Reuniţi în această săptămână la Bratislava, reprezentanţii guvernelor celor şapte state membre ale Convenţiei Carpatice şi-au luat angajamentul să protejeze cele mai valoroase păduri ale Europei, inclusiv cele mai întinse suprafeţe de păduri seculare şi naturale de pe continent, cu excepţia celor din Rusia.
Cititi si: Testele de stres pentru centralele nucleare din UE, fara simulari de atacuri teroriste
WWF salută această decizie, concretizată în Protocolul referitor la Managementul Forestier Responsabil, care a fost semnat vineri de către miniştrii mediului din România, Serbia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Ucraina.
Protocolul se referă la administrarea responsabilă şi protejarea pădurilor din Carpaţi, incluzând identificarea şi protecţia pădurilor naturale, cu precădere a celor virgine. Statele semnatare îşi propun să crească suprafeţele împădurite şi să îmbunătăţească funcţiile de protecţie ale pădurilor: protecţie împotriva inundaţiilor, a alunecărilor de teren şi, în general, regularizarea circuitului apei.
Noua legislaţie europeană privind comerţul cu lemn impune statelor membre UE să aplice măsuri specifice pentru a demonstra provenienţa masei lemnoase.
Mecanismul SUMAL, un sistem electronic de urmărire a traseului lemnului dezvoltat de catre Ministerul Mediului şi Pădurilor, poate susţine implementarea Protocolului şi a legislaţiei europene, oferind, în acelaşi timp, un bun exemplu celorlator ţări din regiune.
România a fost, de altfel, una dintre primele ţări din regiunea Dunăre- Carpaţi care au promovat managementul forestier responsabil. Cu ajutorul WWF, 700 de milioane de hectare de pădure privată şi de stat au primit certificarea FSC (Forest Stewardship Council), care garantează că aceste păduri sunt gestionate durabil pe criterii sociale, economice şi ecologice. Alte 1,8 milioane sunt în curs de certificare.
WWF aminteşte că cele mai întinse suprafeţe de păduri seculare din Europa sunt în Europa Centrală şi de Est. Din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile seculare au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0.3 % din suprafaţa totală. Se estimează că, în prezent, regiunea carpatică mai găzduieşte 350.000 de hectare de păduri seculare, dintre care 200.000 au fost localizate în România şi aproximativ 100.000 în Bulgaria. Peste 10.000 de păduri de fag din estul Slovaciei şi vestul Ucrainei au fost incluse în Patrimoniul UNESCO.
Pădurile seculare se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai ameninţătoare este tăierea, atât sub formă legală cât şi ilegală, ambele cauzate de faptul că aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecţie adecvat.
Pădurile seculare sunt sisteme echilibrate, care oferă bunuri şi servicii vitale pentru oamenii de pretutindeni: apă curată, absorbţia dioxidului de carbon din atmosferă, fixarea solului, dar şi reglarea climei. Mai mult, pădurile seculare adăpostesc specii care în alte zone ale Europei au dispărut din cauza gospodăririi iraţionale : ursul brun, lupul şi râsul.
Sursa: Realitatea
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu