România va împrumuta peste 500 EURO PE SECUNDĂ în 2012
Anul viitor statul va
împrumuta cel puţin 16,13 miliarde de euro, respectiv o medie de 511
euro în fiecare secundă, pentru a acoperi deficitul bugetar (diferenţa
dintre venituri şi cheltuieli) dar mai ales pentru a "rostogoli"
datoriile făcute până acum, respectiv pentru a le plăti prin noi
credite.
Din suma totală, circa 2,6 miliarde de euro vor fi împrumutate doar
pentru a putea plăti dobânzile la împrumuturile deja luate, în creştere
cu 30% faţă de suma de circa 2,1 miliarde de euro plătită anul acesta în
acelaşi scop. Bugetul alocat dobânzilor va fi astfel comparabil cu cel
al Sănătăţii, de exemplu.
Ponderea datoriei publice în PIB, de circa 40%, este încă mult sub
pragul impus prin tratatul de aderare, de 60% din PIB, şi mult mai mică
decât în cazul altor state care au acum probleme privind capacitatea de a
se mai împrumuta.
Spre comparaţie, datoria publică guvernamentală a Poloniei era de
circa 195 de miliarde de euro la începutul acestui an, faţă de doar
46,19 miliarde de euro în cazul României.
Rezultă astfel o datorie medie pe cap de locuitor de peste 5.100 de
euro în cazul polonezilor şi de 2.160 de euro în cazul românilor
(calculat la o populaţie de 38,1, respectiv 21,4 milioane de locuitori).
Nivelul datoriei publice a României faţă de alte state, la finele lui 2010 (click pentru a mări)
Cu toate acestea, ritmul de creştere a datoriei publice este unul
deosebit de ridicat. La finele lunii august nivelul datoriei a fost de
peste 207 miliarde de lei, în timp ce la începutul lui 2008 era de doar
82,3 miliarde de lei. Rezultă astfel că în doar trei ani de criză,
incluzând aici şi a doua parte a anului 2008, datoria publică a României
a crescut cu 150%.
"Trebuie
să ţinem cont că o parte din datorie nu a fost folosită. A fost atrasă,
mă refer la FMI, dar nu a fost cheltuită. Ea există acolo, la BNR.
Nivelul datoriei publice este relativ sub control. Problema ar putea
apărea, dacă ne uităm la Grecia, din ponderea datoriei în valută, în
euro în special, care este destul de mare în România", a declarat pentru
gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment.
"În ceea ce priveşte plăţile în lei nu se poate pune problema unei
eventuale incapacităţi de plată atât timp cât, ca soluţie de ultimă
instanţă, BNR poate tipări, pur şi simplu, banii necesari. Uitaţi-vă ce
face Fed", a adăugat el, făcând referire la faptul că în SUA statul se
împrumută, practic, direct de la banca centrală.
În propunerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB preşedintele Traian
Băsescu s-a folosit de argumentul datoriei publice, respectiv de faptul
că este destul de greu să finanţezi, respectiv să te împrumuţi pentru a
acoperi, un deficit bugetar mai mare în condiţiile actuale.
42% din datoria publică guvernamentală este în euro
Însă în condiţiile în care prognoza de creştere economică a fost
aproape înjumătăţită, de la 3,5-4% din PIB la circa 2-2,5% din PIB, apar
două mari întrebări: cum va echilibra Guvernul bugetul şi ce resurse
mai rămân pentru a stimula creşterea economică.
Majorarea pensiilor şi a salariilor va fi, cel mai probabil, amânată
Reducerea deficitului bugetar de la 4,4% din PIB anul acesta la sub
3% anul viitor, în contextul unei creşteri economice firave, va însemna,
mai mult decât sigur, că Guvernul va fi nevoit să taie sau să amâne
anumite plăţi, sau să îşi majoreze veniturilor, printr-o grad mai mare
de colectare, respectiv prin reducerea evaziunii.
Pe
termen scurt au însă efect fie tăierile, fie majorările "peste noapte"
de taxe şi impozite. Preşedintele comisiei de buget-finanţe din Senat,
democrat-liberalul Ovidiu Marian, arată spre pensii şi salarii ca o
posibilă resursă de echilibrare a bugetului în ţinta de deficit
convenită.
"În ceea ce priveşte promisiunile de a mări pensiile şi de a da
înapoi cei 25% care s-au tăiat anul trecut...dacă va fi posibil, ar fi
benefic să facem aceste lucruri. În caz contrar însă asemenea măsuri nu
ar duce decât la risipirea banilor economisiţi până acum", a declarat el
pentru
gândul.
Marian a ţinut să sublinieze, în ceea ce priveşte contextul extern,
că, deşi s-a căzut de acord asupra planului de salvare a Greciei, "încă
este prea devreme pentru a anticipa cu certitudine beneficiile acestui
plan". Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat
recent că, date fiind condiţiile actuale, cel mai bine, pentru buget, ar
fi amânarea indexării pensiilor şi a readucerii salariilor bugetarilor
la nivelul de dinaintea tăierii de 25%.
Statul trebuie să aleagă cele mai importante investiţii pentru a le finanţa
Economiştii îndeamnă şi ei, la rândul lor, la prudenţă, în ceea ce
priveşte bugetul pe anul viitor. Principala problemă, susţin ei, este
felul în care va fi construit bugetul, respectiv pe ce estimări şi cum
vor fi cheltuiţi, efectiv, banii. Una dintre marile probleme ale
României pare a fi cheltuirea banilor pe investiţii are nu aduc
rezultate economice suficient de importante.
"Bugetul ar trebui să fie conservator mai ales în ceea ce priveşte încasările la buget", a declarat pentru
gândul Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
"În ceea ce priveşte cheltuielile, este foarte important ca ele să
fie direcţionate, pe cât se poate, spre investiţii, dar nu pe orice
proiect, ci spre cele care pot crea cele mai multe locuri de muncă, cea
mai mare valoare adăugată pe termen mediu şi lung dar şi cele mai
ridicate încasări din taxe şi impozite", a adăugat el.
Pe lângă amânarea indexării pensiilor şi a readucerii salariilor
bugetarilor la nivelul de dinaintea tăierii de 25% operată în iulie anul
trecut, Guvernul ar putea face rost de "spaţiu fiscal" şi prin
reducerea pierderilor companiilor de stat sau prin privatizarea lor.
Cele 760 de companii de stat identificate de către Banca Mondială au
produs anul trecut pierderi totale de circa 0,5% din PIB, respectiv
circa 600 de milioane de euro,
conform unui studiu recent al BM, prezentat recent de
Mediafax.
Mai mult decât atât, companiile de stat au arierate, datorii
neonorate la data contractuală la care trebuia făcută plata, de 5,5% din
PIB, respectiv de aproape 7 miliarde de euro.
Conform studiului, din cele 760 de companii un sfert sunt, "de
facto", în faliment. Închiderea lor ar presupune concedierea a circa
100.000 de angajaţi.
Pe primul loc în topul companiilor de stat în faliment se află RADET, urmată de CFR SA, Oltchim, CFR Marfă şi Termoelectrica.
Topul celor mai neprofitabile companii de stat - pierderi totale raportate la forţa de muncă
| Companie |
Pierdere pe angajat (lei) |
| SN Cărbunelui |
359.000 |
| SC Carbonifera |
238.000 |
| Termoelectrica |
203.000 |
| Şantierul Naval Mangalia |
181.000 |
| Tarom |
163.000 |
| Romavia |
144.000 |
| CN Huilei |
72.000 |
| Oltchim |
60.000 |
| Avioane Craiova |
54.000 |
| CNM Petromin |
52.000 |
| CN CFR |
41.000 |
| CFR Marfă |
29.000 |
| Radiocomunicaţii |
20.000 |
| Metrorex |
14.000 |
| SNLO |
6.000 |
| Poşta Română |
3.000 |
| Regia Patrimoniului Protocolului de Stat |
3.000 |
| CFR Călători |
3.000 |
Întârzierile din reformarea companiilor de stat au fost sesizate şi
de către FMI, mai exact chiar de către reprezentantul României la Fond,
fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu. În cadrul emisiunii "După 20
de ani", care a fost difuzată duminică de către Pro TV, oficialul român
a recunoscut că sunt probleme mari şi în ceea ce priveşte angajamentele luate de Guvern privind introducerea managementului privat în companiile de stat.
"În programul pe care l-am definit cu guvernul, această privatizare a
managementului companiilor de stat este foarte importantă pentru că
ştim că influenţa politicului la nivelul acestor companii este foarte
puternică. Dacă mergem la nivelul companii locale o să vedem acelaşi
lucru. Monitorizarea celor peste 800 de companii are în vedere tocmai
schimbarea acestui tip de atitudine", a declarat el.
În ceea ce priveşte întârzierile faţă de programul de privatizare
asumat de către Guvernul Boc, Tănăsescu a dat exemplul Transelectrica.
"Desigur, este un proces mai greoi. Trebuie angajat consultant.
Lucrurile acestea se fac", a adăugat oficialul român.
În condiţiile în care Guvernul este "încorsetat" de datoria publică
şi de deficitul bugetar, economiştii se întreabă ce se va întâmpla cu
creşterea economică.
"Eu cred că adevărata problemă acum este încurajarea creşterii
economice. Se pot face investiţii, se poate încuraja consumul..sunt mult
lucruri care se pot face, însă ele sunt, în final, decizii politice",
este de părere Matei Păun. El a adăugat că, poate, "situaţia ar fi fost
cu totul alta dacă nu s-ar fi tăiat aşa cum s-a tăiat, pentru că,
uneori, felul în care tai este la fel de important ca decizia de a tăia
în sine", făcând referire la tăierile salariale de anul trecut, care au
fost aplicat "la comun", fără nicio analiză concretă.
Privatizările ar putea şi ele contribui la un rezultat economic mai
bun. Eşecul Petrom însă, precum şi procesul de durată privind analizarea
portofoliilor lor şi a firmelor care să intermedieze listarea sau
vânzarea fac din acest proces unul de durată.
Datoria publică ar putea "sufoca" eventualele investiţii în infrastructură
O soluţie salvatoare ar putea fi investiţiile în economie, operate de
către stat. Însă pentru acest lucru ar fi nevoie de două lucruri: un
plan concret de priorităţi şi bani.
Premierul Emil Boc a declarat în nenumărate rânduri că statul nu îşi
poate permite să continue să plătească pentru cele peste 40.000 de
investiţii pornite în anii anteriori. Chiar şi în cazul în care
Executivul şi-ar asuma, concret, lista cu priorităţi, tot se va ridica
problema banilor, dacă nu acum, pe moment, atunci cu siguranţă în
viitor. Datoria publică, deşi este relativ scăzută, va deveni în acel
moment o piedică în calea dezvoltării României.
"Suntem încă mult mai jos, în ceea ce priveşte acest indicator, faţă
de alte state. Datoria publică este la un nivel redus, dar nu trebuie să
uităm că România are nevoie de investiţii masive în infrastructură în
următorii ani", atrage atenţia Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
"Fondurile UE, chiar dacă le-am absorbi integral, nu pot rezolva
integral problema infrastructurii. Asta înseamnă că, în lipsa
parteneriatelor public-private, ar trebui să apelăm la datoria publică
pentru a putea finanţa aceste proiecte", adaugă el.
Pentru comentarii, te asteptam pe
FACEBOOK GÂNDUL. Intra în Comunitatea Gândul de pe Facebook, locul în care ziarul vorbeste cu tine.
Trei unităţi de alcool înseamnă două pahare de vin de 125 ml (cu 12% alcool) sau o halbă de bere de concentraţie 5%.
Când s-a apropiat de George Galamaz, a început să alerge şi l-a lovit
pe acesta din spate, cu pumnul în obraz. Fundaşul Stelei s-a prăbuşit
pe gazon, dar "suporterul" nu s-a oprit. A alergat spre restul
jucătorilor şi a vrut să-l atace pe Martinovici, dar sârbul l-a placat,
l-a trântit la pământ, după care a început să-l lovească cu picioarele.
Generalul Alexei Mateievici Sidniev, din serviciile secrete
sovietice, a fost însărcinat în vara anului 1945 să îl răzbune pe Stalin
şi să îi găsească pe acei diplomaţi care ar fi pus la cale războiul
împotriva URSS-ului.
Modelele de subiecte, publicate la adresa subiecte2012.edu.ro, sunt
însoţite de precizări privind scopul evaluării, statutul disciplinei,
structura subiectelor, competenţele ce vor fi evaluate, detaliile
privind evaluarea, inclusiv baremele de evaluare şi de notare, se arată
într-un comunicat de luni al Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului (MECTS).
