Se înăspresc sancţiunile pentru defrişări. Dar nu se ştie cum...
Cititi si: Borbély: Cine fură sub un metru cub de lemne riscă închisoarea
Scopul proiectului este însă nobil: descurajarea agresiunilor asupra fondului forestier naţional
Acum, în cel de-al 15-lea ceas, pentru că al 12-lea a trecut în momentul în care s-au ras de pe faţa pământului sute de mii de hectare de păduri, Ministerul Mediului încearcă să modifice legea astfel încât infractorii să fie pedepsiţi pe măsura faptelor lor.
Potrivit unui proiect de lege privind infracţiunile silvice, elaborat recent de Ministerul Mediului “în scopul descurajării agresiunilor asupra fondului forestier naţional”, se vor însăpri sancţiunile pentru faptele de “tăiere, rupere, distrugere, degradare, scoatere din rădăcini, fără drept, ori furtul arborilor, indiferent de valoarea pagubei precum şi prin sancţionarea acestor fapte în baza Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”, sancţiunile urmând să fie mai aspre şi în privinţa tentativelor de valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal, respectiv primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fără provenienţă legală.
Conform modificărilor aduse actului normativ, faptele “vor fi constatate şi sancţionate tot ca infracţiuni, în baza Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”.
În textul de lege, care are numai cinci articole, nu se face însă referire la niciun fel de cuantum al pedepsei, nici la vreun articol din Codul Penal sau din cel de Procedură Penală, lăsându-se ca de obicei portiţe de scăpare pentru eventualii infractori “protejaţi”. Se spune doar că faptele ar trebui să fie “încadrate ca infracţiuni indiferent de valoarea pagubei produse şi să fie sancţionate în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.
Se ţinea cont de valoarea pagubei
În prezent, tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor precum şi furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, sunt fapte sancţionate ca infracţiuni dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 5 ori inclusiv preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.
Aceleaşi fapte sunt definite ca şi contravenţii silvice dacă valoarea materialului lemnos sustras este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior potrivit Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
Prevederile actuale referitoare la furt ca faptă calificată au limitele minime şi maxime ale pedepselor mai mici decât în Codul Penal. Totodată, prevederile actuale din Codul silvic instituie că fapta de furt întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii numai dacă valoarea materialului lemnos sustras atinge o anumită limită. “Faptele sus menţionate ar trebui să fie încadrate ca infracţiuni indiferent de valoarea pagubei produse şi să fie sancţionate în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
În ceea ce priveşte primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fără documente legale de transport sau cu documente din care nu rezultă provenienţa legală a materialelor lemnoase, acestea sunt fapte de natură contravenţională, constatate şi sancţionate în baza Legii nr. 171/2010.
Între anii 1991 – 2005, 125.000 ha au fost rase de pe faţa pământului
În urma inundaţiilor din 2005, anchetele autorităţilor au scos la iveală o serie de ilegalităţi. În urma acestor controale s-a stabilit că principala cauză a imenselor prejudicii provocate de inundaţii a fost tăierea ilegală a arborilor. Aşa cum am mai scris, din anul 1991 până în 2005, aproximativ 30.000 de hectare de pădure, din cele 6,3 milioane de hectare ale României, au fost defrişate total şi 95.000 hectare parţial, cele mai afectate judeţe fiind Bacău, Suceava, Vrancea, Piatra Neamţ şi Covasna.
Sursa: Curierul National
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu