tratament. Suntem condamnati la moarte!", a declarat aceasta.

La Iasi, reprezentantii Fundatiei "Alaturi de Voi" (ADV) Romania au anuntat ca intentioneaza sa sesizeze Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Decizia a fost luata ca urmare a unei informari primite din partea reprezentantilor Centrului Regional HIV/SIDA, conform careia pana la finalul anului exista posibilitatea sa lipseasca medicamentele pentru Programul National HIV/SIDA. Ceea ce ar insemna o intrerupere de doua luni a tratamentului pentru pacientii cu HIV/SIDA, a declarat pentru Agerpres Mihaela Munteanu, coordonator PR ADV Romania.

In prezent, la centrul regional de la Spitalul de Boli Infectioase exista in evidente 1.349 de persoane infectate cu HIV/SIDA, cu 100 mai mult decat anul trecut. Peste 250 dintre acestia sunt din judetul Iasi.

In Arad, medicii au schimbat in dese randuri schemele de tratament pentru a se putea incadra in limita fondurilor obtinute, care au variat in acest an aproape lunar, transmite publicatia Glasul Aradului. Aici sunt peste 130 de persoane infectate, absolut toate beneficiind de tratament din partea statului.

Potrivit datelor furnizate de Crucea Rosie, la nivel mondial exista 33,4 milioane de persoane care traiesc cu HIV/SIDA, dintre care peste 420.000 de copii au fost infectati doar in cursul anului 2008. In ultimii 20 de ani, in Romania, statisticile au inregistrat un total de 16.433 de persoane infectate cu HIV din care 11.885 de persoane au dezvoltat SIDA. Dintre persoanele infectate cu HIV, 9.825 sunt copii, transmite Agerpres.

Gaura din bugetul Sănătăţii, cârpită cu o coplată de 600 de lei

Guvernul a adoptat proiectul de lege, dar până la apariţia normelor metodologice nimeni nu înţelege cum va funcţiona mecanismul
Executivul a aprobat săptămâna trecută proiectul de lege privind introducerea, de anul viitor, a mecanismului de coplată, prin tichetul moderator de sănătate. Normele metodologice de aplicare urmează să fie elaborate în următoarele 60 de zile de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Acestea vor stabili tari­fele pe care un pacient trebuie să le achite pentru fiecare serviciu medical în parte. Ceea ce se ştie sigur până acum este că valoarea coplăţii anuale pentru fiecare român nu poate trece de 600 de lei, după acest plafon toate serviciile medicale fiind gratuite.

Proiectul de lege privind copla­ta vine după şapte luni în care au fost prezentate tot fe­lul de variante referitoare la mo­dul în care se va realiza finanţarea pa­ra­lelă a sistemului sanitar. Guver­nul a decis, în şedinţa de săptă­mâ­na trecută, că în­cepând de anul vii­tor se va introduce sistemul co­plăţii. Decizia a fost prinsă într-un proiect de lege care ur­mează să fie trimis Parla­ment­u­lui. Normele me­todologice în care se vor regăsi tari­fele pentru fiecare serviciu medi­cal urmează să fie elabo­ra­te în urmă­toarele 60 de zile. Exe­cu­tivul şi-a făcut şi nişte calcule potri­vit cărora autorităţile medicale vor reuşi să co­lecteze prin acest program 378 de milioane de lei anual. Ministrul să­nătăţii, Attila Cseke, spune că aceşti bani vor rămâne la dispoziţia unităţilor sanitare, care pot utiliza noi­le resurse financiare pentru îmbunătă­ţirea serviciului medical.
Dacă sumele pe care coplata le-ar aduce bugetului Sănătăţii sunt atât de exact calculate de oficiali, nu ace­laşi lucru putem spune de­spre mo­dul în care se va derula tot acest proiect. Attila Cseke i-a liniştit pe ro­mâni, spunându-le că nu vor contri­bui într-un an cu mai mult de 600 de lei la sistemul medical, dar a uitat să precizeze cum anume va putea un om să facă dovada faptului că a achitat această sumă. El nu a spus decât că introducerea co­p­lăţii se face prin intermediul ti­chetului moderator de sănătate. Pen­tru mulţi dintre ro­mâni, acest ter­men reprezintă o ne­cunoscută. Ei trebuie să ştie însă că este vorba despre un chitanţier cu ca­re vor fi dotate toate unităţile sani­tare, iar după realizarea fiecărei consultaţii medicul trebuie să-i elibe­re­ze pa­cien­tului şi un „bon” în care este trecută suma achitată de acesta şi tipul de serviciu prestat. „Cotorul” acestui „bon” va rămâne în cadrul spitalului sau cabinetului de medicină de familie şi în acest fel statul va putea calcula câţi bani au fost colectaţi. Reprezentanţii Guver­nu­lui n-au explicat însă mecanismele prin care un pacient poate face do­va­da că a achitat coplata maximă dintr-un an, fixată prin lege la 600 de lei.

Peste 8 milioane de scutiţi
Din datele furnizate de ministrul sănă­tăţii, coplata nu se aplică tutu­ror pacienţilor, peste 8 milioane de români (38% din populaţia ţării) fiind incluşi în categoria celor care vor beneficia în continuare de gra­tui­tate. De la noua taxă sunt scutiţi copiii până la vârsta de 18 ani, bă­trânii cu pensii sub 700 lei/lună, elevii şi studenţii cu vârsta cuprinsă în­tre 18 şi 26 de ani, dacă nu realizează venituri din muncă, şi bolnavii prinşi în programele naţionale de să­nătate pentru serviciile aferente respectivei afecţiuni, dacă nu reali­zează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse. Pentru ultima categorie va fi cel mai greu să obţină scutirea, deoarece în cazul lor se precizează foarte clar că au gratuitate doar pentru tratamentele specifice bolii lor şi doar în cazul în care nu au un venit. Această categorie de oa­meni reprezintă cea mai mare parte din „clientela” spitalelor, fiind ro­mânii cu cea mai mare nevoie de în­grijire medicală. În proiectul de lege se mai precizează că urgenţele medi­cale nu vor intra în categoria serviciilor pentru care se solicită coplată.
Analizând categoriile care vor achita începând de la anul coplata se poate observa că este vorba, în gene­ral, despre populaţia activă, strânsă cu uşa de către stat să achite şi contribuţii sociale foarte mari. Estimări­le făcute de reprezentanţii Guvernu­lui, potrivit cărora se va reuşi co­lectarea sumei de 378 de milioane de lei anual, pot fi date peste cap în con­diţiile în care acest segment social îşi poate îndrepta atenţia către medicina privată, nemaifiind dispus să su­porte încă o taxă. În plus, nu este ex­clus să asistăm la un adevărat război pacienţi-medici, ultimii având de fă­cut un plan de încasări. Cel mai ma­re pericol apare în zona cabinetelor de medicină de familie, unde şi aşa finanţările sunt destul de mici.
Eşecul implementării coplăţii ar putea însemna ultima lovitură pe care sistemul sanitar românesc o mai poate suporta. Medicii sunt cei care cunosc cel mai bine vulnerabi­li­tăţile sistemului şi mulţi dintre ei sunt de părere că era mult mai opor­tu­nă introducerea unui management privat pentru spitale.

Ce trebuie să ştiţi despre coplată
- plafonul maxim achitat de un român într-un an este de 600 lei
- doar 62% din populaţie va plăti această taxă suplimentară
- statul speră să strângă 378 de milioane de lei anual
- o consultaţie la medicul de famile va cos­ta 5 lei, iar la spital 10 lei
- serviciile de urgenţă medicală nu sunt incluse în categoria celor pentru care se cere coplată
- pacienţii vor primi tichete moderatoare de sănătate după fiecare consultaţie

Bugetul pe 2011 - ultima creaţie SF a guvernului Boc

Executivul nu poate scăpa de năravul său suprem: supralicitarea veniturilor
Foto
În fiecare an, în lupta cu deficitul bugetar, Guvernul României pleacă cu un handicap pe care singur şi-l stabileşte cu mândrie la redactarea bugetului: supralicitarea veniturilor bugetare. La care se adaugă şi cea a PIB-ului. Aşa se face că, an de an, la jumătatea exerciţiului bugetar, încep „corectările”: reduceri de salarii, de pensii şi amputarea cheltuielilor de investiţii. Iar ţinta de deficit este atinsă numai prin realizarea de arierate, fie de către guvernul central, fie de către administraţiile locale, fie de către companiile de stat.
Optimismul proiectului bu­getului pe 2011 poate fi pus pe seama fie a unei inevitabile ieşiri a Româ­niei din recesiune, din ce în ce mai îndepărtată dacă analizăm ultimele evoluţii internaţionale, fie pe faptul că anul viitor este unul pre-electoral. Nici evoluţia economiei, nici cea a indicatorilor sociali nu semnali­zea­ză apariţia luminii de la capătul tu­nelului. Cu toate acestea, Guvernul estimează că va avea venituri de 176,35 miliarde de lei (pe primele 10 luni ale acestui an acestea au fost de 136,8 miliarde de lei) şi cheltuieli de 200,31 miliarde de lei, deficitul de aproape 24 miliarde de lei urmând să reprezinte 4,4% din PIB.

TVA inelastic
În tentativa sa de a reduce deficitul prin majorarea încasărilor, cel puţin pe hârtie, Executivul se ba­zează pe TVA, majorată la 24%. Astfel, faţă de proiectul de buget ela­borat în urmă cu o lună, încasările din TVA sunt estimate la 46,3 miliarde de lei, în creştere cu 25,4% faţă de 2010. În octombrie, Guvernul era mai prudent, estimând doar o majorare cu 16,7% din această taxă. Pare că guvernanţii consideră că TVA are o elasti­citate zero, că nu va afecta consumul şi că toată majorarea de la 19 la 24% se va transfera integral la bugetul de stat. Iar procesul este unul continuu, încasările urmând să escaladeze până la un nivel de 50,9 miliarde de lei în 2012, 55 de miliarde în 2013 şi 59,4 miliarde în 2014. Cu alte cu­vinte, Executivului nici prin cap nu-i trece să reducă TVA, cel puţin până în 2015.

Guvernul stabileşte fondul de salarii şi în sectorul privat
Încasări aflate într-o veritabilă ascensiune sunt cele din impozitul pe venit. Acesta ar urma să crească cu 600 de milioane de lei în 2011, până la un nivel de 18,5 miliarde de lei. Din acestea, 1,1 miliarde de lei provin din impozit pe venituri din pensii (în scădere cu 100 de milioane faţă de veniturile estimate pe acest an), 1,354 miliarde - impozit pe venituri din dividende, 505,2 milioane - impozit pe activităţi independente, 360,6 milioane - din cedarea folo­sin­ţei bunurilor (de la 356,3 milioane) şi 124,9 milioane - din impozit pe veniturile obţinute din jocurile de noroc, premii şi prime în bani şi/sau natură. Grosul creşterii încasărilor din impozitul pe venit provine de la impozitul pe salarii, care ar ajunge la 13,3 miliarde de lei, de la 12,8 mili­arde în 2010. Cu alte cuvinte, dat fiind faptul că în acest domeniu nu există excepţii, cota de 16% fiind aplicată tuturor salariilor, statul estimea­ză fie o majorare a salariilor pe întrea­ga economie, fie o creştere a nu­mă­rului de salariaţi. Fapt bizar, cu atât mai mult cu cât s-a angajat în faţa FMI să continue disponibilizările din sectorul public şi să limiteze chel­tuielile cu personalul la 39 de miliarde, de la 42 de miliarde cât estimează în 2010. Cu alte cuvinte, numai de la bugetari statul va încasa mai puţin impozitele aferente a 3 mi­liarde de lei. Numai în ceea ce pri­veşte impozitul pe venit (fără a lua în calcul contribuţiile sociale) pier­derea faţă de acest an este de 480 de milioane. Pentru ca Guvernul să-şi atingă ţinta de venituri din impozi­tul pe salarii, sectorul privat va trebui să achite şi jumătatea de milion bugetată în plus în proiectul de buget şi cei 480 de milioane care vor dispărea, prin limitarea cheltuielilor de personal la 39 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, sectorul privat ar tre­bui să achite în plus faţă de acest an un miliard de lei numai impozit pe salarii. Sumă ce nu poate proveni decât fie din majorarea veniturilor din salarii ale angajaţilor în sectorul privat, fie din majorarea numărului acestora. La un calcul simplu, pentru a se adeveri profeţiile guvernului Boc, sectorul privat ar trebui să-şi majoreze fondul de salarii cu 6 mi­li­a­rde de lei într-un an în care acelaşi gu­vern Boc, în acelaşi proiect de bu­get, anticipează o reducere a în­ca­să­ri­lor din impozitul pe profit pentru 2011, deci şi a profiturilor companii-lor. Din acest impozit, Execu­ti­vul se aşteaptă să încaseze 9,8 mili­arde de lei, cu aproximativ un mili­ard mai puţin decât cele 10,7 miliarde de lei reprezentând execuţia prelimina­tă pentru acest an. Cum va putea un sector a cărui profitabilitate este în scădere să angajeze suplimentar sau să plătească salarii mai mari, echivalente cu un un cost suplimentar de 6 miliarde de lei, numai ministrul fi­nanţelor Gheorghe Ialomiţianu şi secre­tarul de stat Gheorghe Gher­ghi­­na ştiu!

Accizare să fie, dar s-o ştim şI noi!
Şi încasările din accize cresc pes­­te noapte ca Făt-Frumos. Veniturile estimate pentru 2011 sunt cu 1,9 mi­­li­arde peste cele din 2010, ur­mând a ajunge la 17,3 miliarde de lei. Iar în­tr-o intervenţie recentă în faţa repre­zentanţilor Consiliului In­vestito­rilor Străini, ministrul Ia­lo­mi­ţianu a promis că nu vor exista modificări în ce priveşte taxele şi impozitele anul viitor, cu o singură excepţie: im­­plementarea noii directive euro­pene pe piaţa tutunului. Aceas­ta ar urma să intre în vigoare la jumă­tatea anului viitor şi va a­du­ce o ma­jorare a accizei cu 2,5-3 euro pe mia de ţiga­rete. Ţinând cont că în acest mo­ment piaţa legală de ţi­ga­rete se ridi­că la 27 de miliarde anual, poate fi an­ti­cipată, în con­diţiile unei inelasti­cităţi perfecte a consumului, o creş­te­re a veniturilor anuale ale statului de maximum 81 de milioane de eu­ro. Cum creşterea se va aplica doar pe jumătate de an (dacă nu cumva se va implementa anticipat directiva, cum s-a mai făcut în trecut), ar rezulta un venit suplimentar la bugetul de stat de numai 40,5 milioane de euro, adică 200 de milioane de lei. Nici din di­ferenţa de curs nu se mai poate pro­fita ca în acest an, când statul a câş­tigat venituri la buget mai mari cu 14,2%, dat fiind nivelul ridicat pe care a reuşit să-l impună BNR la în­ceputul lunii octombrie a anului trecut, de 4,2688 lei pentru un euro. Dimpotrivă, statul va pierde şi din curs pentru 2011, potrivit cursului anunţat pe 1 octombrie 2010 de Ban­ca Centrală Europeană, ur­mând ca la calculul accizelor să se folo­sească o valoare de 4,2655. În aceste con­diţii, de unde vor apărea cele două miliarde venituri suplimentare la buget?!

Statul - pus pe amendat
Alte domenii în care Guvernul anticipează încasări mai mari sunt amenzile, penalităţile pentru nede­pu­­ne­rea declaraţiei de impozite şi con­fiscările de bunuri (de la 407,6 mi­lioane de lei la 429,2 milioane de lei), din taxele pentru jocurile de no­roc (în creştere de la 435,8 milioane în acest an la 526,5 milioane), din ta­xe vamale (de la 585,9 milioane în acest an la 607,9 milioane), precum şi din sume virate „eronat” în contu­rile de disponibilităţi ale instituţii­lor publice reorganizate (de la 100.000 la 105.000 lei). Încasări mai mari sunt aşteptate şi din impozitul aplicat pe onorariul avocaţilor şi nota­rilor pu­blici, de la 2,51 milioane de lei la 2,54 milioane. Scăderi de venituri sunt prognozate la impozitul pe venitu­ri­le din transferul proprie­tă­ţilor imobiliare din patrimoniul per­sonal, la impozitul pe venituri din dividende şi la impozitul pe ve­ni­turi din capital.

Disponibilizările, raportate mai ceva ca producţia la hectar
P entru a nu supăra cumva Fondul Mone­tar Internaţional (FMI), Executivul pare dispus la orice sacrificiu: fie uman, fie statistic. Aşa se face că premierul Emil Boc a anun­ţat săptămâna trecută că numărul de an­ga­jaţi din sectorul bugetar a scăzut, la 31 oc­tom­brie 2010, la 1,291 milioane persoane, astfel că Guvernul estimează că se va încadra cu siguranţă în limita de personal convenită cu FMI pentru anul viitor, de maximum 1,29 mi­li­oane angajaţi. Potrivit premierului, numărul de bugetari a scăzut de la 1.350.000 în luna iulie la 1.340.000 în august, la 1.316.000 în septembrie şi la 1.291.527 în octombrie.
Dar cum pot dispărea 60.000 de bugetari fără nicio grevă, fără proteste de stradă în nu­mai trei luni?! Doar dacă au decedat ori s-au pensionat. Totuşi, 4,4% din personalul bugetar pensionat în trei luni pare cam mult. Cum nici Guvernul, nici Institutul Naţional de Sta­tistică nu par dispuse a lămuri această dilemă, singurele date care pot clarifica situaţia rămân cele ale MFP referitoare la cheltuielile de personal de-a lungul anului. Ca urmare a lunilor în care bugetarii primesc diferite „cadouri” (ianuarie şi martie), dar şi a celor de concediu (în special iulie-august), cheltuielile lunare variază considerabil. Eliminând însă aceste luni, rezultă că, înainte de reducerea venitu­rilor bugetarilor cu 25%, statul cheltuia lunar 3,9 miliarde de lei cu personalul său. După aplicarea reducerilor ar fi trebuit ca nivelul acestor cheltuieli să ajungă la 2,9 miliarde de lei. Iar dacă este adevărat ceea ce spune premierul, şi alţi 4,4% din bugetari au dispărut din sistem, nivelul lunar al cheltuielilor cu personalul ar fi trebuit să ajungă la 2,73 mi­liarde. Datele MFP ne arată însă pe septembrie şi octombrie un nivel constant al acestor cheltuieli, de 3,1 miliarde. Diferenţa de 0,37 mi­liarde semnifică fie că nu toţi bugetarii au fost afectaţi de reducerea cu 25% a veniturilor, fie că n-au dispărut 60.000 de oameni din sistem, fie, cel mai probabil, ambele. Dar asta nu-i opreşte pe premierul Boc şi pe preşedintele Băsescu să raporteze în continuare către FMI producţia la hectar de disponibilizări şi redu­ceri salariale.

Laszlo Borbely: Purtam negocieri cu doua companii japoneze si cu Spania pentru vanzarea unitatilor de emisii de dioxid de carbon

Romania poarta negocieri cu doua companii japoneze si cu guvernul Spaniei pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon, a declarat Laszlo Borbely. In acest moment, Romania detine un surplus de 300 de milioane de astfel de certificate, iar din vanzarea acestora se pot obtine circa doua miliarde de euro, a mai spus Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, certificatele au fost scoase la vanzare cu intarziere din cauza unor "certuri paguboase" intre Ministerul Mediului si Ministerul Economiei. 

"Au început negocierile cu două firme japoneze pentru vânzarea de certificate verzi, dar şi cu guvernul spaniol. Avem acum cadrul legal să finalizăm, să vindem măcar o parte dintre aceste certificate. Avem acum cadrul legal să finalizăm, să vindem măcar o parte dintre aceste certificate", a spus Borbely. Acesta a precizat ca trebuie sa fie aprobate si normele de aplicare a actului normativ care reglementeaza vanzarea certificatelor. Acest act normativ a fost aprobat cu foarte mare dificultate din cauza unor neintelegeri intre Ministerul Mediului si Ministerul Economiei asupra modului in care va fi facuta vanzarea certificatelor.

Dupa doi ani de tergiversari, Guvernul a aprobat la sfarsitul lunii aprilie o hotarare privind modul in care vor fi cheltuite sumele obtinute in urma vanzarii certificatelor de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). Banii vor putea fi folositi atat pentru reabilitarea grupurilor energetice, cresterea productiei de energie din surse regenerabile, cat si pentru impaduriri. Potrivit ministerului economiei, AAU-urile pot fi vandute Japoniei si statelor UE. In urma vanzarii certificatelor, Romania ar putea obtine pana la doua miliarde de euro.

Sumele obtinute din comercializarea surplusului de AAU-uri constituie sursa de finantare pentru proiectele care genereaza reduceri de emisii de gaze cu efect de sera, cu precadere in sectorul energetic, pentru pregatirea in vederea aplicarii pachetului legislativ schimbari climatice ¬ energii regenerabile.

Comercializarea surplusului de AAU-uri se face prin negociere directa, in baza contractului de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri

Tipurile de proiecte care pot fi finantate din vanzarea surplusului de AAU-uri:

  • tehnologii curate, incluzand, fara a se limita la, gazeificarea carbunelui, cogenerare de inalta eficienta;
  • modernizarea si reabilitatea grupurilor energetice;
  • cresterea productiei de energie din surse regenerabile;
  • imbunatatirea utilizarii eficiente a energiei in cladiri;
  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in agricultura;
  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin stimularea utilizarii autovehiculelor hibrid si a celor electrice;
  • impadurirea unor suprafete de terenuri, inclusiv a terenurilor agricole degradate;
  • managementul deseurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Fiecare proiect va fi aprobat prin hotarare de Guvern pentru a fi demarat.
"Romania are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 t CO2 echivalent, anual, in perioada 2008-2012. Avand-se in vedere faptul ca in prezent piata de AAU-uri indica preturi intre 4-8 ¬ pentru 1 tona CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obtinut reprezinta circa 1.000 mil. ero ¬ 2.000 mil. euro", se arata in nota de fundamentare a actului normativ. Acestea sunt sumele minime care pot fi obtinute. In cazul in care ar fi vandut tot surplusul, statul ar putea obtine mult mai mult. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de AAU-uri care se comercializeaza este de maxim 300.000.000 de unitati. AAU-urile sunt unitati ale cantitatii atribuite de emisii de gaze cu efect de sera (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent).

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania

    * Romania este Parte atat la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si la Protocolul, la aceasta Conventie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG) asumat de catre Romania este de 8% fata de anul de baza 1989.
    * Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita  cantitate de emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrului National al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman.
    * Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG  transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38% mai scazut decat valoarea tinta medie prevazuta de Protocolul de la Kyoto in perioada 2008-2012.
    * Astfel, in concordanta cu proiectiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, Romania isi va indeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fara  masuri suplimentare de reducere.

Daniela Vladescu - "Nu regret nimic din viata mea"

Stralucita interpreta de muzica lirica, a atras atentia lumii mai putin prin performantele vocii ei, decat prin nefericita poveste de dragoste pe care a trait-o cu Nicu Ceausescu, cel mai mic dintre fiii fostului dictator al Romaniei. Hartuita si neinteleasa de presa, Daniela Vladescu a tras porti grele peste povestea ei de iubire, dedicandu-si viata muzicii.



- Sunteti una dintre cele mai indragite soprane ale Romaniei, cu multe aparitii pe scena si la televizor. Cu toate astea, despre debutul dvs. in muzica se stie foarte putin. Cum v-ati descoperit vocatia?

- Mama mea avea o voce foarte frumoasa, dar, conform principiilor epocii, bunicul a decis ca a avea o artista in
familie nu era cel mai potrivit lucru pentru timpurile de-atunci, asa ca nu i-a dat voie sa imbratiseze aceasta cariera si a trimis-o la ASE. In ce ma priveste pe mine, cand am inceput sa merg copacel, am fost data la gradinita unde directoare era o matusa a mea. Urmarindu-ma indeaproape, a remarcat ca la ser
bari cantam frumos si curat. Ce mare bucurie pentru mama! Asa s-a hotarat ca Danuta sa faca muzica. Ceea ce si mie mi-a placut. Dupa gradinita am mers la scoala de muzica, apoi, impulsionata si de profesorii care mi-au spus ca am glas frumos si ca stiu muzica foarte bine, am decis sa merg mai departe la Conservator.

- Nu v-ati gandit nici o secunda la un alt drum?

- Ba da, as fi putut sa fac matematica. Aveam o minte foarte agera. Poate l-am mostenit pe tata, care a fost matematician. Si imi si placea matematica. Totusi, am mers pe varianta muzicii. Tin minte ca am fost sapte candidate pe un loc. Eu eram cea mai mica dintre ele, avand numai 18 ani. Am intrat insa prima pe lista. Si tot prima am si absolvit. De altfel, in anul V de Conservator am dat concurs la Teatrul de Opereta din Brasov, unde mi-am inceput cariera.

- Ca sefa de promotie nu puteati lua Bucurestiul?

- Bucurestiul era pe vremea aceea un oras inchis pentru teatre, ca stagiar nu puteai sa intri direct pe o scena din capitala. Primeam cu totii repartitii si mergeam la teatrele din tara, in functie de medii. Atunci ne deranja aceasta situatie, dar tot era mai buna decat cea de azi, cand bietii absolventi, pur si simplu, nu au unde sa se duca. Fie nu mai sunt posturi, fie sunt blocate de la minister. Dar Brasovul a fost doar o perioada de trecere. Am plecat acolo si
Daniela Vladescu - "Nu regret nimic din viata mea"In spectacolul "Printesa circului", la Teatrul Muzical din Brasov
 

- Care sunt cele mai frumoase amintiri de pe scena?

- Dumnezeu a fost bun cu mine, pentru ca mi-a dat sansa de a lucra primele roluri cu maestrul Jean Ranzescu, care era unul din marii nostri regizori de opera. Sub bagheta dumnealui mi-am facut "incalzirea" cu "Motanul Incaltat", dupa care am debutat in "Rigoletto", avand alaturi niste voci colosale ale scenei romanesti, niste parteneri la care eu nici n-as fi indraznit sa visez: Nicolae Herlea, Octav Naghiu, Florin Georgescu, Florin Diaconescu, Dan Iordachescu, Lucia Cicoara si Veronica Garbu. Am avut un noroc urias sa fac primii pasi in compania acestor maestri, sa invat de la dansii ce inseamna aceasta meserie. A urmat apoi o perioada minunata, cu spectacole splendide. Iar dupa sase ani, cand in sfarsit mi-a fost permis, am mers sa dau concurs la Opera din Bucuresti si-am reusit. Am luat nota zece si am dobandit postul.

- V-a batut vreodata gandul ca poate ati fi avut o viata sufleteasca mai linistita, daca ati fi mers pe drumul matematicii?

- Dupa ce am intrat la Conservator, matematica a ramas pentru totdeauna in urma. Muzica ma acaparase cu totul. In ceea ce priveste alegerea facuta atunci si pe care am si urmat-o, nu o regret. Asa cum nu regret, de altfel, nimic din ce-am trait pana acum in viata mea.

- Prezentul cat de senin este, doamna?

- Profesional e destul de senin. Sunt solista Operetei din Bucuresti si director general al Teatrului National de Opera si Balet "Oleg Danovsky" din Constanta. Sincera sa fiu, pentru mine a fost un soc ca am fost invitata sa ma duc ca directoare la acest teatru. Pentru ca nu ma vedeam vreodata intr-un post de conducere. Si pentru ca nici n-as fi crezut ca exista oameni care se gandesc la mine cu un asemenea fel de incredere. Dar mi-am asumat acest rol si, desi suferim de lipsa de fonduri, sunt multumita ca am scos niste spectacole decente, de bun gust si care nu sunt deloc provinciale. La Bucuresti, joc in "Voievodul Tiganilor", "Paris, mon amour" si "Broadway", toate trei niste spectacole de exceptie, pe care le recomand pentru calitatea lor. De altfel, imi face placere sa spun ca Opereta din Bucuresti se gaseste intr-un redivivus miraculos. Noul director, Razvan Ioan Dinca, a reconfigurat intregul repertoriu: spectacolele clasice au fost reimprospatate, au fost introduse spectacole noi, totul este gandit astfel incat sa atraga si publicul tanar. Iar rezultatele, din fericire, se vad. La Opereta, dupa ani de zile de amorteala, jucam azi cu casa inchisa.
Daniela Vladescu - "Nu regret nimic din viata mea"Pe scena Teatrului de Opereta / Foto: Agerpres (3)
 


- Stiu ca activitatea dvs. nu se rezuma numai la scena Operetei. Sustineti si turnee in tara. Despre ce e vorba?

- Am pus la punct un spectacol, impreuna cu colega mea, Bianca Ionescu, spectacol pe care il prezentam in tara, cu un succes care ne-a uimit si pe noi. De exemplu, la o reprezentatie la Targu Jiu, nu numai ca am avut sala plina, dar oamenii ne-au scos la rampa de patru ori si tot nu mai voiau sa ne lase sa plecam. Dupa care ne-au asteptat la iesirea din teatru, ca sa ne multumeasca pentru ca "aveau nevoie de un asa spectacol". Iti inchipui ca am fost magulite, mai ales ca noi doua suntem niste soliste de o anume varsta, care am facut meseria asta cu drag si cu profesionalism, dar nu suntem considerate un top in viata culturala romaneasca, fiindca oamenii au azi alte valori.

- In afara muzicii, mai aveti usite secrete pentru sufletul dvs.?

- In afara activitatilor artistice si a directoratului, viata mea inseamna, in exclusivitate, grija pentru animale. Nu am fundatie sau vreun ONG, sunt doar o persoana particulara care iubeste animalele si se straduieste sa le ajute. Privesc la suferinta lor si nu pot sa trec mai departe cu indiferenta. Cu atat mai mult in contextul acesta social, in care rautatea fata de animale a escaladat, ajungand la cote inimaginabile, care frizeaza barbaria. Asadar, in afara spectacolelor mele, nici macar la o piesa de teatru nu mai reusesc sa ajung. Sunt intr-o permanenta alergatura: ba ajut un pisic, ba vindec un catel, ba adun de pe drum cine stie ce vietate calcata de masina sau schingiuita. Crede-ma ca nu ma fericesc deloc pentru aceasta sensibilitate. Ea imi face viata foarte grea, dar nici nu pot sa trec nepasatoare pe langa un animal chinuit. Iar asta implica timp, forta, chiar si fizica, cheltuieli uriase de energie si de bani. Mi s-a mai reprosat, cateodata, si ca in loc sa ingrijesc un animal, mai bine as ingriji un copil. In primul rand, ca una nu exclude pe alta. Apoi, problema e ca eu nu am siguranta zilei de maine, intr-o asemenea masura, incat sa-mi asum responsabilitatea cresterii unui copil. Pentru ca un copil are nevoie de multe ca sa creasca frumos. Nu e ca un pisic pe care-l iau in casa, ii dau un pumn de boabe pe zi, ii fac vaccinul o data pe an si-n rest doar il mangai si-l iubesc. Eu muncesc din greu, in doua orase diferite, ma trezesc in fiecare dimineata la ora sase si totusi traiesc, practic, de pe o zi pe alta. N-am averi puse bine in vreun seif sau la banca, n-am afaceri. Imi asigur un minimum de confort, de viata civilizata si onorabila. Asadar, nu consider ca am dreptul sa-mi asum cresterea unui copil, pentru ca exista riscul sa dau gres, sa-l dezamagesc. Si-apoi mai e ceva: eu am deja o varsta. Cand copilul ar ajunge la scoala sau, mai departe, la facultate, eu as fi deja o batrana pensionara, care ar putea sa-l ajute din ce in ce mai putin sau deloc. Ba as putea sa-i fiu chiar o povara.
Daniela Vladescu - "Nu regret nimic din viata mea"Soprana Daniela Vladescu si tenorul Alfredo Pascu
 

- Pentru a incheia dialogul: sunteti o faptura optimista? Cum priviti spre viitor?

- Cand ma gandesc la viitor, incerc sa-mi impletesc visele cu calculele pragmatice. Cu toata dragostea de tara mea, de cativa ani de zile, mi-am tot hranit un vis: sa-mi vand apartamentul pe care-l am aici, in Bucuresti, si casa in care au trait parintii mei, si sa-mi cumpar in Belgia, la granita cu Germania, intr-o zona cu pajisti mirifice, un teren, unde sa ma retrag impreuna cu animalele mele. Acolo aveam posibilitatea sa ma instalez intr-o relativa solitudine, adica la cativa kilometri distanta de orice alta localitate sau ferma, ca sa nu deranjez pe nimeni. Si, oricum, oamenii din partea aceea de lume iubesc, intr-adevar, animalele. Acum insa, luand in considerare climatul economic instabil de la nivel mondial, probabil ca ma voi replia si ma voi indrepta spre peisajul divin de pe langa Ramnicu Valcea. Desi imi va fi probabil extrem de dificil sa gasesc un loc izolat, departe de vecini. Din pacate, am dezvoltat o fobie a vecinilor. Ma refer la aceia pentru care animalele nu reprezinta decat niste obiecte aflate la cheremul lor, oameni care-si ucid animalele in bataie, care nu dau cainelui sa manance "ca altfel nu e rau", care nu dau pisicii sa manance "ca altfel nu mai prinde soareci"... Sper, insa. Si am incredere in Dumnezeu.
 
 Sursa: Formula As

Savantii romani si "farfuriile zburatoare"

- Jules Verne a deschis calea spre visare la spatiul cosmic. Savantii romani Tesla, Coanda si Oberth au deschis calea spre construirea tehnologiei pentru zboruri cosmice -

NICOLA TESLA - un valah vizionar

Cel mai corect este sa spunem despre Nicolai (Nicolai, dupa cum scriu sarbii, nu Nicola, cum scriu americanii) Tesla ca era sarb, de origine valaha. Exista nenumarate forumuri internationale unde i se neaga cu vehementa originea romaneasca. Singura legatura, considerata "ciudata", ar fi fost slujba de botez, oficiata de un preot ortodox de origine valaha, Toma! E bine sa lamurim acest "aspect" al originii lui. Tatal sau, preot ortodox, se numea Milutin, iar mama are diferite "nume", in functie de pronuntie: Duka, Djuka, Gica, Georgica! Cat despre vlahi, ei s
unt primii locuitori ai fostului teritoriu iugoslav, prezenti acolo cu mult inaintea venirii sarbilor. Exista referiri inca din secolul 11, care vorbesc de valahii ce locuiesc in regiunile muntoase din Muntenegru, Bosnia. Si Istria e plina de vlahi (istro-romanii de azi), la fel si Dalmatia, unde li se spuneau "morlaci".
Nicolai Tesla s-a nascut la 28 iunie (dupa cum arata certificatul de botez), declarat pe 10 iulie 1856, in catunul Similian ("catun" fiind denumirea pentru sat folosita de morlaci), aflat pe atunci in provincia militara austro-ungara Lica (ulterior Croatia), care era locuita compact de vlahi. Numele initial de familie al lui Tesla, ne spune istoricul sarb Iovan Ducici, era Dragan(ici), nume vechi romanesc, frecvent in Balcani. Acelasi istoric spune ca se tragea din neamul Pilat(ovici)! (Poate ca arborele genealogic mergea pana la "pilati", adica la pilatii cei purtatori de cusma din aristocratia daca!). In timp, numele de familie a fost inlocuit cu Tesla, care poate deriva de la unealta dulgherilor, dar, dupa cum ne informeaza acelasi Ducici, inainte de nasterea Croatiei, in timpul stapanirii romane, exista o asezare care se numea Tesleum, langa actualul Raduc, catunul unde se nascuse tatal lui Nicolai, Milutin (posibil "Milu", Milu-Copilu este un erou de balada valah). Pe una dintre surorile lui Milutin o chema Stanca (nume pur romanesc). Pe surorile lui Nicolai le chema Angelina, Milica, Marica, iar pe frate, Dan. Nobilii sarbi au incercat permanent sa-i inrobeasca pe vlahi, iar regimul comunist sa-i asimileze pana la a-si uita originea. Deci, nu e de mirare ca Nicolai Tesla nu se lauda cu originea lui valaha!



Inventii "top secret"

De cand era copil si l-a citit pe Jules Verne, n-a avut nici un dubiu ca o calatorie de la Pamant la Luna va fi posibila. Nicolai Tesla urmeaza cursurile de inginerie de la Politehnica din Graz (1875-1881), apoi lucreaza la Budapesta, Paris, in cadrul Companiei Edison (1882), la Strasbourg (1884), dupa care pleaca in SUA, din 1891 devenind cetatean american. Unul dintre telurile lui a fost sa creeze un aparat de zbor fara aripi si fara combustibil la bord. Ideea se baza pe un sistem electro-mecanic reincarcabil de la statii spatiale.
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"
 
Forma acestui aparat, pentru reducerea frecarilor cu aerul, urma sa fie alungita sau "de farfurie". Nu s-a stiut niciodata daca a lucrat concret la un astfel de proiect, dar dupa moartea sa, la 8 ianuarie 1943, agenti FBI i-au rascolit camera de la New Yorker Hotel si i-au confiscat, cu imputernicire de la Biroul Proprietati Straine (desi era cetatean american), toate notitele si tot ce-i apartinea, inclusiv cele din seiful hotelului. Departamentul de Razboi le-a trecut, apoi, la "top secret". Cele mai indraznete teluri ale lui Tesla erau legate de explorarea spatiului cosmic in aeronave ghidate de la un centru terestru. In filmul postului de televiziune englez BBC, "Maestrii ionosferei", se arata ca Nicolai Tesla a fost primul care a folosit ionosfera (acea parte a atmosferei incarcata cu ioni, importanta pentru transmisia undelor radio) in scop stiintific, in folosul umanitatii. Voia sa se foloseasca de ionosfera ca furnizor al energiei necesare vehiculelor spatiale. Din mai 1898, demonstrase public ghidarea unui vas - robot prin unde radio, la Expozitia Electrica din Madison Square Garden. Dupa 11 ani de la aceasta demonstratie, Marconi avea sa primeasca Premiul Nobel pentru descoperirea radioului! Demonstratia din Madison Square a insemnat si debutul roboticii. Radio-comunicatiile si coordonarea navetelor spatiale de la centre terestre au la baza cercetarile lui Tesla. Daca ar fi trait pana-n 1997, cand Sojourner si-a inceput explorarea pe Marte, ghidat de la NASA, si-ar fi vazut "visul" implinit.

Savantul "paranormal"

In 1899, Tesla a comunicat ca a inregistrat semnale radio cosmice, in laboratorul sau din Colorado Springs, dar a fost luat in deradere. Timp de 50 de ani (din 86 cati a trait) a studiat semnalele interplanetare.
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"Experimentele romanului au uluit epoca
 
Din cauza unor astfel de cercetari, s-a ales cu eticheta de "savant nebun". Turnul Wardenclyffe, proiectul lui Tesla, avea si scopul de a stabili contacte cu alte planete din sistemul nostru solar. Despre modul cum ii veneau ideile, Tesla a lasat marturie in autobiografia sa, "Inventiile mele", cat si in marturisirile facute prietenului si biografului sau, John O'Neil: "Cand am in gand o inventie, pot sta luni sau ani doar cu ideea in cap. Nu ma gandesc constient s-o dezvolt, dar imi umbla prin cap. Aceasta este perioada de incubatie. Apoi, ma concentrez asupra ei, aleg cateva probleme pe care le ridica, si cand simt ca le voi rezolva, chiar asa se intampla: brusc, se leaga toate la un moment dat si ies la suprafata si din subconstient. Inainte de a trasa prima schita, intreaga idee este dezvoltata in mintea mea. Tot in minte fac ajustarile, corectiile si chiar manevrez dispozitivul respectiv. Si fara sa fac vreo schita, pot da lucratorilor dimensiunile exacte pana in cele mai mici detalii. Numai cand sunt absolut convins de functionalitatea inventiei, ma apuc sa desenez. Eu nici nu fac diferenta intre a manevra dispozitivul in minte sau in realitate. Merge la fel."
O'Neil il cataloga ca pe "un om cu puteri psihice deosebite", care memora carti intregi, avand o memorie fotografica formidabila. Dar se temea sa recunoasca public acest lucru. Tesla vizualiza cu ochii mintii "aparate de zbor care, peste multe generatii, se vor putea conecta la roata energetica a Cosmosului, de unde sa-si extraga puterea, in oricare punct al Universului". La 3 ianuarie 1928, Tesla obtinea patentul nr. 1.655.113 pentru VTOL Aircraft, un aparat de zbor care putea decola si ateriza pe verticala, cu ajutorul unui rotor cu elice! Lui Nicolai Tesla, omenirea ii datoreaza primul sistem de comunicatie wireless, primii roboti, prima telecomanda, aparate de zbor cu decolare verticala etc.

HENRI COANDA - tatal "farfuriilor zburatoare"

Henri Marie Coanda era al doilea fiu al lui Constantin M. Coanda, ofiter si matematician, care provenea dintr-o familie de boieri olteni. Mama lui Henri, Aida Danet, era frantuzoaica, fiica fizicianului Gustave Danet. Henri a avut patru frati si doua surori. S-a nascut la Bucuresti, la 7 iunie 1886, si moare tot la Bucuresti, la 25 noiembrie 1972. Dupa ce a absolvit Liceul "Sf. Sava", Henri s-a inscris la Scoala militara de ofiteri de artilerie. Si-a continuat studiile la Institutul Tehnic din Charlottenburg, apoi la Universitatea din Liege. S-a inscris si la Scoala Superioara de Aeronautica de la Paris, pe care a absolvit-o in 1909. A fost in prima promotie a acestei scoli.
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"Henri Coanda
 
In 1910, construieste si expune la Salonul Aeronautic de la Paris avionul cu reactie. Apoi, s-a angajat in industria aeronautica din Anglia, dar la izbucnirea Primului Razboi Mondial s-a intors in Franta, unde a devenit reprezentantul Romaniei la Paris. Pe avionul "Coanda 1910" a facut tot felul de teste, ajungand la ceea ce avea sa-l faca celebru la nivel mondial: "efectul Coanda", brevetat in 1933. In 1935, bazandu-se pe "efectul Coanda", a proiectat "Aerodina Lenticulara", o "farfurie zburatoare", pe care o considera cea mai importanta aplicatie a efectului care-i poarta numele, pentru viitorul aeronauticii. Al Doilea Razboi Mondial il prinde la Paris, unde ramane in zona ocupata de germani. Dupa eliberarea Parisului, a fost interogat de americani, cu privire la eventuala colaborare cu nazistii, la realizarea avioanelor cu reactie ale flotei Luftwaffe. Mai ales ca o copie a aerodinei ajunsese in mainile nazistilor. Exista surse care spun ca nazistii chiar i-au cerut s-o construiasca, dar pentru ca era nevoie de 12 motoare, nemtii au renuntat. Dupa razboi, proiectul a fost dezvoltat de Avro Canada, apoi a fost cumparat de USAF si a devenit "top secret".

Aerodina de la Turbomecanica

In 1990 s-a infiintat, la Bucuresti, Muzeul Aviatiei, iar in 1998 a ajuns aici un pachet de 800 de kilograme de documente care au apartinut inventatorului Henri Coanda si care fusesera donate statului de catre fiica acestuia, la sfarsitul anilor '70. Cand muzeografii militari au cercetat documentele, au gasit si proiectul Aerodinei Lenticulare, celebra farfurie zburatoare a lui Coanda. Aeronava din proiectul lui Coanda are forma de OZN, propulsie neconventionala si mai multe fante dispuse in coroana, prin care ies jeturi de gaze, acestea imprimand miscare navei. In functie de aceste jeturi, se produc miscari ascensionale sau de translatie. Dupa propriile marturisiri, Coanda a construit prototipul pentru Statele Unite si l-a testat in Desertul Nevada.
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"Oberth si Von Braun (dreapta)
 
Dupa ce a fost anchetat cu privire la colaborarea cu nazistii, a fost invitat in SUA, in 1948. In 1954, a prezentat proiectul final al aerodinei, pentru care primeste brevet la 16 decembrie 1957. La sfarsitul anilor '60, cand a revenit in Romania, a relansat cercetarea in domeniul aviatiei. Si in prezent, proiectele lui Coanda sunt cercetate pentru a fi puse in aplicare si este posibil ca armata sa aiba deja "farfurii zburatoare", dintre cele care incita ziaristii, dar nu si autoritatile. Numai asa s-ar explica de ce nu se agita oficialii armatei romane, cand apar astfel de "OZN"-uri, mai ales deasupra unor obiective strategice!
Coanda lucrase intens, in Franta, inca din 1932, la acest tip de aparat de zbor, si l-a continuat si in Romania, in 1936. Singurele probleme pe care Coanda nu le rezolvase la acea vreme erau legate de stabilitate in manevrele de zbor si controlul presiunii atmosferice asupra suprafetei navei, astfel incat zborul sa fie lipsit de risc. Dupa mai mult de doua decenii de cercetari si perfectionari, Coanda a conceput un nou tip de aparat, de forma discoidala, care putea sa decoleze si sa aterizeze pe verticala, sa-si modifice brusc directia, "elemente" ce caracterizeaza fenomenul OZN. Dupa cum sustinea inventatorul, cu noile perfectionari, aerodina putea atinge o viteza ascensionala de pana la 1000 de metri in mai putin de 30 de secunde, aparatul avand o greutate de circa o tona si o raza de actiune de minimum 5000 de km, folosind drept combustibil propanul. Din cauza secretului care inconjoara inventiile sale, ca si in cazul lui Tesla, este greu de stabilit cu exactitate cate "farfurii zburatoare", mai mult sau mai putin performante, a construit si pentru cate tari. In orice caz, inca de la sfarsitul anilor '40, a tot construit, si multe dintre "farfuriile zburatoare" semnalate in diverse tari puteau fi modele teleghidate ale aerodinei lui Coanda. "Dar nu toate sunt de origine pamanteana", a marturisit Coanda, cand a fost invitat sa vorbeasca politehnistilor romani. In Romania, Coanda a continuat sa lucreze la perfectionarea acestui tip de aparat de zbor, existand desenul pentru o "nava-mama", avand patru aerodine, cu rol propulsor. Proiectul avea unda verde pentru fabricatie, la "Turbomecanica", dar moartea savantului a intrerupt productia. Sau poate nu!

HERMANN OBERTH - un medic indragostit de rachete

In "Secretele oamenilor de stiinta implicati in cercetarea "farfuriilor zburatoare"", aparuta pe un site dedicat ufologiei aplicate - greyfalcon.us - profesorul Hermann Oberth, roman de origine germana, este socotit pionier al zborurilor cosmice. Nascut la 1894, la Sibiu, si decedat la 28 decembrie 1989, la Nurnberg, Hermann a fost, ca si Nicolai Tesla, vrajit de Jules Verne.
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"Un sibian de geniu - Oberth
 
Dupa cum singur marturisea, stia pe de rost romanul "De la Pamant la Luna". Oberth este cunoscut in special ca pionier in domeniul rachetelor, primul model construindu-l inca din scoala generala. Tatal lui Tesla a vrut ca fiul sau sa fie preot, tatal lui Henri Coanda l-a vrut ofiter de cariera, iar tatal lui Hermann, medic. In 1912, Hermann s-a inscris la Medicina, la Universitatea din Munchen, si a participat ca medic militar la Primul Razboi Mondial. Dar nimeni si nimic nu l-a putut abate de la visul sau de a deschide cai pentru oameni sa exploreze Cosmosul. Dupa razboi, s-a intors la aceeasi universitate, dar ca student la Fizica. Desi i s-a respins teza de doctorat privind stiinta rachetelor, ca fiind utopica, lucrarea a inflacarat multe minti, fiind publicata in 1923, cu titlul "Racheta in spatiul interplanetar". Hermann Oberth si-a luat doctoratul in Romania, la Universitatea din Cluj, in 1923, cu sprijinul profesorului Augustin Maior. In 1929, Oberth a "recidivat" cu "Moduri de a calatori in spatiu". Pentru viziunile ori previziunile sale, Oberth a fost chemat la Berlin in acelasi an, pentru a lucra la... un film science-fiction, e adevarat, primul de acest gen. "Femeile de pe Luna" a avut un succes enorm si a dus la o popularizare uriasa a stiintei rachetelor. La Berlin, l-a avut ca "discipol" pe Wernher von Braun, parintele aeronauticii. Acesta, student la Universitatea Tehnica din Berlin, a asistat la o demonstratie a lui Oberth, cand a lansat prima sa racheta cu combustibil lichid. La construirea primei rachete de mari dimensiuni, temuta racheta "nazista" V2, s-au folosit 95 dintre inventiile si recomandarile lui Hermann Oberth.

Extraterestrii si "campul G"

In 1953, Oberth a publicat in Germania volumul "Omul in spatiu", in care isi expunea ideile privind statiile spatiale, oglinzile cosmice, costumele de cosmonaut si navele spatiale pe principiile electro-mecanice ale lui Tesla. Cand Von Braun a ajuns in SUA, l-a invitat si pe Oberth sa lucreze la Institutul pentru Explorare Spatiala, cu sediul la Huntsville, Alabama. Aici, Hermann Oberth a fost implicat intr-un studiu pentru dezvoltarea tehnologiei spatiale. In "Muzeul Spatiului - Hermann Oberth" din orasul Feucht, exista si un extras dintr-o declaratie a lui Von Braun: "Hermann Oberth a fost primul dintre cei care s-au gandit la posibilitatea zborurilor spatiale, care a prezentat analize matematice, concepte si proiecte concrete. Eu ii datorez nu numai dragostea pentru Cosmos, dar si primul contact cu teoria si practica in domeniul stiintei rachetelor si a zborurilor spatiale".
Savantii romani si "farfuriile zburatoare"In laboratorul american
 

Intr-un articol publicat in "American Weekly", din 24 octombrie 1954, Oberth declara: "unele dintre "farfuriile zburatoare" vin din alt sistem solar si sunt manevrate de o rasa care a monitorizat Pamantul de secole". In scrisorile adresate cercetatorului Donald Keyhoe, publicate in cartea acestuia, "Conspiratia farfuriilor zburatoare" (1955), Oberth sustinea ca navele extraterestre genereaza, printr-o forta centrifuga, un camp gravitational artificial propriu (celebra "teorie a campului G" de mai tarziu), folosindu-l ca sursa propulsoare, ceea ce le permite sa se miste in spatiul aerian al Terrei fara nici o problema, accelerand pana la viteze uimitoare, schimband brusc, fara viraje ample, directia de zbor si stationand in aer. Inventatorul si omul de afaceri William P. Lear ("Lear Jet Corporation") il considera "un profet al spatiului cosmic".
Omul de stiinta Donald Yeomans, cercetator in cadrul proiectelor NASA, scria despre cei trei titani ai stiintei aerospatiale: "Coanda, Oberth si Tesla au fost inspirati de Jules Verne. Noi toti ne-am inspirat si am aplicat principiile lor, reusind, an de an, sa ne apropiem de performantele pe care ei le-au anuntat cu mult inainte ca cineva macar sa le viseze".
 
 Sursa: Formula As