marți, 3 mai 2011

Salata din gradina ursului

Mai tineti minte "salatile din Gradina Ursului", care aveau un gust fara seaman si pe care Harap Alb le-a putut culege numai cu ajutorul Sfintei Duminici? Ei bine, aceste salati chiar exista, la fel cum exista si minunatele Gradini ale Ursului, adica Padurile noastre, atatea cate au scapat de topor.

Adevarat paradis natural, ele sunt pline de bunatati vegetale, trufandale care asteapta sa fie recunoscute si folosite. Si pentru ca primavara si-a intrat in drepturi, Natura a inviat, iar organismul nostru are nevoie de vitamine si prospetime mai mult ca oricand, va propunem o plimbare, cu folos, prin padure. O plimbare in care nu ne vom bucura doar de aer curat si privelisti colorate in verde pur, ci vom gasi si cele mai bune salate salbatice, cu gusturi si proprietati curative nemaivazute, cu secrete, pe care vi le impartasim pe loc:

UNTISORUL

Creste in semiumbra padurii, fiind o planta nu prea mare ca
dimensiuni, cu frunze rotunde, de un verde inchis, lucioase si carnoase, care au un gust cumva untos, de unde si denumirea lui populara. Untisorul (Ranunculus ficaria) mai este cunoscut si sub numele de Grausor, Salatica sau Scanteiuta si apare si se recolteaza imediat ce zapada s-a topit prin paduri, adica in lunile martie-aprilie.
Salata din gradina ursului
In zona deluroasa si pre-montana a Moldovei, Untisorul este salata traditionala in saptamana Pastilor, deoarece are un efect tonic digestiv si detoxifiant, care permite organismului, obisnuit anterior cu postul, sa metabolizeze mancarea grea de sarbatori. Tot de Paste, in Nordul Transilvaniei, femeile mergeau cu paine si sare in padure, unde crestea Untisorul, dezgropau cateva plante cu tot cu radacina, punand in locul lor painea si sarea. Frunzele Untisorului recoltat astfel erau apoi date copiilor, ca sa creasca zdraveni si sa fie feriti de boli, dar si vitelor, ca sa fie sanatoase si sa dea lapte mult.



Retete culinare

Salata de untisor

Frunzele tinere si fragede, care apar inaintea infloririi, se culeg si se spala foarte bine, una cate una, apoi se folosesc ca atare, in salate. Cea mai simpla salata se obtine din doua maini de frunze de untisor, taiate si amestecate cu 2 cepe verzi tocate marunt, ulei, otet (sau lamaie) si sare dupa gust. Aceasta salata se consuma cu oua, cu preparate din carne (pentru a diminua toxicitatea acestora), cu diverse sortimente de branza, ca aperitiv.

Untisorul in mancaruri

Supele si ciorbele care contin frunze de Untisor sunt considerate adevarate delicatese in bucataria traditionala din Anglia, Nordul Frantei sau Germania. Supele cu Untisor se prepara intr-un mod asemanator celor de urzica sau spanac.

Indicatii terapeutice

* Digestie dificila - se consuma ca aperitiv salata de Untisor, acrita cu otet sau lamaie din belsug. Substantele usor amarui din frunzele de Untisor proaspat stimuleaza salivatia, secretia gastrica si peristaltismul tubului digestiv. In traditia culinara romaneasca, se spune ca Untisorul ajuta la digestia si metabolizarea carnii cu grad ridicat de toxicitate, cum ar fi cea de miel sau de purcel de lapte.
Salata din gradina ursului

* Vitamina C - este continuta din belsug de catre aceasta planta, in stare proaspata. Tocmai din acest motiv, in evul mediu, cura cu Untisor era obligatorie primavara pentru cei cu scorbut, care erau sensibili la infectii sau care sufereau de boli de piele.
* Alergie - frunzele de Untisor sunt renumite pentru proprietatile lor anestezice si antiinflamatoare. Cura interna se tine doua saptamani, timp in care se consuma cate 50 g pe zi. Reduce sensibilitatea alergica, alina inflamatiile pielii, previne agravarea problemelor respiratorii care apar in timpul polenizarii.
* Acnee - principiile active din salata de Untisor calmeaza iritatiile la nivelul epidermei, dreneaza tubul digestiv, favorizand eliminarea masiva a toxinelor si curatarea pielii, in special a tenului. Se recomanda in cure cat mai lungi, primavara, impreuna cu o alimentatie cat mai bogata in cereale, legume si fructe crude.
* Varice - curele cu frunze de Untisor sunt un extraordinar stimulator al circulatiei venoase, ajutand totodata la tonifierea peretilor capilari. Se consuma cate 50 g de frunze de untisor, zilnic, pe o perioada de minimum doua saptamani. Suplimentar, frunzele de untisor zdrobite se prind cu un bandaj usor (care sa nu blocheze circulatia sanguina) pe zona afectata de varice.
* Hemoroizi - administrat intern, Untisorul este unul dintre cele mai bune remedii cunoscute contra hemoroizilor, inclusiv a celor sangeranzi, datorita proprietatilor sale laxative si antiinflamatoare. Extern, sucul proaspat presat se pune pe hemoroizi, sub forma de compresa, cu efect calmant si astringent (opresc sangerarile). In acelasi scop, se pot aplica si cataplasme cu frunze oparite sau, pe timpul iernii, se foloseste decoctul din frunze si radacina de Untisor.

Precautii si contraindicatii

Cantitatea maxima zilnica de consum, recomandata pentru frunzele de Untisor, este de 100 g pentru adulti si 50 g pentru copiii peste 10 ani. Cei care consuma pentru prima oara frunzele plantei este bine sa-si injumatateasca doza. Untisorul se recolteaza pentru uz intern numai neinflorit, deoarece, atunci cand florile sale galbene au aparut, planta capata o anumita toxicitate, frunzele putandu-se utiliza doar in terapiile externe. Principiul activ care apare dupa inflorire (numit protoanemonina) da frunzelor de Untisor un gust amar si este un iritant sever pentru tubul digestiv.

STEVIA

Denumirea sa latina este Rumex patientia si este cultivata mai ales in sudul tarii, dar o gasim si crescand spontan, in locuri deschise, cum ar fi poienile, marginile de padure, pasunile. Este o specie perena, care creste inalta de pana la un metru si jumatate, avand niste frunze alungite, care sunt comestibile tot timpul anului. Popular se mai numeste Dragomir, Macris de gradina, Macrisul-cucului. Frunzele sale se folosesc si ca depurativ, tonic digestiv, vitaminizant. Cercetari recente au aratat efectele extraordinare ale acestei plante contra diabetului si obezitatii, dar inainte de a vorbi despre acestea, sa aflam cum se prepara acest aliment:

Retete culinare

Salata

Frunzele de stevie pot fi consumate crude, primavara, cand sunt fragede si au un gust foarte putin acrisor, asemanator cu cel al spanacului. Dupa culegere, ele se curata de partile uscate sau stricate, spalandu-se apoi una cate una. Se toaca marunt, se amesteca cu salata verde (in proportii egale), cu frunze de patrunjel taiate fin, ulei si zeama de lamaie. Aceasta salata se consuma in special ca aperitiv.

Ciorbe si mancaruri

Stevia este folosita de obicei ca adaos la ciorbe, dar din frunzele ei se pot prepara si feluri principale. Cea mai simpla mancare se face din opt legaturi de stevie, o ceapa mare, doua linguri de bulion, doua linguri de ulei si sare. Stevia se curata si se spala, apoi se opareste vreme de 3-4 minute, intr-un vas cu apa clocotita cu sare, dupa care se toaca marunt. Separat, ceapa curatata se toaca solzisori si se caleste cateva minute in putin ulei. Se adauga stevia maruntita si un praf de sare. Dupa cateva minute, se pune in cratita si bulionul, se lasa putin la fiert, apoi se da la o parte de pe foc. Se serveste calda, cu mamaliga si cu oua fierte in apa sau prajite.

Indicatii terapeutice

Bogata in vitamine (C si K) si in saruri minerale (potasiu, magneziu, calciu si fier), Stevia este un excelent tonic de primavara, care intareste organismul pe ansamblu.
* Diabet - consumata in salate, proaspata si neprelucrata termic, stevia are efecte hipoglicemiante directe, regleaza nivelul zaharului din sange si micsoreaza pofta de dulciuri. Pentru prevenirea si tratamentul formelor usoare de diabet, consumul de stevie este indicat mai ales in lunile de primavara. In aceasta perioada este recomandat sa se consume de 5 ori pe saptamana, vreme de macar o luna, cel putin 100 g de frunze proaspete.
Salata din gradina ursului

* Obezitate - dimineata, la 5-10 minute dupa trezire, se consuma 60-70 g de frunze crude de Stevie, sub forma unei salate simple, doar cu putin ulei virgin de masline si bine acrita cu zeama de lamaie. Este important sa nu mancam si sa nu bem nici un fel de lichid inainte de a consuma aceasta salata. In lipsa fluidelor din stomac, va fi favorizata digestia si asimilarea de catre organism a unor pigmenti din stevie, care au un efect important in reglarea greutatii corporale, dar si in intinerirea organismului. Suplimentar, la inceputul fiecarei mese din timpul zilei, consumati 150-200 g de mancare calda de stevie, adica frunze bine tocate si fierte, in care se adauga numai sare, ulei si putin bulion. Este una dintre mancarurile cele mai sarace in calorii, fiind in schimb foarte bogata in fibre alimentare.
* Tulburari de tranzit intestinal - in doze mici, datorita faptului ca au in compozitie taninuri, frunzele uscate de Stevie au o actiune antidiareica. In doze mari, de peste 50 g, frunzele plantei proaspete au o actiune laxativa, care se produce dupa 6-10 ore de la ingerare, datorita antra-glicozidelor pe care le contin.
* Anemie - o salata din frunze de Stevie, frunze de urzica (frecate cu sare, pentru a nu mai avea efectul urticant) si macris iepuresc este un extraordinar remediu contra anemiei. Toate aceste plante, pe langa faptul ca au un continut destul de mare de fier, ajuta si la asimilarea de catre organism a acestui oligoelement din alte alimente (galbenusul de ou este cea mai buna sursa de fier, cu conditia sa fie asimilat). Medicina populara mai recomanda si decoctul de radacina de Stevie, culeasa primavara, contra anemiei.
* Reumatism - se face o cura cu Stevie, consumata sub forma de salata, minimum 100 g zilnic, care are efecte puternic depurative, antioxidante si antiinflamatoare articulare. Planta este eficienta mai ales in formele degenerative ale reumatismului, unde substantele cu efect antioxidant pe care le contine au darul de a opri procesele de distrugere a tesuturilor cartilaginoase din articulatii.
* Tuse, pneumonie, tuberculoza (adjuvant) - salata de Stevie are efecte stimulente imunitare, expectorante si antibacteriene. La bolnavii de tuberculoza si pneumonie, consumul de frunze de stevie reduce transpiratiile nocturne si diminueaza intensitatea si frecventa acceselor de tuse. In Ardeal, se administra sucul de radacina de Stevie amestecat cu miere, in proportia de 1:2, pentru a ajuta organismul sa lupte eficient cu infectiile respiratorii grave.

Precautii si contraindicatii

Stevia este un aliment traditional, folosit de milenii in Romania, folosirea sa fiind sigura si fara efecte adverse majore. Singura contraindicatie este la femeile care alapteaza, deoarece derivatii antrachinonici continuti de planta pot trece in laptele mamei si pot produce diaree la sugari.

MACRISUL

Este o ruda apropiata a steviei care contine mari cantitati de acizi organici, motiv pentru care frunzele sale au un gust acru pronuntat, foarte placut. Macrisul (Rumex acetosa) are o inaltime de sub un metru, frunze alungite si lucioase, creste in zonele de deal si campie, in locuri semi-umbrite, dar si in camp deschis, cu conditia sa aiba suficienta umiditate. In medicina populara romaneasca, frunzele si radacinile sale sunt considerate un adevarat panaceu. Frunzele erau consumate proaspete sau uscate la umbra, indicate contra indigestiei, a lipsei poftei de mancare ori a bolilor de ficat. Radacina sa era plamadita in rachiu de drojdie, cu sofranel (Curcuma longa), administrandu-se contra frigurilor (malariei), galbinarii (hepatitei) si a bubelor (acneei). Ca detoxifiant, era adesea asociat cu iarba de trei-frati-patati (Viola tricolor), fiind folosit pentru curatarea sangelui.

Retete culinare

Salata

Frunzele de Macris, acrisoare si parfumate, se combina cu cele de salata verde sau de leurda, in proportii egale, se adauga ulei si sare, obtinandu-se o salata extrem de gustoasa si care stimuleaza digestia si apetitul.

Supa

Este vorba de supa de Macris si spanac, care in multe zone era consumata la iesirea din Postul Pastelui, pentru a facilita digestia. Ea se prepara astfel: se fierbe un sfert de kilogram de frunze de Macris si aceeasi cantitate de spanac, pana se inmoaie, apoi se scot si se taie marunt. Se caleste o ceapa tocata marunt in ulei, iar cand se ingalbeneste, se adauga o lingura de faina, se amesteca bine si se stinge cu un litru de apa. Cand da in clocot, se adauga Macrisul si spanacul taiate marunt. Se lasa sa fiarba, adaugandu-se sare si ulei dupa gust, si se ia de pe foc dupa cateva minute. Se drege cu smantana, se mai adauga patrunjel tocat marunt, servindu-se calda sau rece.

Indicatii terapeutice

Salata din gradina ursului
* Hepatita virala de tip A, B, C - se tin cure de detoxifiere care dureaza cateva luni, timp in care se consuma de 2-3 ori pe saptamana salata de Macris. Suplimentar, se administreaza sucul de radacina de Macris, conservat in miere, despre care se spune ca reface ficatul, fiind util si in cazul cirozei.
* Cancer hepatic - frunzele si radacina de Macris au proprietati antitumorale. Se tin cure de 3 saptamani, timp in care se consuma zilnic frunze proaspete de Macris (cate 40 g pe zi). Radacina rasa de macris, combinata cu miere in proportii egale (cate 6-10 g pe zi), face minuni in tratamentul tumorilor, datorita unor proprietati stimulente imunitare extrem de puternice.
* Pete pe piele din cauze interne - se face o cura de 4 saptamani, timp in care se consuma 30-50 g de frunze proaspete de Macris si o cantitate egala de frunze de papadie. Este o cura ce combina magistral cele doua ierburi de primavara, cu gusturi complementare, adica acru si amar, avand efecte detoxifiante remarcabile, care o recomanda si pentru urmatoarea afectiune:
* Acnee - suplimentar fata de cura anterior mentionata, se recomanda administrarea zilnica a patru lingurite de pulbere de radacina uscata de Macris, care potenteaza efectul detoxifiant, adaugand si proprietati imunostimulatoare si antibiotice.

Precautii si contraindicatii

Datorita continutului ridicat de acid oxalic, Macrisul este contraindicat persoanelor care sufera de reumatism sau de litiaza cu oxalati. Persoanele care sufera de afectiuni renale cronice vor lua cu prudenta aceasta planta, care poate avea efecte iritante asupra rinichilor.


MACRISUL IEPURELUI

In ciuda denumirii populare, nu are in comun cu Macrisul clasic decat gustul acru, efectele sale fiind destul de diferite de ale acestuia.
Salata din gradina ursului
Denumirea sa stiintifica este Oxalis acetosella si este o planta care creste din abundenta in padurile umbroase, mai ales de brad, molid si fag. Este deseori confundat cu trifoiul, numai ca are frunzele mai mici si un gust acrisor foarte placut. Frunzele sale sunt moi, fine si usor de digerat. Este utilizat ca reconfortant si stimulent al digestiei. Are efecte vitaminizante (contine vitamina C) si remineralizante.
In medicina populara romaneasca, se spunea despre Macrisul iepurelui ca reda puterea bolnavilor, mai ales a celor gravi. In nordul Moldovei, cu suc de Macris iepuresc erau tratati bolnavii de oftica (tuberculoza), pentru a le da pofta de mancare si putere sa lupte cu boala. In Nasaud, in baile celor paralizati se puneau frunzele acestei plante si le erau administrate intern, impreuna cu flori de seceruici (Polygala amara) si bulbi de brebenei (Corydalis perenis). In Apuseni, planta se lua contra otravirii cu ciuperci sau cu alte plante toxice.

Retete culinare

Frunzele crude

Sunt foarte fine si placute la gust, putandu-se consuma ca atare, proaspat culese din padure. Ele se mai pun, in proportia de 1:3, in salata verde, cu putin ulei si zarzavat tocat marunt, dandu-i acesteia un gust acrisor foarte placut si calitati tonice digestive remarcabile. Macrisul iepuresc mai poate fi folosit ca adaos la sandviciuri, ca zarzavat si inacritor in ciorbe, ca aperitiv.

Sucul

Se ia un pumn de frunze proaspat culese si se spala; se pun frunzele intr-un mojar sau o piua (care sa nu fie de metal) si se adauga un sfert de pahar (50 ml) de apa; se piseaza bine, dupa care se filtreaza. Lichidul care se obtine se bea pe stomacul gol sau se foloseste pentru aplicatii externe.

Indicatii terapeutice

Salata din gradina ursului
* Astenie de primavara, inapetenta - sucul de Macris, baut zilnic, si consumul de salata de Macris au un efect inviorator deosebit. Cresterea apetitului si a tonusului psihic are loc pe fondul unei dezintoxicari a organismului si al unei imbunatatiri a digestiei si a metabolismului.
* Digestia dificila - salata de Macris, consumata inainte de masa, are darul de a accelera digestia, de a stimula secretia de saliva si de sucuri gastrice. Se face o cura cu salata vreme de o saptamana.
* Cancerul si scleroza in placi - sucul de Macris iepuresc are un efect foarte important in aceste afectiuni, deoarece dinamizeaza digestia, favorizeaza eliminarea metalelor grele si a substantelor reziduale, mareste apetitul si elimina temporar starile de voma. Se beau cu putin timp inainte de masa cate 50 ml (un sfert de pahar) de suc proaspat. Se combina foarte bine cu regimul Oshawa (cu cereale integrale).
* Bolile hepatice cronice - o combinatie de suc de Macris si suc de papadie (preparat din parti aeriene si radacini proaspete, prin aceeasi metoda) este un drenor hepatic si un tonic hepatic de exceptie. Se bea in fiecare dimineata si inainte de fiecare masa o combinatie de 50 ml de suc de Macris si 50 ml suc de papadie, in cure de 1-2 luni. Pentru a avea la dispozitie frunze pentru suc, este bine de stiut ca acestea se pot pastra vreme de 4-7 zile la frigider, intr-o punga de plastic, fara a-si pierde prospetimea. Gustul sucului este destul de neplacut, iar prepararea nu este foarte usoara, dar efectele in cazul hepatitei sunt cu adevarat exceptionale: procesele de distructie la nivelul ficatului sunt stopate, functiile de detoxifiere ale acestui organ sunt stimulate, organismul este ajutat sa lupte contra virusilor hepatitici.
* Febra - frunzele de Macris iepuresc contin substante cu efect antiinflamator si febrifug bland. Ca atare, febra se "inmoaie" daca bem cateva inghitituri de suc sau mestecam cateva frunzulite de Macris. Cand febra este foarte ridicata, se recomanda administrarea in paralel a extractului de coaja de salcie - un alt remediu al primaverii, despre care am vorbit intr-un articol anterior.
* Intoxicatiile cu arsenic sau mercur - se beau 100-150 ml de suc dintr-o data, fara a consuma nimic altceva. Apoi, se iau din sfert in sfert de ora cate 1-2 linguri de suc. Tratamentul se repeta mai multe zile la rand.
* Adjuvant in cancerul de piele - se pune sucul, preparat cu infuzie de tataneasa, in loc de apa, pe zonele afectate, de patru-cinci ori pe zi. Aplicatia se face sub forma de compresa, care se pastreaza vreme de 2-3 ore. Este un tratament cu efecte antitumorale directe, surprinzator de puternice.

Precautii si contraindicatii

Ratia optima de frunze proaspete care poate fi consumata pe zi este de 50-80 g pentru un adult, jumatate din aceasta cantitate pentru copiii de la 12 ani in sus si un sfert pentru copiii de 4-12 ani. In doze mai mari de 100 g pe zi, administrarea acestei plante poate produce lipsa de calciu, ameteala, leziuni renale. In cazul intoxicarii cu cantitati mari din aceasta planta, se intervine cu spalaturi gastrice, purgative, dupa care se administreaza calciu.
Macrisul iepurelui NU se administreaza in cazurile de litiaza renala (mai ales in cea cu oxalati), astm, sensibilitate gastrica, guta, artrita in faza acuta.
 
 
Sursa: Formula As