accidente, alergii, astm, bord, efectele schimbarilor climatice, incalzirea globala, incendii, lansare, permafrost, polenul, secarea, uragane
Efectele schimbărilor climatice sunt mai grave decât par la prima vedere
Includerea încălzirii globale în topul preocupărilor secolului XXI se justifică deplin dacă avem în vedere influenţa negativă pe care o are aceasta asupra naturii şi omului. Potrivit unui top al acestor efecte, realizat de publicaţia „Life&Science”, schimbările climatice se fac vinovate de fenomene care variază de la creşterea riscului de incendii la accelerarea sateliţilor, de la secarea lacurilor şi reducerea rezervelor de apă la intensificarea alergiilor şi a bolilor specifice primăverii.
Cititi si: Tornadele din Statele Unite cauzate de încălzirea globală
Accelerarea sateliţilor
Sateliţii geostaţionari se menţin pe orbite bine stabilite prin intermediul unui program computerizat. Calculatorul de bord este programat la lansare şi, din timp în timp, declanşează pornirea micului motor care trebuie să corecteze traiectoria satelitului. De ce e nevoie de o corecţie?
Pentru că Pamântul, având forţă de gravitaţie, îi atrage şi, prin urmare, ca să rămână pe cer trebuie, din când în când, să urce din nou la altitudinea programată. Încălzirea globală strică aceste calcule foarte precise schimbând densitatea aerului. În straturile superioare ale atmosferei, din cauza surplusului de căldură, aerul se rarefiază foarte mult, iar satelitul întâmpină o rezistenţă la înaintare mai mică decât cea calculată.
Prin urmare, sateliţii vor fi mai puţin frânaţi şi se vor învârti din ce în ce mai repede. Acest exces de viteză poate provoca accidente între sateliţi sau chiar azvârlirea lor de pe orbită, întrucât programul din computerul aflat la bordul satelitului nu mai poate fi schimbat.
Agravarea alergiilor
Primăvara timpurie înteţeşte crizele de astm
Încălzirea globală duce la intensificarea alergiilor şi a bolilor care apar primăvara. Astfel, s-a constatat că, în ultimele decenii, numărul persoanelor care suferă de alergii de primăvară şi de astm a crescut simţitor. Oamenii de ştiinţă argumentează această creştere prin faptul că nivelul ridicat al dioxidului de carbon din aer şi creşterea temperaturilor devansează perioada de înflorire a unor plante. În acest fel, perioadele în care este produs polenul şi, implicit, cele în care se manifestă alergiile generate de acesta sunt mai lungi.
Ridicarea munţilor
Munţii sunt mai înalţi din cauza topirii gheţarilor
Deşi nu este vizibil cu ochiul liber, în ultimul secol s-a constatat creşterea munţilor, din cauza topirii gheţarilor. Astfel, după ce timp de mii de ani greutatea acestor gheţari a exercitat o presiune pe suprafaţa Pământului, topirea lor determină ridicarea acestei suprafeţe. Din cauza faptului că încălzirea globală accelerează topirea gheţarilor, cercetătorii apreciază ca munţii vor creşte tot mai mult.
Migrarea animalelor spre înălţimi
Animalele, disperate de căldură, caută răcoarea muntelui
Încă de la începutul secolului trecut s-a constatat că veveriţele sau reptilele preferă să îşi stabilească habitatele la înălţimi mai mari. Cercetătorii pun şi această schimbare pe seama încălzirii globale, care a generat anumite modificări în habitatele lor obişnuite. Aceleaşi efecte par să ameninţe, de asemenea, habitatele speciilor de animale din zona arctică, precum urşii polari, prin topirea gheţarilor pe care trăiesc aceştia.
Intensificarea incendiilor de pădure
Mii de hectare de pădure dispar în flăcări
Determină topirea accelerată a gheţarilor şi creează uragane intense. Dar încălzirea globală face ca mii de hectare de pădure să fie distruse anual de incendii. Astfel, s-a constatat că, în ultimele decenii, incendiile de pădure au fost mai frecvente în timpul primăverii din cauza topirii timpurii a zăpezii, creşterii temperaturilor şi a vânturilor. Când primăvara apare mai devreme şi se topeşte zăpada, suprafaţa pădurii se usucă şi creşte riscul de producere a incendiilor.
Surparea solului în zonele nordice
Schimbările climatice nu duc numai la topirea zăpezilor, ci şi la o încălzire accentuată a permafrostului (strat al solului în care apa e permanent îngheţată, specific zonelor nordice). Topirea provoacă surparea terenurilor în zonele de tundră sau alpine. Dislocarea solului din cauza topirii permafrostului produce scufundarea stâlpilor de susţinere pentru conductele de gaze din Siberia, de pildă, ceea ce provoacă ruperea lor.
Acelaşi fenomen afectează şi infrastructura transportului rutier şi feroviar, precum şi structura de rezistenţă a caselor. La altitudini mari, în munţi, determină intensificarea alunecărilor de teren şi roci.
Distrugerea vestigiilor arheologice
Temple şi vestigii antice de pe tot globul au rezistat vreme de mii de ani, însă efectele încălzirii globale le pun în imposibilitatea de a trece testul timpului. Creşterea nivelului apei din mări şi oceane şi fenomenele meteorologice extreme şi-au dovedit deja potenţialul extraordinar de a distruge vestigii unice. De pildă, inundaţiile determinate de încălzirea globală au şters de pe hartă un sit vechi de peste 600 de ani – Sukhotai, care a fost cândva capitala regatului Thai.
Dispariţia lacurilor
În ultimele decenii, un număr impresionant de 125 de lacuri din Arctica au secat, certificând astfel ideea că efectele încălzirii globale se manifestă extraordinar de rapid la polii Pământului. Cercetările efectuate în zonele de unde au dispărut aceste lacuri conduc către ipoteza că gheaţa din permafrost s-a topit, lăsând astfel posibilitatea apei din lacuri să se scurgă în sol. Oamenii de ştiinţă care au studiat acest fenomen atrag atenţia asupra faptului că dispariţia lacurilor implică şi dispariţia ecosistemelor susţinute de acestea.
Sursa: Adevarul
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu