6 motive pentru reducerea emisiilor cu 30% pana in 2020
Cititi si: Recesiunea a dus la reducerea emisiilor de dioxid de carbon
Raportul ”30% – De ce ar trebui Europa să-şi consolideze acţiunile climatice până în 2020” analizează beneficiile generate de reduceri de emisii mai mari din perspectiva asigurării locurilor de muncă, a competitivităţii, a inovării, a reducerii costurilor, a securităţii energetice şi a sănătăţii. Ţinând cont de argumentele de mai jos, trecerea de la 20% la 30% reduceri de emisii de gaze cu efect de seră până în 2020 devine o prioritate.
Conform comunicării Comisiei Europene din mai 2010, ţinta de 30% pentru reducerea emisiilor este fezabilă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. Din cauza crizei economice, Europa se apropie de ţinta de reduceri de emisii GES cu 20%, date fiind consumul de combustibili fosili care a scăzut cu 5.5% în 2009, precum si creşterea ponderii de energie regenerabilă la 10,3% în mixul energetic european. Practic, emisiile Statelor Membre din 2009 sunt deja cu 17,3% sub cele din 1990. De asemenea, costurile anuale pentru atingerea ţintei de 20%, realizate în 2008, erau de 70 miliarde euro, însă estimările actuale pentru aceleaşi costuri au scăzut la 48 miliarde euro. Pentru o ţintă de reduceri cu 30%, costurile depăşesc doar cu 11 miliarde euro estimările din 2008.
Din perspectiva veniturilor Statelor Membre provenite din comercializarea emisiilor de carbon (EU-ETS), scăderea preţului per tona de CO2 aduce pagube uriaşe bugetelor naţionale – Germania pierde 15 miliarde de euro pe an, Marea Britanie – 9,5 miliarde, Italia – 7.1 miliarde. Pentru România, pierderile sunt estimate la 2,3 miliarde de euro. Trecerea la ţinta de 30% ar însemna scoaterea de pe piaţă a 1,4 gigatone de CO2, ceea ce ar asigura creşterea preţului tonei de CO2 şi, prin urmare, creşterea veniturilor Statelor Membre.
Ca prioritate a Uniunii Europene, cele 3.4 milioane de locuri de muncă verzi asigură 2,5% din PIB-ul UE, reprezentând aproximativ 40% din cota de piaţă mondială. Comisia Europeană estimează că trecerea la ţinta de 30% ar genera încă 2 milioane de locuri de muncă directe şi indirecte. Cel mai mare potenţial în acest sens îl are sectorul construcţiilor, întrucât clădirile reprezintă 42% din consumul final de energie la nivel UE, iar lucrările de eficienţă energetică pot asigura jumătate din reducerile de emisii necesare până în 2050 (adică 80% faţă de nivelul din 1990). Investiţiile în eficienţă energetică au costuri negative, adică aduc între 12 şi 60 de euro pe tona de CO2 ne-emisă în sectorul clădirilor şi între 74 şi 107 euro în sectorul industrial.
Climate Action Network Europe, 30% – Why Europe should strengthen its 2020 climate action, 17 februarie 2011, http://caneurope.org/component/docman/doc_download/1819-can-europe-qwhy-europe-should-strengthen-its-2020- climate-actionq-feb-2011
Conform strategiei în domeniul eficienţei energetice, România are un potenţial de reduceri de 40%.
În contextul creşterii preţului petrolului, importanţa eficienţei energetice creşte: preţul petrolului se afla în ianuarie 2011 la 91 de dolari pe baril, iar dependenţa Europei de importuri de petrol se estimează că va atinge 62% din consumul total de energie în 2020. Astfel, conform Comisiei Europene, trecerea la ţinta de 30% reduceri de emisii ar avea ca efect economisirea a 14 miliarde de euro prin reducerea importurilor de petrol ca urmare a creşterii eficienţei energetice (calculat la un cost de 88.4 dolari/baril).
Reducerile de emisii mai mari vor conduce şi la îmbunătăţirea calităţii aerului în UE, ceea ce ar reduce costurile cu serviciile de sănătate cu 14,6 până la 30,5 miliarde euro pe an până în 2020. Pentru România, estimările arată reduceri maxime de costuri în sistemul de sănătate de 1.4 miliarde euro pe an2.
“Raportul arată că trecerea la o ţintă de reduceri de emisii de 30% aduce cu sine beneficii în domeniul sănătăţii şi stimulează crearea de noi locuri de muncă. Ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să joace un rol constructiv pentru ca acest obiectiv să fie posibil” a declarat Thomas Wyns, Senior Policy Officer la Climate Action Network Europe.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi: Reţeaua de Acţiune pentru Climă România,
, 0724 209 057* Reţeaua de Acţiune pentru Climă România este o federaţie de 14 organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniul schimbărilor climatice. RAC-RO este membru al Climate Action Network Europe.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu