harta de zgomot, poluar eurbana, poluare fonica, poluare sonora
Cu o populaţie de peste 100.000 locuitori, Suceava va avea o hartă de zgomot a zonelor cu valori peste limitele legale admisibile. Zgomotul este vinovat de accelerarea ritmului cardiac şi a celui respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului şi diminuarea reflexelor
Municipiul Suceava va avea o hartă de zgomot, informează directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş. Demersul include mai multe etape: anul viitor, deliberativul municipal va trebui să includă în bugetul local fondurile necesare întocmirii documentaţiei. Potrivit lui Cocriş, aceasta din urmă va cuprinde un studiu, harta efectivă cu principalele artere ale urbei şi valorile indicatorului de zgomot înregistrate în punctele nevralgice. Şeful APM precizează că în 2012 este obligatorie realizarea documentaţiei, pe baza banilor alocaţi de la bugetul local, şi că, în lipsa fondurilor necesare plăţii specialiştilor, proiectul nu va putea fi materializat. În cele din urmă, în 2013, pe baza documentaţiei amintite, va fi aplicat Planul de acţiune pentru diminuarea zgomotului în zonele în care nivelul indicatorului specific este frecvent depăşit.
Panouri fonoabsorbante şi garduri vii
„Este vorba despre măsuri de fluidizare a traficului, realizarea de panouri fonoabsorbante şi garduri vii, la fel ca în ţările civilizate, toate fiind de natură să absoarbă aproape în integralitate zgomotul produs de circulaţia rutieră”, explică directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş. Monitorizările APM relevă că una dintre cauzele zgomotului din municipiul Suceava este traficul intens. Principalele zone în care indicatorul prezintă frecvente depăşiri sunt cele din dreptul Parcului central, precum şi de la intersecţia dintre Calea Unirii şi străzile Mirăuţi şi Petru Rareş.„În municipiul Suceava, nivelul de zgomot va scădea o dată cu realizarea centurii ocolitoare şi preluarea traficului greu de artera ocolitoare”, subliniază Iluţă Cocriş. Toate acestea se petrec şi pe fondul ridicării gradului de motorizare, de la 47 de autovehicule la mia de locuitori în 1991, la peste 200 de maşini la mia de locuitori, în prezent.
Discotecile sunt vinovate
Conform datelor APM, în localităţile urbane, ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin sursele mobile, adică cele din traficul rutier. De asemenea, străzile de categoria a IV-a prezintă un „izvor” de zgomot ridicat, la originea acestuia fiind suprafeţele de rulare deteriorate. Primarul Ion Lungu susţine că deranj provoacă şi unele activităţi economice, precum discotecile şi localurile cu program nocturn.
În cadrul programului „Politică şi guvernare pe linie de mediu”, municipalitatea suceveană are în vedere un parteneriat cu Ministerul Mediului. Programul îşi propune luarea de măsuri de reducere a zgomotului din localităţile urbane, edilul-şef Ion Lungu spunând că mulţi suceveni au reclamat la Primărie poluarea fonică ridicată.
Zgomotul poate îmbolnăvi inima
În programul amintit, administraţia municipală va participa cu 2% din valoarea proiectului, la nivel naţional fiind alocate 10 milioane de euro. Conform legislaţiei în vigoare municipiul Suceava, având o populaţie de peste 100.000 locuitori, va trebui să-şi realizeze propria hartă de zgomot a zonelor cu valori peste limitele legale admisibile. Harta va aduce avantaje în domeniul imobiliar, contribuind la încurajarea dezvoltării de noi perimetre rezidenţiale, precum şi la stabilirea cât mai corectă a preţului terenurilor şi locuinţelor.
Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac şi celui respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului şi diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri, poluarea fonică ridică nivelul stresului din timpul zilei, provoacă insomnii, putând conduce chiar la atacuri de inimă.
Sursa: Evenimentul Regional al Moldovei
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu