Suprafeţele agricole cultivate cu porumb transgenic au crescut, anul trecut, de 20 de ori. Ţara noastră ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu porumb modificat genetic.
Autorităţile au anunţat cu câteva zile în urmă că varietatea de porumb modificat genetic MON810 va fi interzisă în Germania. Este astfel o altă ţară europeană, după Franţa, Grecia, Austria, Ungaria sau Italia, care refuză culturile de porumb produse prin biotehnologie. Ministrul german al Agriculturii Ilse Aigner şi-a motivat decizia prin faptul că MON810 „reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător”.
Fostul ministru român al Mediului Attila Korodi cerea anul trecut fermierilor români să nu mai cultive porumb modificat genetic. „În cazul în care evaluarea de risc asupra mediului şi sănătăţii umane, realizată de Comisia pentru Securitate Biologică, duce la evidenţierea riscurilor reale asupra mediului şi sănătăţii oamenilor suntem decişi să iniţiem un proiect de Hotărâre de Guvern prin care să interzicem cultivarea porumbului modificat genetic“, declara Attila Korodi, anul trecut.
Cititi si: Seră de canabis modificat genetic, în Mexic
De atunci însă nu s-a întâmplat nimic în acest sens, iar România continuă să ocupe locul al treilea în UE în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu organisme modificate genetic, potrivit Serviciului Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA).
Suprafaţa semănată cu porumb modificat genetic în România a depăşit anul trecut 7.000 de hectare comparativ cu anul 2007, când erau cultivate doar 350 de hectare, conform studiului ISAAA.
America, lider la plantele Modificate
În ceea ce priveşte organismele modificate genetic, anul 2008 a fost prolific nu numai la nivelul României, ci şi al întregii lumi. Anul trecut au crescut semnificativ suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic, acestea ajungând la 125 milioane de hectare.
În momentul de faţă sunt 25 de ţări cultivatoare cu OMG-uri. Dintre acestea, 15 sunt state în curs de dezvoltare, celelalte făcând parte din categoria ţărilor puternic industrializate, potrivit ISAAA.
SUA continuă să ocupe poziţia de lider pe acest segment, cu peste 62 milioane de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapiţă sau lucernă modificate genetic. America este urmată de Argentina şi Brazilia.
Pe continentul african, acolo unde necesităţile alimentare sunt acute, locuitorii au început să prindă gustul organismelor produse prin ingineria genetică.
Anul trecut Burkina Faso şi Egiptul au cultivat OMG-uri pentru prima dată. Soia este pe primul loc în topul culturilor modificate genetic la nivel mondial, urmată fiind de porumb, bumbac şi rapiţă.
Sase ţări europene mai cultivă oficial OMG-uri
În ceea ce priveşte UE, anul trecut, şapte state – Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate în lume, în UE este permis doar porumbul. Alte state europene, printre care Franţa, Grecia, Austria sau Ungaria, renunţaseră deja la aceste culturi controversate.
În 2008, cele şapte ţări membre UE cultivatoare de OMG-uri au crescut suprafaţa cultivată cu porumb GM, ajungându-se astfel la 100.000 de hectare. De curând însă Germania a hotărât să urmeze aceeaşi politică agricolă adoptată de Franţa cu câtva timp în urmă.
Agricultura ecologică refuză OMG-urile
Practicarea agriculturii ecologice presupune, printre altele, şi refuzul utilizării organismelor modificate genetic. În Uniunea Europeană, ţările care au interzis OMG-urile sunt şi cele mai mari producătoare de culturi ecologice. Italia, Germania, Austria şi Franţa cultivă de la an la an suprafeţe tot mai mari cu plante ecologice.
Tot mai mulţi consumatori din ţările respective preferă un regim alimentar bio în virtutea unei vieţi mai sănătoase. Referitor la suprafeţele cultivate în sistem ecologic, ţara noastră se situează în lume pe poziţia 44 dintr-un total de 122 de ţări, potrivit publicaţiei „The world of organic agriculture 2008”.
Cu toate acestea, în Europa, culturile ecologice acoperă, în momentul de faţă, mai puţin de un sfert din suprafaţa agricolă a continentului. În România, suprafaţa cultivată în sistem ecologic a ajuns în 2008 la 220.000 de hectare. La sfârşitul lui 2009, aceasta va ajunge la 300.000 de hectare, ceea ce ar reprezenta două procente din suprafaţa agricolă a ţării.
Sursa: Adevarul
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu