Autopsia legii sanatatii si cauzele decesului

HotNews a sustinut intotdeauna necesitatea unei reforme capitale a sistemului medical romanesc. Aceasta atitudine nu este generata de pareri speculative, ci de fapte limpezi pentru orice individ cu capul pe umeri. Medicina romaneasca, cu unele exceptii profesionale izolate, este intr-un mare impas. In timp ce o minoritate bogata se trateaza la Viena, cei mai multi dintre noi stam la cozi si avem parte de tratamente superficiale. 

Cat despre finantarea sistemului medical: nu doar ca suntem saraci si nu indreptam suficient de multi bani spre medicina, dar si putinul care ajunge in spitale este prost administrat si risipit in favoarea unei elite medicale care face afaceri in cel mai profitabil domeniu din lume - medicina - si cu cel mai avantajos partener de afaceri din Romania - statul. 

Dar, in ciuda nevoii de reforma, in ciuda acordului cu premisele valide de la care aceasta reforma parea sa fi inceput, Romania a iesit din epoca in care inghitea orice privatizare pe nemestecate, doar pentru ca poarta stralucitoarea eticheta a reformei. Nu poate exista o reforma buna pe baza unui proiect de lege incomplet.

Care ar fi fost leacul bun administrat medicinei romanesti de acest proiect de lege? In prezent, cetateanul roman cheltuie la doctor bani buni, bani privati: 17,7% din totalul chetuielilor medicale in Romania (mai mult decat in Olanda sau Marea Britanie) sunt scosi direct din buzunarul pacientului care plateste fie pe sub masa, fie in plic, fie direct pe biroul cabinetelor private care nu taie chitanta. Daca legea ar fi fost aprobata, o mare parte din acesti bani ar fi iesit din zona gri a coruptiei, ogor gras al "baronilor sanatatii", intrand in geografia dificila dar vizibila a competitiei private. Acolo unde nici un mare "baron" nu s-ar mai simti in largul sau. 

Este probabil unul dintre motivele pentru care, in proiectul de lege au fost incluse anumite articole care pastreaza deschisa poarta spre marea si mica coruptie. Articole remarcate si criticate acerb chiar de catre cei mai mari sustinatori ai reformei medicale, specialistii FMI.

• desi Traian Basescu a declarat ca "sistemul de stat nu reuseste sa urmareasca corect banii", calificand ca "dezastruoasa" activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate(CNAS), aceeasi institutie urma (conform proiectului) sa detina cele mai importante parghii de control asupra companiilor private de asigurari de sanatate; mai mult, in ciuda deplangerii politizarii masive a sistemului medical, functia de presedinte a CNAS continua sa fie una numita politic, direct de catre premier; nu a fost niciodata clar de ce ar fi trebuit sa avem incredere in incoruptibilitatea si buna functionare a unei institutii de stat despre care chiar sustinatorii legii afirmau ca functioneaza "dezastruos";

• nu a fost niciodata clar de ce Ministerul de Finante continua sa fie principalul colector al asigurarilor medicale de baza platite de catre populatie, lungind inexplicabil lantul birocratic dintre pacient si spitale (trei verigi intermediare: ANAF, CNAS si asigurator privat) si conservand suspiciunea ca in gaura neagra a ANAF-ului se pierd o buna parte a contributiilor populatiei;
  
• nu a fost niciodata clar de ce proiectul prevedea existenta unor "spitale strategice" care, spre deosebire de toate celelalte, puteau fi direct finantate de catre stat; expertii FMI considerau ca astfel se perpetua coruptia politica din sistemul medical, acolo unde toti directorii de spitale sunt numiti de catre nasii lor politici (presedintele CNAS, Lucian Duta, s-a declarat de altfel impotriva acestui punct din lege, acceptand critica FMI);
  
• nu a fost niciodata limpede explicat modul de reorganizare a spitalelor (aspect criticat si de expertii FMI), cu atat mai important cu cat articolul 86 din proiect prevedea ca imobilele si aparatura medicala a spitalelor publice care se vor reorganiza "pot fi inchiriate sau concesionate unor persoane fizice sau juridice" - este metoda clasica a privatizarii salbatice prin care Romania a trecut deja de atatea ori;

• nu s-a vorbit deloc despre articolul 48/1/h din proiect, care prevedea ca medicii de familie pot realiza venituri din donatii si sponsorizari; cu alte cuvinte, institutionalizarea "cadourilor" oferite de catre distribuitorii de medicamente;
  
• in general, proiectul a lasat elemente esentiale pe seama legislatiei secundare inca neelaborate (continutul pachetului de baza sau sanctiunile pentru companiile private si furnizorii medicali care incalca legea), solicitandu-se pentru o lege atat de importanta acordarea unui credit de incredere si adoptarea unei legislatii din care nu cunosteam o jumatate esentiala (aspect criticat si de catre specialistii FMI).

Povestea trista a acestei incercari de reforma este generata nu doar de gafele de comunicare ale presedintelui Traian Basescu, dar si de esecul unei echipe de experti in politici medicale care au prezentat un proiect cu mult prea multe neclaritati si zone cetoase. "Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu o vor, sistemul de urgenta nu vrea schimbarea" a spus vineri Traian Basescu doar o parte din adevar. Caci "baronii sistemului medical" doresc orice reforma, dar cu conditia conservarii privilegiilor lor (de unde si ciudatele articole din proiect, mentionate mai sus). 

Si a mai spus vineri Presedintele: "Inteleg din toate semnalele publice ca si o mare parte din public nu vrea schimbarea." Dar cum ramane domnule Presedinte cu cealalta mare parte din public, cea care doreste aceasta schimbare? Sau focul reformei se aprinde doar cand peste el sufla vantul popularitatii? 

REFERINTE

Povestea cu legea sanatatii: Cum se vede de la distanta, cu detasare
Victor Ponta: USL va initia un Pact national pe sanatate intre putere, opozitie si specialisti
Secretarul de stat in MS, Vasile Cepoi: Daca se blocheaza reorganizarea sistemului medical nu mai are rost sa raman in functie
Ministerul Sanatatii a retras din dezbatere publica proiectul legii sanatatii
VIDEO Traian Basescu: Cer public premierului retragerea proiectului Legii sanatatii

Citeste mai multe despre    traian basescu • raed arafat • noua lege a sanatatii