Valentin Lazea, BNR: Investitorii straini au ierarhizat cele 46.000 de proiecte de investiţii existente in Romania. Trei proiecte de infrastructură de transport, două energetice şi unul de cercetare-dezvoltare

"Consiliul Investitorilor Străini a realizat un studiu ce urmează a fi făcut public într-o conferinţă la jumătatea lunii martie prin care ierarhizează proiectele de investiţii din perspectiva sa, în urma unei analize cost-beneficiu. Primele 6 proiecte din clasament includ trei proiecte de infrastructură de transport, două proiecte energetice şi un proiect de cercetare-dezvoltare. În prezent, în România există circa 46.000 proiecte de investiţii care implică bani publici. Dată fiind constrângerea bugetară - cheltuieli de capital mai mici de 5 miliarde euro în 2010, este imperativ necesară prioritizarea acestor proiecte de investiţii", a declarat miercuri economistul sef al BNR, Valentin Lazea la conferinta Finmedia "Anul financiar si bancar 2011".

Potrivit economistului sef al Bancii Centrale, creşterea economică din România în perioada următoare nu poate urma tipologia nesustenabilă din intervalul 2004-2008. "Chiar dacă s-ar încerca reluarea ei pe aceleaşi coordonate, acest lucru ar contraveni angajamentelor internaţionale luate de România faţă de investitorii străini, Uniunea Europeană si FMI", mai spune Lazea.

• Ce suntem indreptatiti sa astepte Romania de la actorii straini? Dar reciproc?

De la investitorii străini, România este îndreptăţită să aştepte injecţii de capital (în condiţiile unei economisiri interne insuficiente), aport de management şi know-how si deschiderea spre pieţe externe, de altfel greu accesibile, mai sustine Valentin Lazea. În acelaşi timp, investitorii străini sunt îndreptăţiţi să aştepte de la România, în afară de o fiscalitate relativ redusă şi o forţă de munca ieftină, şi progrese în ceea ce priveşte: îmbunătăţirea infrastructurii (de transport, energetica etc.), liberalizarea pieţei muncii, calitatea funcţionării sistemului juridic si adâncimea pieţei financiare

De la Uniunea Europeană, România este îndreptăţită să aştepte reintegrarea în familia europeană, pe toate dimensiunile (economică, instituţională, culturală etc.), fonduri nerambursabile de circa 20 miliarde euro si apropierea treptată şi sustenabilă de la un nivel mediu al PIB/locuitor (la PPP).

La rândul ei, Uniunea Europeană aşteaptă de la România o strategie de creştere economică exprimată prin Programul Naţional de Reforme (PNR), o abordare prudentă a finanţelor publice exprimate prin Programul de Convergenţă (PC) care să aducă indicatorii macroeconomici în concordanţă cu Pactul de Stabilitate şi Creştere si o corelare timpurie a prevederilor din PNR şi PC în cadrul Semestrului European.

De la Fondul Monetar Internaţional, România este îndreptăţită să aştepte finanţare ieftină atunci când condiţiile de pe pieţele internaţionale se înrăutăţesc din motive obiective, o „ştampilă” de conformitate a politicilor cu interesele pe termen lung ale ţării si „cumpărarea de timp” necesar pentru efectuarea reformelor structurale.

Totodată, FMI are temei să aştepte ca România să-şi onoreze angajamentele luate si să plătească la timp împrumuturile contractate (ceea ce presupune accesul permanent la pieţele private de capital).

• Principalele prevederi din acordul de tip preventiv

Potrivit economistului sef al BNR, tintele noului acord de tip preventiv tin de revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR, de 3% ±1pp, (atât pentru decembrie 2011, cât şi pentru decembrie 2012), o creştere a PIB de 1,5% în 2011 şi de 4-4,5% în 2012, un deficit bugetar de 4,4% din PIB în termeni de plăţi efectuate (de circa 5% în termeni de angajamente) pentru 2011, urmat de un deficit de 3% din PIB (potrivit ambelor metodologii). Pentru anul viitor, sunt de asteptat stabilizarea implicită a datoriei publice la un nivel sub 40% din PIB si un deficit de cont curent de circa 5% din PIB atât în 2011, cât şi în 2012.

• Reforme, reforme, reforme

Pentru aceasta e nevoie insa de reforme. "E vorba despre aprofundarea reformelor structurale, care presupune reforma întreprinderilor de stat (având în vedere separarea activităţilor neviabile de cele viabile; reducerea până la lichidare a arieratelor) si de reforma în sectorul energetic, permiţând o mai mare implicare a pieţelor în stabilirea tarifelor la gaze naturale şi la energie electrică, în paralel cu o mai mare autonomie acordată autorităţii naţionale de reglementare (ANRE)", mai sustine Lazea.

De asemenea, precizeaza economistul sef al BNR, avem nevoie de o reforma în sectorul transporturilor, în vederea atragerii de investitori privaţi, reducerii arieratelor şi a pierderilor. De o reforma in domeniul pieţei muncii, permiţând o mai mare flexibilitate pentru angajatori atât în ceea ce priveşte angajarea, cât şi desfacerea contractelor de muncă. In zona financiar bancara e nevoie de continuarea reformelor: continuarea, într-o formă mai relaxată, a acordului de la Viena încheiat cu băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din România, de abţinerea de la introducerea unei legislaţii naţionale în materie de taxare a băncilor, cu aşteptarea eventualelor măsuri ce se vor lua la nivel european, de abţinerea de la promovarea unor acte normative care ar diminua disciplina debitorului", a mai spus Lazea.

Potrivit acestuia, domeniile cu potenţial de creştere/creditare sunt: industria (îndeosebi cea orientată spre export), agricultura (idem), infrastructura (de transport, energetică, de mediu), serviciile exportabile -transporturi internaţionale, turism (incoming) si comunicaţii