„Pe pacientii diagnosticati cu Alzheimer in Romania nu ii ajuta nimeni. Urmeaza doar sa fie primiti in camine sau in spitale abia in momentul in care ajung intr-o faza terminala a bolii”, sustine presedintele Societatii Romane Alzheimer, conf. Dr. Catalina Tudose. Reformarea serviciilor de sanatate mintala se impiedica de lipsa de intelegere a gravitatii problemei dementei, ca si de lipsa unor standarde de ingrijire – sunt cateva concluzii ale Conferintei Nationale Alzheimer 2011, cu tema „Actualitati in domeniul dementelor”.
- Vezi in text care sunt modificarile cognitive, psihiatrice, de personalitate, comportament si ale capacitatii de functionare care ne pot orienta catre suspiciunea de dementa.
In cursul lucrarilor conferintei, au fost aduse in discutie principalele probleme cu care Societatea Romana Alzheimer se confrunta in momentul de fata in demersul de imbunatatire a serviciilor de sanatate mintala, precum si importanta colaborarii cu factorii decidenti in domeniu.
Modalitatile de reformare a sistemului de servicii pentru sanatatea mintala nu tin neaparat de infiintarea unor institutii noi. Formarea unor asistenta comunitari ar putea constitui o solutie in acest sens. „In Romania exista aceasta idee fixa cum ca reforma sau imbunatatirea serviciilor medicale nu se poate face decat prin creerea de institutii noi, prin cladiri cu termopan, care odata construite vor rezolva problema. Este fals. Nu ar trebui sa construim nicio cladire, ci ar trebui sa construim echipe, sa formam specialisti care sa stie cum sa abordeze aceasta problematica”, precizeaza prof. dr. Dan Prelipceanu, seful Catedrei de Psihiatrie a Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”.
Succesul terapeutic al bolii Alzheimer depinde intr-o proportie foarte mare de detectia precoce a deficitului cognitiv, adica a degradarii memoriei. „Acesta este momentul in care se poate interveni terapeutic si in care actualele tratamente au cu adevarat efect. Problema este ca aceste handicapuri sunt foarte costisitoare si ar fi bine ca, atat cat este posibil, medicamentele pentru tratarea ei sa fie compensate cat mai mult”, a declarat prof. dr. Dan Prelipceanu.
Costurile de tratare a bolii Alzheimer sunt, insa, dificil de estimat deoarece fiecare pacient care sufera de aceasta afectiune beneficiaza de un tratament individual. „Pe langa problemele de ordin neurologic, pacientii cu Alzheimer se mai confrunta si cu alte complicatii, precum hipertensiunea, probleme gastro-intestinale etc.”, a precizat prof. Helga Rohra, reprezentantul pacientilor.
Desi tratarea bolii Alzheimer presupune un demers extrem de indelungat, prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Presedintele Societatii de Neurologie din Romania, a declarat ca „in acest moment se pot imagina solutii terapeutice care sa previna sau care sa intarzie dezvoltarea sindromului demential”. Acesta a mai adaugat ca „Alzheimer este o boala care se declanseaza cu zeci de ani inainte de primele manifestari clinice. Datele stiintifice recente arata ca in momentul de fata au aparut posibilitati sa ducem preocuparea noastra pentru acest domeniu undeva inaintea acestei boli, in stadiul precoce al acesteia, inaintea sindromului demential. Sindromul demential insoteste, de fapt, ultima faza a bolii. Astazi incep sa existe posibilitati pentru ca aceste semne sa fie detectate”.
Conform cercetarilor, aparitia bolii Alzheimer este influentata de o serie de factori de risc, care incep sa fie identificati si cunoscuti astazi, fiind vorba mai ales despre factorii de risc vasculari. „In materie de risc, boala Alzheimer recunoaste un domeniu comun cu bolile cerebro-vasculare si cu bolile cardiovasculare. Trebuie sa schimbam strategia de abordare a acestor pacienti in faza incipienta a bolii”, a precizat prof. dr. Ovidiu Bajenaru.
Presedintele Societatii Romane Alzheimer a declarat ca spera ca prin organizarea periodica a conferintei nationale pentru Alzheimer sa poata imbunatati capacitatea profesionistilor de a diagnostica aceasta boala. Insa „problema in Romania consta in faptul ca pacientii care sunt diagnosticati ajung sa respecte un tratament, dupa care nu se mai intampla nimic. Nu ii mai ajuta nimeni. Urmeaza doar sa fie primiti in camine sau in spitale abia in momentul in care ajung intr-o faza terminala a bolii”, a declarat aceasta.
Presedintele Societatii Romane Alzheimer, conf. Dr. Catalina Tudose, a amintit ca, printre problemele cu care medicii implicati in demersul de reformare a serviciilor de sanatate mintale se confrunta, se numara:
- riscul de a pierde avantajele acumulate in ultimii 20 de ani prin taierea bugetului pentru medicatie;
- lipsa de intelegere a gravitatii problemei dementei de catre membrii decidenti;
- lipsa standardelor de ingrijire;
- nevoia de a avea un plan national de dementa.
In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa. Anual sunt diagnosticate 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In 2020 se estimeaza o crestere a numarului de persoane cu dementa la 42,3 milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane. In Romania exista aproximativ 200.000 cazuri, din care diagnosticate si tratate sunt 10%-15%, comparativ cu 50-60% in alte tari.
Semnele si simptomele ce ne pot orienta catre suspiciunea de dementa:
Modificari cognitive:
- uitarea evenimentelor recente;
- dificultati de intelegere a limbajului scris si vorbit;
- dificultati in gasirea cuvintelor;
- pacientul nu stie informatii simple (de ex. – cine este presedintele tarii);
- dezorientare spatio-temporala.
Modificari de personalitate:
- intrusivitate sau indiferenta;
- retragere sociala;
- reactii catastrofice;
- labilitate emotionala.
Simptome psihiatrice:
- retragere sau izolare;
- dezinhibitie;
- depresie;
- suspiciozitate exagerata;
- idei delirante, halucinatii;
- false recunoasteri;
- manierisme;
- stereotipii;
- tulburari de somn.
Modificari de comportament:
- tendinta de a se rataci;
- agitatie;
- agresivitate;
- neliniste;
- dorinta de a pleca;
- ascunde lucruri;
- refuza ajutorul.
Modificari ale capacitatii de functionare:
- dificultati in conducerea autovehiculului, gatit, cumparaturi;
- se rataceste frecvent;
- nu stie valoarea banilor;
- ii dispare interesul pentru igiena personala.
Reporter: Cristina Bobe














0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu