consum de fructe, fructe, hidratare, legume
Plată sau minerală carbogazoasă, cu gheaţă sau cu lămâie, apa este alimentul vieţii. S-a demonstrat ştiinţific că apa înseamnă cu adevărat viaţă. Fără mâncare omul poate rezista 30-40 de zile, dar fără apă nu supravieţuieşte mai mult de 3-4 zile.
Cititi si: Specialiştii în agricultură la Cluj: criză alimentară în România
Săruri minerale
Clasificarea apei se face în funcţie de cantităţile de săruri minerale conţinute. În acest context, se poate vorbi despre apele oligominerale (cele care conţin până la 0,5 g săruri dizolvate la litru), apele minerale (între 0,5 şi 1,5 g săruri/l) şi apele medicinale (peste 1,5 g săruri/l). În zilele cu temperaturi extreme, pentru menţinerea echilibrului hidric al organismului, avem nevoie de aproximativ 2,5 l de apă/zi. Este bine ca această apă să fie minerală. “Organismul nostru îşi reglează temperatura prin transpiraţie. Transpiraţia excesivă elimină sărurile minerale din organism şi poate provoca deshidratarea. Primul simptom este setea puternică. Deshidratarea se manifestă însă şi prin greţuri, vărsături, dureri de cap, crampe musculare. Consumul insuficient de apă poate avea consecinţe mult mai grave: de la înrăutăţirea rapidă a stării generale (ameţeli, leşin) şi până la scăderea tensiunii arteriale şi tulburări neurologice”, ne-a spus dna dr. Diana Cimpoeşu, şeful Unităţii de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului “Sf.Spiridon” din Iaşi.
Apa minerală poate preveni multe neplăceri pentru sănătate, prin aportul de săruri (calciu, magneziu, sodiu, potasiu), dar cu o singură condiţie: să bem această apă chiar şi atunci când nu ne este sete. Specialiştii spun că potolirea setei nu înseamnă neapărat că ne‑am hidratat complet.
Echilibrul aport‑pierderi
Echilibrul între aportul şi pierderile de apă trebuie să fie menţinut încontinuu. La un aport de 2,5 l de apă trebuie să eliminăm tot 2,5 l. Însă chiar şi atunci când aportul de apă a fost întrerupt, organismul uman pierde aproximativ 1,8 l de lichide. Astfel se explică de ce nu putem trăi prea multă vreme fără apă. “Atunci când pierdem 1 la sută din lichidele din organism se observă o creştere a temperaturii corpului şi ne concentrăm mai greu. La pierderea a 2 la sută din apă, organismul ne dă senzaţia de sete. La 5 la sută deficit de apă intrăm în stare febrilă, la 10 la sută deficit ni se blochează rinichii, ni se umflă limba, avem spasme, iar mersul pe jos devine imposibil. Un deficit mai mare de 20 la sută apă provoacă decesul”, avertizează dna dr. Cimpoeşu.
De multe ori, senzaţia de sete este confundată cu cea de foame. Dacă atunci când ne este sete mâncăm în loc să ne hidratăm, este posibil să ne deshidratăm şi mai tare, afirmă specialiştii. Lipsa apei ar putea duce la constipaţie, la creşterea riscului de infecţii urinare sau de “pietre” la rinichi.
Nevoia de hidratare a organismului depinde de activitatea desfăşurată, de mediul ambiant, dar şi de vârsta sau de terenul patologic. Astfel, persoanele care lucrează într‑un mediu călduros pierd mai multă apă decât în mod normal, de aceea şi aportul trebuie să fie mai mare. Pe de altă parte, există boli, cum este diabetul, în care pierderile de lichide sunt foarte mari – în jur de 8 l/zi. Copiii sunt foarte sensibili la deshidratare şi este bine să bea lichide mai multe în perioadele caniculare. Pe măsură ce înaintează în vârstă, organismul se deshidratează, reacţiile metabolice se desfăşoară mai greu, detoxifierea organismului este mai dificilă. Din acest motiv, apa este un prieten de nădejde al vârstei a treia. “În mod normal, o persoană elimină zilnic aproximativ 1,5 l de apă pe cale renală, 750 ml prin transpiraţie şi 400 ml prin respiraţie. Pentru a suplini aceste pierderi trebuie să bem apă. Echilibrul între aport şi eliminare este obligatoriu, pentru că orice retenţie de apă în organism poate însemna existenţa unei afecţiuni renale, cardiace, hepatice sau de altă natură”, ne-a mai spus dna dr. Cimpoeşu.
De calitatea apei pe care o bem depinde în mod direct sănătatea noastră. Pentru a fi în siguranţă, sistemul de verificare a încărcăturii bacteriene a apei de băut trebuie respectat cu rigoare, altfel riscăm apariţia unor tulburări digestive şi nu numai atât. Apa contaminată cu diferite substanţe poluante afectează ficatul, sistemul nervos şi glandele endocrine.
Câteva sfaturi
Nu este bine să bem apă în timpul mesei şi nici imediat după masă. De asemenea, apa trebuie băută lent, în cantităţi mici şi de cât mai multe ori pe zi. Consumarea unei cantităţi mari de apă într‑un timp foarte scurt provoacă diluarea bruscă a sucurilor gastrice şi dezechilibre în funcţionarea normală a organismului. Prea multă apă poate determina aşa numita “intoxicare cu apă”. Simptomele sunt similare cu cele ale deshidratării: apatie, confuzie mentală, stări de ameţeală, oboseală. “Nu este bine să bem apă foarte rece, cu multă gheaţă. Nu trebuie să consumăm alimente cu temperaturi mai mici de 10EC şi mai mari de 30EC. Într‑o zi caniculară, un pahar cu apă la 10EC este perceput ca foarte rece. Dacă bem brusc o cantitate mare de apă foarte rece, suntem în pericol de şoc termic. Îndeosebi, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare trebuie să aibă mare grijă la consumul de apă foarte rece”, recomandă dna dr. Cimpoeşu.
Poate fi înlocuită apa? Suntem siguri că nu ne deshidratăm dacă bem sucuri de legume şi fructe, ceaiuri sau compoturi în loc de apă? Sucurile din fructe şi legume proaspete diluate cu apă minerală sunt ideale pentru zilele caniculare, pentru că ele hidratează dar şi suplinesc, în acelaşi timp, pierderile de săruri minerale şi vitamine din organism. Dacă sunt băute fără a fi diluate, sucurile din fructe şi legume proaspete pot produce variaţii ale glicemiei, ceea ce nu este de dorit.
“Apa vie” din fructe şi legume
O sursă bună de apă – aşa‑numita “apă vie”- sunt legumele şi fructele crude. Acestea conţin peste 80 la sută apă. Dacă respectăm regula celor cinci legume sau fructe consumate zilnic, aducem organismului nostru un aport de aproape 1 l de apă de cea mai bună calitate. Iată câteva exemple: roşiile conţin până la 94 la sută apă, castraveţii – 95‑96 la sută, merele şi perele – 85‑86 la sută, pepenele verde – 91 la sută, caisele şi piersicile – 86‑87 la sută. Este bine de ştiut că apa din fructe şi legume se asimilează cel mai bine şi este apa cea mai sănătoasă.
Potolirea setei consumând fructe şi legume este mult mai benefică şi de mai lungă durată decât atunci când bem rapid o cantitate mare de apă. În cazul fructelor şi legumelor, apa este asimilată lent de organism. Una dintre cele mai bune surse de apă este pepenele verde, acesta având şi proprietăţi diuretice puternice, fiind recomandat suferinzilor de litiază sau calculoză renală, dar şi în curele de eliminare a toxinelor.
Ştiaţi că
•Apa contribuie la eliminarea toxinelor şi arderea grăsimilor.
• Consumul de apă este determinant în păstrarea volemiei (a volumului de sânge). Hidratarea corespunzătoare creşte capacitatea de concentrare şi randamentul, în special, în timpul activităţilor fizice.
•Apa distilată nu conţine nici un fel de săruri, aceasta nefiind recomandată pentru consum.
•Consumul de apă diminuează riscul apariţiei bolilor de stomac şi reduce iritarea cauzată de ingerarea medicamentelor. De asemenea, elimină excesul de sodiu.
Sursa: Evenimentul Regional al Moldovei
Pentru mai multe informatii despre consum de fructe, fructe, hidratare, legume aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu