din aceeasi categorie
La bătrâni şi la persoanele de vârstă mijlocie, regiunea cerebrală asociată memoriei îşi măreşte dimensiunile sub influenţa unor exerciţii fizice adecvate –...
Consumul de spanac – şi alte legume cu frunze verzi - sporeşte eficienţa muşchilor, susţin cercetătorii suedezi de la Instututul Karolinska.
Potrivit unui nou studiu, consumul de cafea stimulează activitatea cerebrală a femeilor în situaţii de stress, dar dăunează proceselor cognitive ale bărbaţilor.
stiri asemanatoare
Potrivit unui nou studiu, consumul de cafea stimulează activitatea cerebrală a femeilor în situaţii de stress, dar dăunează proceselor cognitive ale bărbaţilor.
Paharele de hartie, de unica folosinta, pentru cafea, sunt o materie prima neasteptat de ieftina si abundenta pentru producerea etanolului folosit drept combustibil auto.
Un grup de cercetatori de la Coventry University a demonstrat pentru prima oara ca administrarea de doze mari de cafeina creste direct forta si rezistenta musculara pe parcursul...
 | citeste pe go4it |
| Firefox 4 Beta pentru dispozitive mobile cu OS Android şi Maemo (Software) | |
 | Mozilla Firefox 4 Beta este disponibil pentru testare pe homepage-ul Mozilla Firefoxşi Android Market, în versiuni pentru dispozitive cu sistem de operare Androidşi Nokia... |
 | citeste pe intrefete |
| Reteta delicioasa: tapa cu creveti | |
 | Iata un preparat rapid si extrem de simplu, potrivit pentru zilele in care esti obosita si nu ai chef sa petreci prea mult timp in bucatarie. Reteta propusa... |
 | citeste pe mediafax |
| Constantin Nicolescu va fi cercetat în libertate. Curtea de Apel a admis recursul | |
 | Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, acuzat de fapte de corupţie, va fi cercetat în libertate, după ce Curtea de Apel Piteşti a admis... |
Fundatia Calea Victoriei va invita joi, 20 ianuarie, de la ora 19.00, la o poveste despre cafea si cafenea - unul dintre primele spatii publice de socializare aparute in peisajul cotidian romanesc.
La Shift Pub, intr-o atmosfera calda si prietenoasa, istoricul Adrian Majuru va va conduce in vremurile indepartate (dar nu foarte) cand cafeneaua era un loc imposibil, daca nu greu, de evitat pentru o persoana cu preocupari artistice, culturale sau politice.
Cafeaua a patruns in Valahia pe culoarele comerciale ce legau Orientul cu Apusul si nordul Europei. Filiera turceasca a adus atat produsul comercial, cat si obiceiurile legate de acest tabiet, privat la inceput, iar apoi tot mai deschis spatiului public.
Astfel, in anul 1667, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), este atestata cea dintai cafenea din Bucuresti, care se afla in vecinatatea Bisericii Doamnei si a viitorului han Serban Voda, de pe locul Bancii Nationale de azi. Cafeneaua a apartinut unui turc pe nume Kara Hamie, fost seimen, adica mercenar, in trupele sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). Dupa moartea proprietarului, cafeneaua a revenit Imperiului Otoman, iar in decembrie 1691 a fost vanduta lui Kavaz-basa pentru 65 de piastri.
In vremea Brancoveanului, aparusera deja si alte cafenele, cele mai multe fiind pe podul Beilicului, astazi Calea Serban Voda. In anul 1734, pe 20 februarie, este amintit localul lui Gheorghe cafegiul, care s-a aflat pe "Podul ulitii care merge la scaunele de carne", astazi undeva intre strada Doamnei si strada Batistei.
In anul 1785, este amintita cafeneaua cu biliard a venetianului Michelle. Este cea dintai mentiune documentara a unei sali de biliard pentru Bucuresti. "Descoperirea" a fost facuta de englezul Jeremy Bentham.
La 1819 existau in Bucuresti 21 de cafenele, iar la 1900 - 142. In anii razboiului, in 1944, numarul lor a scazut la 15, pentru ca, in 1945, sa fie inchise si sigilate de guvernul Petru Groza, pentru a deturna atentia bucurestenilor de la marile lipsuri alimentare.
Cafenelele au fost, inca de la inceputuri, un spatiu al polemicilor, al disputelor politice si al ideilor revolutionare. In septembrie 1782, Voda Caragea a poruncit Agiei sa ia masuri impotriva celor care cartesc prin cafenele. In 1787, Voda Mavrogheni a cerut sa fie pedepsiti "farmazonii" care tulburau linistea orasului cu "vorbe neadevarate", iar in 1789 a poruncit sa fie inchise cafenelele in care se umbla cu "alte vorbe".
Consumul de cafea a crescut in progresie geometrica de la un secol la altul. Pentru secolul al XVI-lea si al XVII-lea, cafeaua era, probabil, un produs cam exclusivist, consumat de negustorii din Balcani si oficialii turci care tranzitau sau locuiau sezonier in Valahia, dar era cunoscuta si de elita politica si economica a tarii. Cafeaua cucereste medii sociale mai largi incepand cu finalul secolului al XVII-lea.
La inceputul secolului al XIX-lea cafeaua turceasca cedeaza, treptat, locul retetelor occidentale aduse de cofetarii italieni, francezi si germani. Cafeneaua, inca de la inceputurile ei, a adunat laolalta oameni de profesii diferite si le-a coagulat interese comune, de la proiectii politice aventuroase la proiecte culturale reusite adeseori.
Lector: Adrian Majuru
Data: 20 ianuarie, ora: 19.00
Cost: 30 lei, cost studenti: 25 lei
Loc desfasurare: Shift Pub (Strada General Eremia Grigorescu nr.17)
INSCRIERE LA CONTACT@VICTORIEI.RO
Cafeaua a patruns in Valahia pe culoarele comerciale ce legau Orientul cu Apusul si nordul Europei. Filiera turceasca a adus atat produsul comercial, cat si obiceiurile legate de acest tabiet, privat la inceput, iar apoi tot mai deschis spatiului public.
Astfel, in anul 1667, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), este atestata cea dintai cafenea din Bucuresti, care se afla in vecinatatea Bisericii Doamnei si a viitorului han Serban Voda, de pe locul Bancii Nationale de azi. Cafeneaua a apartinut unui turc pe nume Kara Hamie, fost seimen, adica mercenar, in trupele sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). Dupa moartea proprietarului, cafeneaua a revenit Imperiului Otoman, iar in decembrie 1691 a fost vanduta lui Kavaz-basa pentru 65 de piastri.
In vremea Brancoveanului, aparusera deja si alte cafenele, cele mai multe fiind pe podul Beilicului, astazi Calea Serban Voda. In anul 1734, pe 20 februarie, este amintit localul lui Gheorghe cafegiul, care s-a aflat pe "Podul ulitii care merge la scaunele de carne", astazi undeva intre strada Doamnei si strada Batistei.
In anul 1785, este amintita cafeneaua cu biliard a venetianului Michelle. Este cea dintai mentiune documentara a unei sali de biliard pentru Bucuresti. "Descoperirea" a fost facuta de englezul Jeremy Bentham.
La 1819 existau in Bucuresti 21 de cafenele, iar la 1900 - 142. In anii razboiului, in 1944, numarul lor a scazut la 15, pentru ca, in 1945, sa fie inchise si sigilate de guvernul Petru Groza, pentru a deturna atentia bucurestenilor de la marile lipsuri alimentare.
Cafenelele au fost, inca de la inceputuri, un spatiu al polemicilor, al disputelor politice si al ideilor revolutionare. In septembrie 1782, Voda Caragea a poruncit Agiei sa ia masuri impotriva celor care cartesc prin cafenele. In 1787, Voda Mavrogheni a cerut sa fie pedepsiti "farmazonii" care tulburau linistea orasului cu "vorbe neadevarate", iar in 1789 a poruncit sa fie inchise cafenelele in care se umbla cu "alte vorbe".
Consumul de cafea a crescut in progresie geometrica de la un secol la altul. Pentru secolul al XVI-lea si al XVII-lea, cafeaua era, probabil, un produs cam exclusivist, consumat de negustorii din Balcani si oficialii turci care tranzitau sau locuiau sezonier in Valahia, dar era cunoscuta si de elita politica si economica a tarii. Cafeaua cucereste medii sociale mai largi incepand cu finalul secolului al XVII-lea.
La inceputul secolului al XIX-lea cafeaua turceasca cedeaza, treptat, locul retetelor occidentale aduse de cofetarii italieni, francezi si germani. Cafeneaua, inca de la inceputurile ei, a adunat laolalta oameni de profesii diferite si le-a coagulat interese comune, de la proiectii politice aventuroase la proiecte culturale reusite adeseori.
Lector: Adrian Majuru
Data: 20 ianuarie, ora: 19.00
Cost: 30 lei, cost studenti: 25 lei
Loc desfasurare: Shift Pub (Strada General Eremia Grigorescu nr.17)
INSCRIERE LA CONTACT@VICTORIEI.RO
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu