Plantaţia România în cifre: 2 hectare de pădure dispar în fiecare zi, dar se fac împăduriri pe hârtie de peste două miliarde de euro

fondul forestier, plantari

Adauga AICI mesajul tau eco!

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Într-un pulover verde, flancat de oficialităţi locale purtând costume, premierul Emil Boc a participat sâmbătă la o acţiune de plantare de paltini, pe un deal din comuna Tamaşi, judeţul Bacău.

Într-un pulover verde, flancat de oficialităţi locale purtând costume, premierul Emil Boc a participat sâmbătă la o acţiune de plantare de paltini, pe un deal din comuna Tamaşi, judeţul Bacău.
Cititi si: Campanie de plantare finalizata in Saraiu
“Fiecare ar trebui să planteze măcar câţiva pomi atunci când are puţin timp liber”, a spus premierul, suflecându-şi mânecile, în timp ce se îndrepta către gropile deja făcute dinainte. În momentul următor, două persoane au început să mărunţească pământul de lângă o groapă, înainte ca primul ministrul să îl tragă cu săpăliga din dotare pe lângă firul de paltin şi să îl bătătorească cu picioarele.
Din delegaţia premierului Emil Boc a făcut parte sâmbătă şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, despre care presa locală a scris că “a pus la rândul ei mâna pe treabă”.
Fix în aceeaşi zi în care primul ministru planta paltinul pe dealul din Tamaşi, alte două personalităţi ale vieţii politice, Victor Ponta şi Crin Antonescu, erau aşteptaţi la Crasna, într-o comună din judeţul Gorj, la plantat de pomi, în cadrul campaniei “România prinde rădăcini”, derulată de RTV în parteneriat cu Regia Naţională a Pădurilor.
Băsescu – patru dintr-o lovitură
Lista demnitarilor care au participat în ultmii trei ani la plantări de copaci în lumina reflectoarelor şi bliţurilor jurnaliştilor este lungă. Însuşi preşedintele Traian Băsescu, în octombrie 2008, a mers la plantat în localitatea Udeşti din Suceava, judeţ “păstorit” de Gheorghe Flutur. Cu acel prilej preşedintele a sădit nu unul, ci patru salcâmi. “Unul pentru mine, unul pentru soţie – pentru Maria-, unul pentru Elena şi unul pentru Ioana (fiicele preşedintelui -n.red.)”. Aş vrea să fie 2-3 (copaci plantaţi – n.red.) mai ales că eu susţin că trebuie să avem 2-3 copii”, a explicat atunci şeful statului. Cu un an înainte, plantase trei brazi în localitatea suceveană Poiana Negri.
Pe vremea când era primarul Capitalei, Adriean Videanu a organizat, cu ocazia zilelor Bucureştiului, o acţiune de împădurire în Parcul Tineretului. Invitaţii, toţi unul şi unul, au plantat câte un pom. Microfoanele televiziunilor au surprins replici inedite. “Chiar aşa de multă apă trebuie să pun?”, în imagine apărând actualul ministru Elena Udrea cu o găleată cu apă. “Ăsta e deja plantat”, remarca uşor maliţios Vasile Blaga, în timp ce punea cu lopata pământ în jurul unui copac. La aceeaşi acţiune au participat, printre alţii, ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, precum şi fiica preşedintelui, Elena Basescu, care au plantat cot la cot câte un copac.
Şi alţi politicieni s-au făcut remarcaţi de-a lungul timpului la datul cu lopata în lumina reflectoarelor. În primăvara lui 2009, presa a relatat cum, într-o localitate din judeţul Ialomiţa, mai mulţi politicieni de frunte – între care preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi mai mulţi miniştri de la acea vreme, între care ministrul Agriculturii Ilie Sârbu, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu şi ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi – au participat de asemenea la o acţiune deşfăşurată sub aceeaşi siglă.
Ce spun statisticile
Statisticile sunt seci: 15 milioane de copaci sunt tăiaţi în fiecare an în pădurile României. Un calcul făcut de realizatorii emisiunii “România, te iubesc!”, difuzată de Pro TV, arată că în România se taie pe oră două hectare de pădure, ritm înregistrat în ultimii 20 de ani.
Doar 28% din suprafaţa României este împădurită, în timp ce media europeană este de 35%. În Austria, de exemplu, 47% din suprafaţa ţării este acoperită de păduri.
Statisticile spun că în România există 6,74 milioane hectare de pădure, mai mult de jumătate sunt în proprietate privată. Fondul este “în grija” a doar 250 de inspectori, adică un inspector la 220.000 de hectare de pădure.
Împăduriri pe hârtie de 2,36 miliarde euro până în 2035
Programul naţional de împădurire, afişat în noiembrie anul trecut pe website-ul Ministerului Mediului, are 23 de pagini şi este plin de cifre, despre ce se va face până în anul 2035. “Valoarea totală a lucrărilor de împădurire, până la încheierea stării de masiv, pentru suprafaţa de 422 mii ha se ridică la circa 9.919.600 mii lei (adică 2,36 miliarde euro- n.red.)”, se precizează în programul menţionat.
“Creşterea suprafeţelor ocupate cu pădure, cu suprafaţa de 422.000 ha, presupune un efort financiar deosebit în perioada 2010 – 2035 care se ridică la 3.519.600 mii lei, din care 1.117.200 mii lei de la bugetul de stat şi din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, 394.400 mii lei din fonduri externe – măsura 221 din PNDR şi 2.008.000 mii lei din Fondul pentru mediu”, se arată în Programul naţional de împădurire.
La această sumă trebuie adăugate cheltuielile pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de 4-6 ani, până la închiderea stării de masiv, care se ridică la cca 6.400.000 mii lei pentru întreaga perioadă, în funcţie de lucrările stabilite cu ocazia controlului anual.
Pădurile, în cifre
România avea în 1800 o suprafaţă de 8,5 mil. ha pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu.
“Aceste reduceri s-au înregistrat, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni”, sună explicaţiile cuprinse în documentul oficial.
La nivel european, România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice Finlanda, Suedia şi Norvegia.
La nivelul judeţelor procentul de împădurire variază în limite foarte mari, de la 4% în judeţul Călăraşi până la 49,2% în judeţul Suceava.
Împădurirea terenurilor degradate
În perioada 1990 – 2009 s-au împădurit la nivel naţional, în vederea extinderii suprafeţelor de pădure, 30.586 ha terenuri degradate (cca 1.529 ha/an). În perioada 1990 – 2000 s-a împădurit o suprafaţă de 5.250 ha terenuri degradate, proprietate publică a statului, preluate în administrare de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva de la Agenţia Domeniilor Statului.
Costurile cu împădurirea unui hectar variază între 8.000 şi 12.000 de lei. În 2011 urmează să fie împădurite 21.000 de hectare, cu un cost total de 168,8 milioane lei. În 2010, 2.000 ha erau programate să fie împădurite, cu un cost total de 16.000 lei.
Ce terenuri urmează să fie împădurite în acest an
• terenuri degradate preluate de RNP – Romsilva în administrare de la ADS şi terenuri cumpărate
• terenuri degradate deţinute de persoane fizice şi consilii locale
• terenuri agricole
• terenurilor agricole degradate deţinute de asociaţii de proprietari, unităţi administrativ teritoriale, composesorate, unităţi de învăţământ, unităţi de cult
• Înfiinţarea perdelelor forestere de protecţie
Planul naţional de combatere a tăierilor ilegale de arbori de pe site-ul Ministerului Mediului mai arată că suprafaţa pădurilor brăcuite (rărite) prin tăieri ilegale este estimată la 95.077 ha. Oficial, suprafaţa de pădure tăiată ras prin tăieri ilegale este evaluată la 32.524 ha.
Fonduri europene pentru împăduriri
De la 1 februarie 2011, a debutat prima sesiune de depunere a proiectelor pentru cei interesaţi de obţinerea fondurilor europene pentru împădurirea terenurilor agricole. În acest an, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pune la dispoziţia românilor 200 milioane de euro, bani nerambursabili. Măsura este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menţinerea sau creşterea biodiversităţii.
Sursa: Gandul